61,456 matches
-
și articolele la care lucra. (Din 1926 avea să fie, de altfel, membru onorific al Academiei Române.) Dintre toți cei pe care i-a cunoscut în România (cu Ion Bianu avea să viziteze Argeșul, cu Iacob Negruzzi, să poarte discuții pe tema statutului evreilor și a, pe atunci, atât de actualei chestiuni a revizuirii Constituției), cea mai puternică impresie avea să i-o stârnească tot mentorul Junimii, care, cu obișnuita sa solicitudine față de tinerii studioși, i-a împrumutat cărți, l-a invitat
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
limba română, a ținut și un curs despre literatura populară de la noi (era fascinat de doine); ocupat însă cu marea sa operă, Grammaire historique de la langue française (în 6 volume, 1899-1930), cu alte șase volume de eseuri de popularizare pe teme filologice, Ordenes liv (Viața cuvintelor, 1901-1934), de scrierea unei gramatici spaniole, a uneia italiene și a unei fonetici franceze, n-a mai scris alte cărți legate de România, deși limba română e tratată în volumul său Flexiunea de gen în
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
Maiorescu, și care avea să îl viziteze în 1913. între pasajele selectate pentru traducere - texte pentru prima oară în limba română - am ales episodul de deschidere al cărții, cu sosirea lui Nyrop la București (la 23 aprilie 1884), care, în afară de tema Bucureștiului ca „oraș al contrastelor", comună la călătorii din epocă, prezintă una din consecințele mutărilor, în masă, a bucureștenilor, de Sf. Gheorghe și Sf.Dumitru (cele atât de pomenite de Caragiale). Un alt fragment, cu câteva impresii din Argeș, e
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
mister al oglinzii se regăsește în artă, în pictură (referințele picturale sunt abundente în Remember) unde imaginea reflectată durează după ce realitatea care a prilejuit-o a dispărut de mult. Un portret este o potențială stafie. (Fotografia și moartea e o temă subtil discutată în eseul lui Roland Barthes La chambre claire.4)) La Mateiu Caragiale raporturile dintre pictură și viață/moarte sunt inspirate, cum s-a spus adeseori, din sfera de preocupări literare romantico-decadente, ca în William Wilson sau în Portretul
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
iezuit Gerard Manley Hopkins, apoi la explicarea termenului fapesmo, o figură din Logica de la Port-Royal, în sfârșit la valorile gustative, mult apreciate de el, ale unor condimente orientale. Și spun "în sfârșit" doar pentru a nu prelungi prea mult înșiruirea temelor tratate de lectorul nostru Jacquier, dar ele puteau fi mult mai numeroase în cele două ore ale seminarului său. Mă încântau, mărturisesc, peregrinările acestea rapsodice; niciodată nu știai dinainte de unde vei pleca, nici unde vei ajunge cu el. În timpul drumețiilor
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
ruinele. Mă simțeam onorat de a fi izgonit din Universitate împreună cu Blaga și cu atâția dintre confrații mei ce-mi fuseseră magiștri. În același timp se risipea Cercul literar. Intram în noapte. În conferințele ținute de Nietzsche în 1871-72 pe tema viitorului instituțiilor de învățământ ( Über die Zukunft unserer Bildungsanstalten), referindu-se la acel cuvânt al vechilor elini, pe care l-am amintit și eu în preambulul alocuțiunii mele, gânditorul afirmă cu tărie: "Filosofia noastră trebuie să înceapă nu cu mirarea
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
și Ioan Ploscaru, ca și înalt preasfințitul George Guțiu pe care mă bucur să-l avem printre noi, mă simțeam ca un urmaș îndepărtat al unor Bonaventura, Duns Scott sau Toma de Aquino, în serile în care le vorbeam pe teme pe care le pregăteam, le structuram în urma unor îndelungate meditații, întemeindu-mă exclusiv pe memorie. Atunci când mulți ani mai târziu mi-a fost dat să predau, timp de patrusprezece ani, ca profesor de literatură comparată în amfiteatrele unor mari universități
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
Lupan, eminentul anglist. Ediția românească a trecut însă aproape neobservată. Ar fi fost totuși firesc să intereseze o astfel de carte, ceea ce nu s-a întâmplat. Să genereze ecouri, discuții, fie și doar pentru faptul că se axa pe o temă a momentului, aceea a literaturii autobiografice. Ultimul deceniu al trecutului veac a fost dominat, la noi, de literatura de această factură, marcat de ieșirea la lumină a multelor jurnale, cărți de memorii, evocări. Nu toate prezintă, prin conținut, un la fel de
Eul care scrie by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14569_a_15894]
-
o va "împărtăși cititorilor" într-un număr viitor al revistei. Ca și prima narațiune și aceasta se înscria pe aceeași linie "de originală reviviscență modernă a lumii antice". Cele opt proze din Euridice sunt ambițioase - rescrieri, abordări proprii ale unor teme consacrate și venerabile mituri, ca formă autoimpusă de încercare a puterilor literare. Producție de laborator artistic, s-a spus, executată fără cusur și cu "sânge rece" (I. Vartic), de un autor care și-a propus mai întâi să experimenteze în
Momentul literar 1945-1948 - Debutul lui Petru Dumitriui by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14652_a_15977]
-
și în genere evita o frecventare exagerată a cursurilor. În mod inteligent, se prezenta, pentru a lua pulsul vieții universitare, la începutul și la sfîrșitul fiecărui semestru. Într-un asemenea moment inaugural, la seminarul de istoria limbii tocmai se împărțeau temele. I-a căzut - sau și-a ales el, mai puțin tentat de disparițiile declinării și de evoluțiile pronumelui - o prezentare a volumului, de abia apărut, în 1979, Documente și însemnări românești din secolul al XVI-lea. După cîteva săptămîni, evenimentul
Cîteva amintiri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/14657_a_15982]
-
concluzii de rafinament.) Baza ideatică a convorbirilor acoperă tot spectrul cultural actual, de la fenomenul televiziunii la politică, de la muzica simfonică la critica literară. Mărturisesc că majoritatea interviurilor mi s-au părut egal de interesante, cu problematizare amplă și complexă, cu teme coerente și dezvoltare, aproape interviuri construcție, aș zice, într-o logică a discursurilor hibridizate, destul de la modă azi, interviuri narațiune. Nu altfel se prezintă, de exemplu, convorbirea cu Jaques le Goff, cercetător al istoriei mentalităților, a cărui biografie, povestită reportofonului
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
cultivarea paradoxului, jocul între afirmație și negație, în formula unor silogisme punctate ca adevăruri critice. E în această formulare o asediere sistematică și sistematizată a obiectului, simultan acoperit și descoperit (v. despre studiul lui G. Călinescu: "aduce o stabilire a temelor poetice, dar operația nu este dusă la capăt nici ca sondaj al materialului, nici ca definire a temelor; aduce reconstituirea unor proiecte de opere, dar nu toate proiectele sunt urmărite și nici toate reconstituirile admisibile; aduce o încadrare ideologică a
Centenar Dimitrie Popovici - Receptarea lui Eminescu by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/14651_a_15976]
-
formulare o asediere sistematică și sistematizată a obiectului, simultan acoperit și descoperit (v. despre studiul lui G. Călinescu: "aduce o stabilire a temelor poetice, dar operația nu este dusă la capăt nici ca sondaj al materialului, nici ca definire a temelor; aduce reconstituirea unor proiecte de opere, dar nu toate proiectele sunt urmărite și nici toate reconstituirile admisibile; aduce o încadrare ideologică a operei, dar cel mai adeseori operația este un prilej binevenit pentru vânturarea grandilocventă a erudiției proprii"). În ce privește relevanța
Centenar Dimitrie Popovici - Receptarea lui Eminescu by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/14651_a_15976]
-
cărora li se adaugă ziariști, fotoreporteri, redactori de la Radio, operatori TV. Scriitorii străini, care predomină numeric, sunt cazați la hotelul "Arad", iar românii la vila "Zaharia Stancu". Zilele de 20 și 21 septembrie sunt rezervate lucrărilor unui amplu colocviu pe tema Inter arma silent musae?, desfășurat în sala de conferințe a luxosului hotel President din Mangalia. în prezența primarului Mangaliei, Zamfir Iorguș, un consecvent susținător al culturii, sunt prezentate comunicări în engleză, franceză și română și au loc discuții pasionante. Pasionante
Festivalul internațional "ZILE ȘI NOPȚI DE LITERATURĂ" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14757_a_16082]
-
și Nopți de Literatură" pentru lărgirea frontierelor literaturii - lui Alain Robbe-Grillet (aplauze). A doua zi, sosește la Mangalia, pentru a se întâlni cu scriitorii aflați în sala Casei de cultură, președintele României, Ion Iliescu. Discursul său începe cu considerații pe teme literare, măgulitoare pentru scriitori, dar deviază brusc spre o analiză politică a situației mondiale. Președintele dezvoltă - obsesiv - teza inechității sociale, a prăpastiei dintre săraci și bogați, în fraze care amintesc de lecțiile de învățământ politic dinainte de 1989. în mod spectaculos
Festivalul internațional "ZILE ȘI NOPȚI DE LITERATURĂ" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14757_a_16082]
-
Vasiliu s-a abținut. între timp, în Academie au mai fost primiți trei lingviști: Matilda Caragiu Marioțeanu, Gheorghe Mihăilă și Marius Sală. Toți acești specialiști de primă mână sunt de acord cu legiferarea academică din 1993). Sigur, discuțiile pe această temă (uneori, prea aprinse totuși) vor continua și nu văd de ce ne-ar neliniști acest lucru. Singurul fapt inacceptabil mi se pare a fi eludarea cu bună știință a argumentelor preopinentului. în ceea ce privește atacul la persoană, orice comentariu este de prisos. Răutățile
Scrisoarea a patra by Victor Iancu () [Corola-journal/Imaginative/14722_a_16047]
-
poezia, din, să zicem, Poeme ulterioare (2000) sau în romanul Cafeneaua Pas-Parol (1992)? Matei Vișniec plasează acțiunea romanului undeva în Nord (toponomia e, firește, convențională: Valea Albă, Bălți), pe la sfîrșitul deceniului patru, în preajma izbucnirii celui de-al doilea război mondial. Tema este, însă, de o acută actualitate: soarta intelectualului în vremuri tulburi, condiția umană prin raportare la o istorie ostilă. Deși în atmosfera cărții se pot identifica elemente ale onirismului, așa cum s-a cristalizat el în opera lui Dumitru Țepeneag, romanul
Poezia și proza lui Matei Vișniec by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14822_a_16147]
-
răspunde. Nici Gina Pistol, care a fost pozată plătind un om să-i curețe de zăpadă mașina, nu se deranjează să ia în seamă întrebarea „Ginuța, nu-ți cureți singură mașina?“. Libertatea de joi vorbește singură cu Ionuț Lupescu, pe tema unei aventuri mai vechi, avută de nevastă-sa cu un alt fotbalist („Ionuț, cu el te-ai luptat pentru Flori?“), iar Click! din aceeași zi are ceva de lămurit cu Andreea Mantea, care tocmai a fost înlocuită în nu știu ce reclamă
Când ziaristul de tabloid vorbeşte singur by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21193_a_22518]
-
Poate măcar ei vor catadicsi să-i răspundă: “Viermele din ochi, luat de la un câine?”, întreabă timid Libertatea de joi, referitor la cazul bucureșteanului căruia i s-a găsit un vierme în ochi. După care plusează, ceva mai curajos, pe tema vasluianului care și-a tăiat penisul ca să-și pedepsească și soția, și amanta („Pe unde o să facă pipi?“) și încheie sec, printr-o interpelare referitoare la cuplul prezidențial Bruni-Sarkozy: “Și-au tras amanți?”. Nu răspunde însă nici dracu’, nici la
Când ziaristul de tabloid vorbeşte singur by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21193_a_22518]
-
Simona Tache Din Almanahul Academiei Catavencu 2008, cu tema “Senzatii tari”: M-am tot gîndit la tema asta cu “senzațiile tari” și la pericole și la adrenalină și mi-am dat seama că cele mai mari pericole le-am trăit cînd eram mică. Pe primul nici măcar nu l-am
Mic inventar de senzaţii tăricele by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21200_a_22525]
-
Simona Tache Din Almanahul Academiei Catavencu 2008, cu tema “Senzatii tari”: M-am tot gîndit la tema asta cu “senzațiile tari” și la pericole și la adrenalină și mi-am dat seama că cele mai mari pericole le-am trăit cînd eram mică. Pe primul nici măcar nu l-am conștientizat, că aveam mai puțin de doi ani
Mic inventar de senzaţii tăricele by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21200_a_22525]
-
nu se face primăvară”. Dacă, într-o zi, ai ceda nervos și ai scrie chiar despre el, ar intra, ar comenta “Sunt un dobitoc” și ar ieși repede, scârbit. Comentatorul care nu a făcut sex de mult. Oricare ar fi tema despre care ai scris, face în așa fel încât să aducă vorba despre cât de mare o are, despre cât de bine îi funcționează, despre cum le face să țipe de fericire pe femei și așa mai departe. Este evident
Comentatorul paranoic versus comentatorul care nu a făcut sex de mult by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21188_a_22513]
-
te laude și să îți spună cât de minunat ești și o face în cel mai bălos stil cu putiință. Atunci când ți se întâmplă, îl compătimești sincer, în gând, pe Nicolae Ceaușescu. Comentatorul isteric. E foarte nervos și agitat pe tema despre care ai scris, așa că aproape nici nu mai pierde timpul să citească sau să înțeleagă ce ai vrut să spui. Citește titlul, după care te ia direct la înjurat. Ți-e și frică să intri cu el prea mult
Comentatorul paranoic versus comentatorul care nu a făcut sex de mult by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21188_a_22513]
-
Simona Tache Text scris la solicitarea revistei Maxim, o ediție de acum vreun an, doi. Despre burțile bărbaților, cum ziceam și în titlul postului. Așa mi s-a cerut, da? N-am ales eu tema, eu doar am fost de acord să onorez invitația, da? VINE O VREME CÎND DRAGOSTEA NU MAI TRECE PRIN STOMAC, CI PRIN BURTĂ Dacă nu sînt genul pufos încă de mici, pînă-n vreo 28 de ani, sînt aroganți. Vorbesc despre
Despre burticile bărbaților by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21198_a_22523]
-
doar vreo 10. De fapt, hai să-ți spun acuma pe bune: a fost doar o bomboană cu lichior. De unde să fi știut eu că o să pățesc așa ceva de la o bomboană? Zi și tu... (Din Almanahul Academiei Catavencu 2008, cu tema “Senzatii tari”)
Cum am pierdut războiul cu Napoleon by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21202_a_22527]