6,422 matches
-
un registru național) capabil să interacționeze la nivel european. Investițiile în infrastructura destinată screening-ului vor putea obiectiva impactul vaccinării și vor contribui la pregătirea personalului medical. Există nevoia certă de a institui programe de control a calității profilaxiei secundare și terțiare a cancerului de col. Recursul la experiența țărilor scandinave (Olsson S-E., și colab., 2007; Paavonen J., și colab., 2007) sau la ECDC (European Centre for Disease Prevention and Control) va contribui la adoptarea standardelor europene. Consensul informat al publicului
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
faza simptomatică. Definiția OMS a prevenției primare este: „depistarea pacienților înainte de declanșarea bolii”. Prevenirea cancerului de col uterin se face prin trei programe sinergice:- profilaxia primară sau vaccinarea HPV;- profilaxia secundară sau programele de screening (triaj) al leziunilor precanceroase;- profilaxia terțiară - diagnosticul și tratamentul cancerelor asimptomatice sau în faza absenței complicaților, permițând diminuarea progresiei și scăderea mortalității. Declinul înregistrat în ultimele două decade este atribuit programelor de screening citologic. În absența screening-ului se prognozează o creștere de 75% în numărul cazurilor
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
clar, cadrul legitim adecvat întru exercitarea dreptului fundamental la învățare pe tot parcursul vieții. Pentru prima oară, în chip explicit, mediului preuniversitar și celui academic i se reglementează, ferm, structura, funcțiile, organizarea și funcționarea sistemului: învățământ preșcolar, primar, secundar și terțiar, public, privat și confesional. Iar școlii românești, i se direcționează, hotărât și limpede, arealul optim dezvoltării libere și armonioase a individualității, premisă sine qua non spre împlinire și dezvoltare personală, pentru cetățenie activă și inserție socială armonioasă, pentru, în cele
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
Legii Educației Naționale este de neînțeles pentru mine, dar și pentru foarte mulți copii, părinți și colegi. Cred că este nevoie de consens în acest moment al începutului. Urmează atât de multe lucruri ce țin de implementare - metodologii, legislație secundară, terțiară... - care pot să schimbe cu adevărat în bine, așa cum ne-o dorim cu toții, școala noastră. Stimați Colegi, veniți lângă cei care au reușit să redacteze, cu ajutorul dumneavoastră, un text coerent ca punct de plecare al unei mari reforme: Reforma în
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
Legii Educației Naționale este de neînțeles pentru mine, dar și pentru foarte mulți copii, părinți și colegi. Cred că este nevoie de consens în acest moment al începutului. Urmează atât de multe lucruri ce țin de implementare - metodologii, legislație secundară, terțiară ... -, care pot să schimbe cu adevărat în bine, așa cum ne-o dorim cu toții, școala noastră. Stimați Colegi, alăturați-vă celor care au reușit să redacteze, cu ajutorul dumneavoastră, un text coerent ca punct de plecare al unei mari reforme: Reforma în
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
clerul), bellatores (noblețea), laboratores (a treia stare) și poate chiar, ca și ultim avatar, în cele trei sectoare ale economiei contemporane: sectorul primar (activități productive, printre care cele de agricultură), sectorul secundar (activități de transformare a materiilor prime) și sectorul terțiar (activități neproductive unde sunt reunite clerul și armata). III. Zeii vinului Născut în 146 la Leptis Magna într-o colonie romană din Africa de Nord situată pe locul orașului contemporan Lebda din Libia, împăratul Semptimius Severus s-a căsătorit cu o femeie
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
unității respective, sporește numărul de aplicanți pe listele unității cât și respectul de sine a elevilor/studenților instituției prin apartenența la o asemenea unitate de învățământ. Diversificarea nevoilor beneficiarilor primari ai învățământului preuniversitar (antepreșcolarii, preșcolarii și elevii), secundari (familiile) sau terțiari (comunitatea locală și societatea) este condiționată de nivelul de dezvoltare a societății, adică condiționare obiectivă, sau de nivelul de dezvoltare a beneficiarilor (condiționare subiectivă). Produsele sau serviciile educaționale sunt achiziționate de către beneficiarii secundari în favoarea beneficiarilor primari ai sistemului de învățământ
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
și pe care le poate influența, factori, aflați în amonte, care afectează capacitatea instituției școlare de a-și satisface beneficiarii (unitatea școlară în esență, furnizorii de materiale didactice, prestatorii de servicii de catering, de securitate) sau aval (beneficiarii primari, secundari, terțiari ai învățământului, inspectorate școlare, instituții concurente, organismele publice). Furnizorii de materiale didactice sunt reprezentați de diverse firme sau instituții publice, care în baza unor relații contractuale, asigură unității de învățământ resursele necesare desfășurării activității în condiții optime. Unitatea de învățământ
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
ofertei instituției de învățămînt un rol important îl ocupă analiza portofoliului de activități prestate. Curriculumul care a funcționat până în anul 2008 a fost perceput atât de beneficiarii primari ai sitemului de învățământ cât și de beneficiarii secundari (familiile educabililor) și terțiari (comunitatea) ca fiind supraîncărcat și cu relevanță scăzută pentru viața de adult și pentru piața muncii. Oferta de informații redundante predomina față de dezvoltarea de competențe pentru rezolvarea de probleme punctuale. Un astfel de curriculum neclar a condus la manuale inutile
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
asigurarea unui serviciu de calitate pentru toți consumatorii de educație. Valoarea ofertei educaționale a unei instituții de învățământ este măsurată prin rapoartele de cooperare, capacitatea de comunicare internă cât și externă cu beneficiarii primari, secundari adică cu famiile educabililor sau terțiari cu comunitatea și societatea în general. Reputatia fiecărei organizații de învățământ, prin calitatea produselor sau a serviciilor prestate de personalul unității duc la crearea unui imagini asupra instituției care va conta la supraviețuirea acesteia pe piața educațională. Instituția școlară poate
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
ale consumului de educație. Percepția consumatorilor asupra educației cât și așteptările personale stau la baza unor strategii de marketing educațional care asigură prestigiu ofertei educaționale armonizate nevoilor și cerințelor beneficiarilor. Investigarea nevoilor și comportamentului educațional al beneficiarilor primari, secundari și terțiari ai sistemului de învățământ (elevi, studenți, familiile beneficiarilor direcți, comunitatea în general), a caracteristicilor care influențează comportamentul de consum, influența factorilor culturali, sociali, de natură personală, psihologici, comportamentul post-achiziție, conduce la recunoașterea nevoii și deteminarea așteptărilor beneficiarilor potențiali. Definirea ofertei
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
globinice α și β are loc în măduva hematopoietică. Succesiunea aminoacizilor în catenele globinice reprezintă structura lor primară. Plierea catenei polipeptidice a globinei pe ea însăși reprezintă structura secundară a acesteia (α-helix), iar aranjamentul tridimensional al subunităților hemoglobinei reprezintă structura terțiară. Aranjamentul celor patru subunități într-o moleculă funcțională de hemoglobină constituie structura cuaternară a acesteia. Legătura dintre catena globinică și hem se realizează între atomul central Fe și un rest de histidină. Fe++ asigură legarea oxigenului molecular (O2) la molecula
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
care pot fi vizualizate la microscopul electronic. Acest comportament al moleculelor de HbS se datorează, după unele interpretări, faptului că având înlocuit acidul glutamic din poziția a 6-a a catenei β cu aminoacidul valina, acesta din urmă, în structura terțiară și cuaternară a hemoglobinei, vine în contact cu doi aminoacizi și anume cu leucina, din poziția 88 și cu fenilalanina, din poziția 85, de la o altă moleculă de hemoglobină, stabilindu-se astfel legături hidrofobe, cu eliminarea apei din regiunea de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
romanice, în cazul sardei) sau de către lingviști în cazul multor limbi indigene, ca în cazul celor din Africa sau din America. Formele sintopice care sînt rezultatul diferențierii limbii comune sînt numite dialecte secundare, dar există și ceea ce Coșeriu numește dialecte terțiare: "În sfîrșit, pe deasupra limbii comune se formează, mai ales cînd există și unitate politică, sau o unitate culturală solidă, o limbă standard sau o limbă exemplara, cum spun eu, o limbă comună în limba comună, și această limbă exemplara se
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
state și regiuni diferite, de exemplu că spaniolă sau engleză. Și atunci, și această limbă exemplara poate fi diferențiată și se pot forma, din nou, forme regionale de exemplaritate. Aceste forme exemplare, forme regionale de exemplaritate, le putem numi dialecte terțiare. Adică, există o ordine, o ierarhie a dialectelor: dialecte primare, secundare și terțiare"196. În concepția Ioanei Vintilă Rădulescu, criteriile pe care se bazează clasificările sociolingvistice sînt: proveniență, extensiunea utilizării, dimensiunile comunității lingvistice, statutul legal, gradul de normare, extensiunea geografică
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
această limbă exemplara poate fi diferențiată și se pot forma, din nou, forme regionale de exemplaritate. Aceste forme exemplare, forme regionale de exemplaritate, le putem numi dialecte terțiare. Adică, există o ordine, o ierarhie a dialectelor: dialecte primare, secundare și terțiare"196. În concepția Ioanei Vintilă Rădulescu, criteriile pe care se bazează clasificările sociolingvistice sînt: proveniență, extensiunea utilizării, dimensiunile comunității lingvistice, statutul legal, gradul de normare, extensiunea geografică, momentul și modalitatea achiziției și proveniență comună sau diferită a principiilor structurii gramaticale
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
153, 154, 156, 160, 162, 163, 164, 165, 170, 178, 180, 181, 183, 184, 186, 187, 188, 197, 204, 206, 222, 224, 237-315 passim, 319, 321, 323, 327, 328, 329, 331, 334, 335, 345, ~ intermediar 20, ~ primar 105, ~ secundar 105, ~ terțiar 105, distincția limba-~ 39, 103, 104, 126, sub~ 188, 323 dialectologie 35, 38, 104, 126 diastratic 27, 29, 34, 258, varietate ~a (socioculturala) 34, 258 diatopic 27, 29, 34, 258, varietate ~a (în spațiu) 34, 258, 304 discurs 21, 28
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
vedere descrierea în termeni statistici a nivelului de dezvoltare în domeniul social, esențiali în diagnoze și elaborarea politicilor de incluziune socială. În urma Consiliului European desfășurat la Laeken, în 2001 indicatorii incluziunii sociale au fost grupați în trei categorii, primari, secundari, terțiari, după cum urmează: 1. Nivelul 1: Indicatorii primari, format dintr-un număr restrâns de indicatori de bază, care acoperă toate domeniile importante în dimensionarea excluziunii sociale; 2. Nivelul 2: Indicatorii secundari, menit să completeze imaginea descrisă de indicatorii primari cu alte
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
format dintr-un număr restrâns de indicatori de bază, care acoperă toate domeniile importante în dimensionarea excluziunii sociale; 2. Nivelul 2: Indicatorii secundari, menit să completeze imaginea descrisă de indicatorii primari cu alte dimensiuni ale problemei; 3. Nivelul 3: Indicatorii terțiari, cuprinzând indicatori specifici la nivel național care să ajute la interpretarea indicatorilor primari și secundari, ai căror selecție este lăsată la latitudinea statelor membre. În cazul primelor două grupe de indicatori, s-a convenit ca la construirea lor să se
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
prezinte CE rapoarte mai substanțiale pe toate domeniile vizate de MDC. Monitorizarea progreselor în direcția atingerii obiectivelor stabilite prin strategie se realizează printr-un sistem de indicatori structurat pe trei niveluri: * primar și secundar (indicatori comuni pentru toate țările membre); * terțiar (indicatori utilizați de fiecare țară, construiți ca să reflecte specificul național și circumstanțele de politică internă, responsabilitatea construcției lor revenind țărilor membre). Metoda a fost preluată de România, începând cu PNAInc (2002), elaborat de CASPIS și partenerii sociali (instituții de specialitate
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
50% din mediana veniturilor disponibile pe adult echivalent 2.6. Ponderea șomerilor BIM de lungă durată 2.7. Ponderea șomerilor BIM de foarte lungă durată 2.8. Ponderea persoanelor de 25 64 ani cu nivel scăzut de instruire 3. INDICATORI TERȚIARI 3.1 Sărăcie și inegalitate 3.1.1. Rata sărăciei severe 3.1.2. Rata sărăciei 3.1.3. Deficitul mediu relativ de consum al populației sărace 3.1.4. Deficitul mediu relativ de consum al populației aflată în sărăcie
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
5.1.8. Rata netă de cuprindere în învățământul secundar superior, clasele IX X 3.5.1.9. Rata netă de cuprindere în învățământul secundar superior, clasele XI XII 3.5.1.10. Rata de tranziție în învățământul post-secundar non-terțiar / terțiar 3.5.2. Capital educațional 3.5.2.1. Rata abandonului școlar în învățământul primar și gimnazial 3.5.2.2. Rata abandonului școlar în învățământul preuniversitar pe niveluri de învățământ 3.5.2.3. Ponderea populației după nivelul de
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
lor. În ciuda unor analize ale diferitelor date, clasamentele orașelor făcute de aceste studii erau foarte apropiate. Fiecare oraș era caracterizat prin nivelul serviciilor pe care le oferea. Ierarhiei serviciilor oferite îi corespundea o ierarhie a orașelor. Orașele prevăzute cu dotări terțiare rare102 exercitau un control asupra unei zone vaste de influență care constituia "regiunea" lor. Fiind puncte strategice ale creșterii, acestea reprezentau, împreună cu Parisul, armătura urbană a țării. Orașele care participau la încadrarea terțiară pe care se sprijinea viața unei regiuni
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ierarhie a orașelor. Orașele prevăzute cu dotări terțiare rare102 exercitau un control asupra unei zone vaste de influență care constituia "regiunea" lor. Fiind puncte strategice ale creșterii, acestea reprezentau, împreună cu Parisul, armătura urbană a țării. Orașele care participau la încadrarea terțiară pe care se sprijinea viața unei regiuni compuneau "rețeaua urbană". În 1964, Ministerul Construcțiilor a publicat un clasament de opt orașe 103 de "nivel superior" care respectau profilul teoretic al unei metropole regionale 104. Următoarele zece au fost botezate "centre
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de locuințe. Emigrația rurală a luat, în primul rând, calea Parisului și a marilor aglomerații franceze, acolo unde era rezonabil să spere că va găsi de lucru. În această perioadă de expansiune a economiei franceze, dezvoltarea industriei și a sectorului terțiar era focalizată în metropole. Adăugat tinerilor care căutau locuințe pentru a nu mai sta cu părinții, afluxul celor de la sate a împins la extrem penuria de locuințe și a forțat această populație să-și afle refugiu în hoteluri, în camere
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]