2,938 matches
-
păcate, vor mai fi. Toate modelate din corpuri de securiști. Putori comuniste. Nu, nu brutele de ieri, care te băteau doar ca să scrii cum îți dictau, ci băiețașii ăștia frumoși de azi, care se ocupă mai ales de facerea banilor. Telespectatorii se distrează ca idioții, în timp ce vedetele politice ne distrug definitiv. Tot ce dă bine la ’’prostime’’ este utilizat. Se uita ceva fundamental: cu ce monedă plătești, cu aceea primești. România va fi întotdeauna locul unde ura împotriva cuiva poate justifica
CARTUŞ MAMA NOASTRĂ LA TOŢI, ŢARĂ DE TÂMPIŢI ŞI HOŢI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376728_a_378057]
-
TELEVIZIUNE „SULTAN SULEIMAN MAGNIFICUL”, de Magdalena Brătescu, publicat în Ediția nr. 1263 din 16 iunie 2014. Serialul turcesc „Sultan” subintitulat “Veacul magnific”, realizat de Tims Productions, face furori în 43 de țări și e urmărit de 200 de milioane de telespectatori. Dramele televizate sunt foarte populare în Turcia, țară care exportă telenovele cucerind publicul și câștigând averi de pe urma lor. Deși o oră de filmare pentru un serial de calitate costă nu mai puțin de 100 de mii de dolari, anul trecut
MAGDALENA BRĂTESCU [Corola-blog/BlogPost/375159_a_376488]
-
musulman subiectiv viața palestinienilor sub ocupație militară israeliană, a stârnit valuri de proteste. Citește mai mult Serialul turcesc „Sultan” subintitulat “Veacul magnific”, realizat de Tims Productions, face furori în 43 de țări și e urmărit de 200 de milioane de telespectatori. Dramele televizate sunt foarte populare în Turcia, țară care exportă telenovele cucerind publicul și câștigând averi de pe urma lor. Deși o oră de filmare pentru un serial de calitate costă nu mai puțin de 100 de mii de dolari, anul trecut
MAGDALENA BRĂTESCU [Corola-blog/BlogPost/375159_a_376488]
-
vesel croncănit triumfator- când a văzut stâlpul gol - ce credeți că a făcut? S-a așezat din cale afară de trist, resemnat, ploștit, parcă l-a pălit cineva cu un băț peste aripi. Toate acestea le-au putut vedea milioane de telespectatori ai postului TV Digi 24, printre care și eu. Două zile mai târziu a sosit și barza, dar nimeni nu a luat nici o inițiativă de a ajuta berzele la reconstrucția cuibului distrus abuziv. Am căutat pe internet adrese ale asociațiilor
CUIBUL BERZELOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379666_a_380995]
-
2015 Toate Articolele Autorului În data de 3 mai 2015 la Tv-H a avut loc un spectacol omagial cu prilejul ANIVERSĂRII A 50 DE ANI DE ACTIVITATE A MAESTRULUI GHEORGHE ROȘOGA, SLUJITOR CREDINCIOS AL SCENEI „RAIUL FOLCLORIC” „Distins public, stimați telespectatori, iubit prieten, drag gorjean, Gheorghe Roșoga, la cei 50 de ani de activitate în slujba poporului îți urez viață lungă.” În câteva fraze vă voi spune despre maestrul GHEORGHE ROȘOGA, un nume cu rezonanță în muzica românească, 50 de ani
GHEORGHE ROŞOGA ANIVERSEAZĂ 50 DE ANI DE ACTIVITATE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379764_a_381093]
-
de-a curmezișul conștiinței unora, spintecând nădejdea altora, suflând în ultima lumânare agonizantă, cu ceara pe sfârșite! Însă, oricât de oțeliți sunt cei intrați în morișca mărunțelirii cu întrebări servite de către Răzvan Dumitrescu, nu scapă nerași de spoială și neînfățișați telespectatorilor în toată naturalețea biografie lor! Pe mâinile lui Răzvan Dumitrescu, aceștia sunt în cleștele din care nu scapă nici piroanele, nici scoabele, chiar și acționând cu rezistență în forță sau îndemânare vicleană! Există moderatori de emisiuni tv care se mai
RĂZVAN DUMITRESCU. NEOBRĂZAŢII NU PRIMESC NICI MĂCAR COMPĂTIMIREA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374758_a_376087]
-
reporteră, blondă, mângâie cu mânuțele ei niște bulgărași de pământ și miorlăie în microfon reluând, cel mai probabil instinctiv, spusele amiralului: Peste zece ani aici va fi o pădure prin care ne vom plimba... etc... etc... La această fază, orice telespectator de bun simț se simte obligat să cugete: - Băi, fraților, hai că amiralul e mai bocciu și habar n-are de tradițiile noastre milenare, da’ tu, băi, fată, să te faci că nu știi despre hoții de lemne care vor
AU VENIT AMERICANII de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374224_a_375553]
-
profita o dată-n viață de datul în spectacol?) Ne mirăm foarte cum de un Big Brother de peste Ocean n-a îmbrăcat încă haina de împrumut a românașului atît de talentat în astfel de imitațiuni. Deocamdată, surplusul hormonal al teleaștilor și telespectatorilor noștri se consumă în inevitabilele Surprize, surprize. Peste v'un an, poate... Numai exhibiționistul de geniu Picasso putea suporta aparatul de filmat în timp ce picta. Secolele de vitală claustrare în intimitatea atelierului păreau, în ochii impudicului modern, întruchiparea însăși a desuetudinii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
doar ea fiind aptă de a da la fel de îndreptățit o decizie favorabilă la o instanță și una contrarie la instanța superioară". Victimele și călăii din procesele intens mediatizate (pledoariile mirificului avocat care pierde toate procesele sînt urmărite de milioane de telespectatori) constituie, ca în proza de altădată, termeni interșanjabili; toate personajele sînt doctori, de la președintele tribunalului pînă la grefier și ultimul aprod (diferența e doar că, la primul, se scrie cu majusculă Dr., la ceilalți, firește, cu literă mică dr.), iar
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
profesorul nu părea defel neliniștit, rușinat în niciun caz. Mai degrabă privea cu interes în jur și, din când în când, zâmbea pe sub mustață. Ceea ce nu-i făcea situația cu nimic mai bună, toți cei de față precum și milioanele de telespectatori considerându-i atitudinea drept provocatoare. La primul text incriminat, Zimberlan, care refuzase orice apărător, a indicat fără să clipească articolul preluat. Apoi arătă că și materialul "așa-zis plagiat" din celebra revistă SUPERȘTIINȚA nu era decât, la rândul său, reluarea
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
anii 1960-70, exista un singur post de televiziune aparținând armatei americane. O bună parte din program era adresată militarilor americani, dar avea un caracter preponderent distractiv, în care erau inserate, de asemenea, emisiuni culturale în limba persană. Redactorul programelor destinate telespectatorilor iranieni era un localnic, fiul unui arheolog cunoscut cu care misiunea noastră avea relații foarte bune. Prin el am reușit ca într-o perioadă destul de lungă să introducem programe muzicale îndeosebi din operele lui Enescu -, dansuri și prezentare de costume
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
a „contrastului” și „codului narativ” așa cum l-a decodificat Roland Barthes (1970, pp. 24-25 și 266-268). Adică un cod al acțiunii și al reprezentării sale în narațiune, care situează în centrul „povestirii” noțiunea de întârziere-așteptare, adică ceea ce îi ține pe telespectatori cu „sufletul la gură” incluzând o serie de „trucuri” ținând de „arta fentării”: răspuns parțial, răspuns suspendat, chiar blocaj al răspunsului. Un joc care exploatează solicitarea implicită a așteptărilor și obișnuințelor telespectatorului. „Dar programele care reprezintă violența pentru violență denaturează
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
noțiunea de întârziere-așteptare, adică ceea ce îi ține pe telespectatori cu „sufletul la gură” incluzând o serie de „trucuri” ținând de „arta fentării”: răspuns parțial, răspuns suspendat, chiar blocaj al răspunsului. Un joc care exploatează solicitarea implicită a așteptărilor și obișnuințelor telespectatorului. „Dar programele care reprezintă violența pentru violență denaturează noțiunea de întârziere (suspans), confiscând și suspendând jocul narativ al rezolvării și chestionării acțiunilor: interogația asupra lui «pentru ce-ul» lucrurilor este mutată spre «cum-ul» desfășurării lucrurilor, atenția fiind concentrată asupra
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
intimității (ca în reality-show-uri, specifice neoteleviziunii), fantasma abolirii distanței (dintre micul ecran și viața omului) este o forma de sado-masochism, acest model de prezentare este sadic pentru că se arată și chiar se provoacă suferința altora, iar masochist pentru că se propune telespectatorilor identificarea cu persoanele aflate în suferința, exploatându-se astfel în mod pervers emoțiile telespectatorilor. Televiziunea este „nocivă” (R. Silvestone) deoarece produce dependența în cazul copiilor, mai ales prin scenarizarea spectaculară a violenței, autorul englez citează un caz limită al „familiarizării
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
omului) este o forma de sado-masochism, acest model de prezentare este sadic pentru că se arată și chiar se provoacă suferința altora, iar masochist pentru că se propune telespectatorilor identificarea cu persoanele aflate în suferința, exploatându-se astfel în mod pervers emoțiile telespectatorilor. Televiziunea este „nocivă” (R. Silvestone) deoarece produce dependența în cazul copiilor, mai ales prin scenarizarea spectaculară a violenței, autorul englez citează un caz limită al „familiarizării” copiilor cu televizorul: „voi lua cu mine în inimă televizorul. Vă iubesc”, scria în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
în paralel. Semnificative sunt și rezultatele barometrului Telerama-Sofres (Franța), din anul 2005. La întrebarea „Printre următoarele canale (se dă lista principalelor canale TV difuzate în Franța), care este cel ce corespunde cel mai bine așteptărilor dumneavoastră față de televiziune?” - 21% dintre telespectatori au plasat pe primul loc al canalelor terestre hertziene canalul cultural franco-german ARTE, deci un canal ce difuzează programe, practic, lipsite de violență. Consecințe și efecte asupra indivizilor Majoritatea cercetărilor realizate asupra efectelor violenței mediatice au avut ca obiect măsurarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
prezentare; nivelul social; vârsta, sexul și modurile de selectare a emisiunilor (aceste variabile sunt incluse și în studiul nostru). - Încă primele cercetări din anii ’50 (W. Schramm, un „clasic” al studiilor media) au indicat două tipuri fundamentale de preferințe ale telespectatorilor: a) cele care sunt orientate spre povestiri și reprezentări producând o gratificație imediată (crimă, corupție, accidente, catastrofe, sporturi, jocuri și divertisment, cronica mondenă, fapte diverse, probleme umane); b) cele orientate spre povestiri, reprezentări și imagini care produc o gratificație amânată
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Concluzia principalelor cercetări (supusă verificării și în studiul nostru) este următoarea: „gradul de expunere la violența mediatică depinde mai mult de politica editorială a media, a televiziunilor în special și de apartenența la anumite grupuri, decât de alegerile operate de telespectator” (deci, contrar unor idei susținute de industriile mediatice, violența nu este capabilă prin ea însăși să captiveze un număr sporit de telespectatori: esențialul ține de o programare care concentrează astfel de emisiuni în orele de maximă audiență - ceea ce reduce marja
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
editorială a media, a televiziunilor în special și de apartenența la anumite grupuri, decât de alegerile operate de telespectator” (deci, contrar unor idei susținute de industriile mediatice, violența nu este capabilă prin ea însăși să captiveze un număr sporit de telespectatori: esențialul ține de o programare care concentrează astfel de emisiuni în orele de maximă audiență - ceea ce reduce marja de alegere a indivizilor, inclusiv a copiilor - și de interese economice: producerea de seriale violente, după formule și rețete deja utilizate revine
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
acestei ipoteze, violența televizuală constă tocmai în fluxul neîntrerupt, în ritm din ce în ce mai accelerat (supraritmul clipurilor publicitare s-a generalizat în derularea ansamblului comunicării televizuale) în care defilează pe ecrane imaginile TV Acestea îl copleșesc pur și simplu ca flux pe telespectator, printr-o violență care transgresează o imagine sau alta - fie ea agresivă, erotică, pornografică -, având ca efect un amestec de excitare și de depresie. „Dezbaterea recurentă asupra «violenței imaginilor» nu trebuie să privească în mod spontan doar o imagine sau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
1970), S/Z, Paris: Seuil. Cole, Jeffrey (director) (1995), The UCLA Television Violence Monitoring Report, UCLA, USA. Comstock, G., Paik, J. (1991), Television and the American Child, New York: Academic Press. Dâncu, Vasile. (2000), Călăuzitorii ochi de sticlă ai televiziunilor, Tara telespectatorilor fericiți, Cluj-Napoca: Editura Dacia. DeFleur, Melvin L., Ball-Rokeach, Sandra (1999), Teorii ale comunicării de masă, Iași: Editura Polirom. Dorr, Aimée (1983), No Shortcuts to Judging Reality. In Jennings Bryant & Daniel R. Anderson (Eds.). Children’s Understanding of Television: Research on
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
copii sunt probabil mai susceptibili de a deveni agresivi. Dar efectele violenței televizuale incită acești copii cu risc să devină și mai agresivi decât ar fi fost în alte condiții. Grupul cel mai vulnerabil nu reprezintă decât o minoritate a telespectatorilor, dar tot ei sunt cei mai susceptibili de a constitui majoritatea agresorilor. Acest fapt în sine motivează studierea acestor telespectatori și a conținutului violent din emisiunile TV. În ultimii trei ani, în România au fost desfășurate mai multe studii referitoare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
și mai agresivi decât ar fi fost în alte condiții. Grupul cel mai vulnerabil nu reprezintă decât o minoritate a telespectatorilor, dar tot ei sunt cei mai susceptibili de a constitui majoritatea agresorilor. Acest fapt în sine motivează studierea acestor telespectatori și a conținutului violent din emisiunile TV. În ultimii trei ani, în România au fost desfășurate mai multe studii referitoare la violența din mass-media, care au investigat atât estimarea conținutului violent din emisiunile TV, cât și practicile de consum media
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
ultimii trei ani, în România au fost desfășurate mai multe studii referitoare la violența din mass-media, care au investigat atât estimarea conținutului violent din emisiunile TV, cât și practicile de consum media (inclusiv TV) ale copiilor și adolescenților. Pe scurt, telespectatorul este confruntat, în medie, cu 46 de scene de violență pe oră, iar emisiunile cu cea mai mare rată a conținutului violent sunt filmele, serialele și știrile ( HYPERLINK "http://www.cna.ro" www.cna.ro). În medie, pe fiecare canal
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
signalecticii în România. Context și implicații Ileana Todoran Universitatea din București Studiul de față prezintă o analiză a aplicării sistemului de semnalizare a programelor TV (signalectica) de către principalele canale de televiziune din România și o evaluare a respectării signalecticii de către telespectatorii minori din România (7-10 ani, 11-14 ani și 15-18 ani), fondată pe rezultatele unei anchete naționale pe bază de chestionar. Dacă aplicarea sistemului de semnalizare a programelor TV este, în principiu, asimilată, de televiziunile din România, în contextul unui control
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]