1,581 matches
-
Un exemplu elocvent în acest sens a fost duetul din actul II, în care așteptam reacții pătimașe, ardente, dar asemenea partenerului său de scenă și de viață, s-a rezumat la câteva gesturi destul de convenționale. De altfel și Fabio Armiliato, tenor cu o voce plăcută dar lirică și nu prea generoasă, cu acut sigur, condusă cu mici „artificii” care să-i rezolve problemele tehnice, a convins și a stârnit aplauze pentru că s-a implicat cu toate forțele în susținerea dificilei partituri
"Manon Lescaut" by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83590_a_84915]
-
prezență agreabilă în Lescaut, iar glasul său calitativ sună bine doar în registrul mediu, pentru că în pasaj și acut se confruntă cu probleme tot mai mari, basul Mihnea Lamatic se menține, în bătrânul Geronte, pe linia prestațiilor sale anterioare, asemeni tenorului Mihai Lazăr în Edmondo, dar mezzosoprana Maria Jinga atrage de fiecare dată atenția prin glasul frumos și eleganța frazării, chiar și în scurta canzonă a Muzicianului, în schimb tenorul Lucian Corchiș agresează auzul prin sunetele sale „drepte”, mereu în forte
"Manon Lescaut" by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83590_a_84915]
-
se menține, în bătrânul Geronte, pe linia prestațiilor sale anterioare, asemeni tenorului Mihai Lazăr în Edmondo, dar mezzosoprana Maria Jinga atrage de fiecare dată atenția prin glasul frumos și eleganța frazării, chiar și în scurta canzonă a Muzicianului, în schimb tenorul Lucian Corchiș agresează auzul prin sunetele sale „drepte”, mereu în forte (acum în Lampagiu), distribuția fiind completată onest de Valentin Racoveanu (Maestrul de dans), Daniel Filipescu (Sergentul), Radu Pintilie (prezentabil în Comandant) sau Vasile Chișiu (Hangiul). Ca de obicei, corul
"Manon Lescaut" by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83590_a_84915]
-
cu aprecierile criticii de specialitate, factori care au promovat micul grup vocal în întreaga lume. Cei opt soliști - în varianta bucureșteană din 2009: Sara Brimer și Joanna Goldsmith, soprane, Lucy Bailey și Clare Wheeler, altiste, Richard Eteson și Christopher Jay, tenori, Kevin Fox și Tobias Hug, bași - au “conservat”, parcă, suplețea și prospețimea începuturilor, repertoriul lor, cu caracter prolific, unind adaptări ale unor creații clasice de indisolubilă popularitate cu jazz-ul, gospel-ul, pop-ul și rock-ul de calitate. Aceeași veritabilă
Swingle Singers "Kings" by Loredana Baltazar () [Corola-other/Journalistic/83631_a_84956]
-
semnificative premii la concursuri internaționale de canto de mare importanță precum cele de la București (George Enescu, 1970), Barcelona (1972, 1976 Maria Canals), Paris (1974). Tot în acea perioadă urmează cursuri de perfecționare cu maeștri foarte valoroși precum baritonul Gino Bechi, tenorul Anton Dermota, soprana Conchita Bădia, pianistul Erik Werba. Acumularea progresivă a consistentelor experiențe de cunoaștere necesare constituirii și consolidării profilului personalității sale artistice, i-a prilejuit în anul 1975 angajarea la Operă Română din București. După o serie de roluri
Rodica Mitric? Bad?rcea by Stephan POEN () [Corola-other/Journalistic/83688_a_85013]
-
și a sincronizării ritmice, prin extrem de atractiva diversitate a datelor repertoriale, dar și printr-o surprinzătoare stăpânire a artei show-ului! Vădind o admirabilă omogenitate, sopranele Sara Brimer, Joanna Goldsmith (și directoare muzicală a grupului), altistele Lucy Bailey, Clare Wheeler, tenorii Richard Eteson, Christopher Jay, bașii Kevin Fox, Tobias Hug (calitatea captării sonore fiind asigurată de inginerul de sunet Hugh Walker) au încântat auditoriul prin capacitatea de a întruchipa în spațiul audibil mirifice lumi de frumuseți, policromii și contraste, conglomerate armonice
Vocalissimo by Florian Lungu () [Corola-other/Journalistic/83630_a_84955]