16,496 matches
-
împleti firesc mai multe fire narative, înțelegerea psihologiei vârstelor fragede sunt evidente, însă clișeele proletcultiste parazitează întregul, ducând la eșec. În același spațiu epic se mișcă și Crivățul bate năpraznic, redactat, după declarațiile lui F., în 1949 și nemodificat la tipărirea sa în 1974. Mai elaborat, cu personaje mai puțin uniformizate, romanul conține, de asemenea, o serie de clișee, parcă mai mult pentru a ascunde falsul. În Vântul din fața soarelui (primul volum al trilogiei Pavilionul), evoluția personajului feminin central se suprapune
FILIP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
mișcarea literară, cu aluzii la exclusivismul junimist. În apărarea comediei D-ale carnavalului a lui I.L. Caragiale a scos, împreună cu N.G. Rădulescu-Niger, broșura Ion Luca Caragiali, autor dramatic, cu subtitlul Caragiali fluierat (1885). M. este autorul unui apel patetic pentru tipărirea și răspândirea literaturii naționale, Dați-ne biblioteci cu cărți românești! („Revista contimporană”, 1875), cu accente care anunță manifestele culturale ale lui N. Iorga. El alcătuiește un program general, bine conceput, cu propuneri precise pentru reeditarea selectivă a scriitorilor români din
MICHAILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288100_a_289429]
-
Nu îi lipsește simțul replicii, patinată livresc, deși, urmărind efectul melo, pierde măsura, lansându-se - deprindere de orator - în tirade care fac să treneze acțiunea. O melodramă este piesa Mamă (1907), prezentată în cercul lui Titu Maiorescu și acceptată pentru tipărire în „Convorbiri literare”. S-a jucat o vreme la Teatrul Național din București. E, într-un decor de salon, o dramă de moravuri, agitând principii, dar întinzând coarda sentimentală. Subiectul, în felul lui, e provocant. O femeie, Eliza Rareș, pornită
MICLESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288104_a_289433]
-
acestea, se plasează cele ale CChr. Lat, multe din ele fiind ediții critice, însă altele sunt simple retipăriri ale volumelor CSEL sau chiar Migne. În ce privește edițiile cu traducere, introducere și comentariu, fundamentală este Bibliothèque Augustinienne (abrev.: BA), în curs de tipărire la editura Desclée din Paris în mai multe volume. Inițiativa italiană corespondentă este Nuova Biblioteca Agostiniana (NBA), sub îngrijirea cercetătorilor de la Instituto Patristico Augustinianum, publicată de Città Nuova, Roma. Printre edițiile în spaniolă trebuie să amintim: Obras de San Augustin
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Lao-Zi și cu Dao De Zin, din care sunt reproduse secvențe poetice. Atunci când șase dintre poezii au fost publicate în presă, G. a fost acuzat de plagiat. Acuzația a fost respinsă de autor, dar în volum el a recunoscut, prin tipărirea cu caracter cursiv, preluarea unor versuri din autorii chinezi (dintr-o traducere anonimă, apărută în 1924), susținând și prin titlul cărții că textele sale sunt replici. Scripturile (1983), ca și Cenușile, ar fi interpretarea unor vestigii arheologice (monede geto-dacice). Notele
GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
în actualitate pe Octavian Goga, poetul (9/1957). Eugen Jebeleanu discută romanul Glasul al lui Iulian Vesper, din care se preia fragmentul Tinerețea Aspaziei, recenzat ulterior de Mihail Petroveanu. Din numărul 5/1958, când este publicat fragmentul Dulce, se inițiază tipărirea în foileton a romanului Rădăcinile sunt amare de Zaharia Stancu. În numărul 14/1958 apare poemul Surâsul Hiroshimei de Eugen Jebeleanu, care se va studia imediat în școli. Pe de altă parte, Ion Roman continuă linia supravegherii partinice, pentru a
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
atunci în „Mișcarea literară”, care, împreună cu „Ritmul vremii”, îi dă la iveală și alte scrieri. Mihail Dragomirescu, în calitate de director al Institutului de Literatură, considerându-l pe H. o „nădejde literară”, îi acordă Premiul pentru proză pe anul 1925, materializat în tipărirea la Casa Școalelor a volumului de debut Minunea (1926). Prozatorul va mai fi prezent cu nuvele și fragmente de roman în „Clipa”, „Viața literară”, „Gazeta Băilești”, „Țara de Jos”, „Premiera ilustrată”, „Pleiada”, „Revista literară” și mai frecvent în „Adevărul literar
HURMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287468_a_288797]
-
care au sprijinit cu entuziasm activitatea culturală inițiată de membrii Societății Filarmonice. Pentru reprezentațiile teatrale ale trupei românești, ea a tălmăcit în 1836 Mérope de Voltaire, transpunere care, deși anunțată în „Gazeta Teatrului Național” (1836) ca fiind în curs de tipărire, se pare că nu a mai apărut. Traducerea romanului lui Lesage este fidelă, cu o frază bine echilibrată, fără asperități. Prefața evocă atmosfera de însuflețire patriotică întreținută de reprezentațiile teatrului românesc. Se face un elogiu al teatrului, „oglinda în care
SAMBOTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289454_a_290783]
-
i. fiind editată cu regularitate abia de la 1 ianuarie 1892. Între al doilea și al treilea an de apariție există un interval de aproximativ un an în care, ca și ulterior între noiembrie 1896 și mai 1897, din motive financiare, tipărirea revistei s-a întrerupt. L. i. are caracterul unui magazin „pentru casă și familie”, după modelul unor periodice străine, ca „Moderne Kunst”, „L’Illustration” sau „Graphic”. Literatura, atât cea originală, cât și traducerile din scriitori germani, francezi și ruși, ocupă
LUMEA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287882_a_289211]
-
Mircea Eliade sub câteva note despre poezia persană. „Cronica fantezistă” aparține lui N.N. Tonitza. În numărul 33/1925 se face un apel la înnoirea abonamentelor, ceea ce dovedește existența unor probleme financiare. Mai târziu, în numărul 55/1926 se anunță că tipărirea va întârzia o lună, dar în cele din urmă, din „motive tehnice”, L. nu va mai apărea. V.T.
LUMEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287892_a_289221]
-
dramatice, articole politice sau despre religie etc. în „Viața literară”, „Curentul”, „Arhiva”, „Albina”, „Lumina”, „Convorbiri literare”, „Sburătorul literar”, „Minerva”, „Convorbiri critice”, „Universul literar și artistic”, „Gorjanul”, „Glasul Argeșului”, „Muscelul”, „Voința națională”, „Zorile Romanațiului” ș.a. De asemenea, își dă concursul la tipărirea revistelor „Calendarul nostru” pe anul 1918 și „Florile dalbe”. Din punct de vedere valoric, scrierile lui L. nu evoluează semnificativ de la primele schițe din reviste până la ultima carte publicată. Întâiul volum, În sărbători (1910; Premiul Academiei Române, în 1923), nu face
LUNGIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287917_a_289246]
-
mai tipărit trei traduceri: Cei trei mușchetari de Al. Dumas, Danton de Hermann Wendel și Maria Tereza de Karl Tschuppik. Alta - Contele de Monte Cristo de Al. Dumas - a rămas needitată. Așa cum prevăzuseră G. Călinescu și Eugen Jebeleanu, care recomandă tipărirea romanului Cei șapte frați siamezi, cartea va avea un mare succes de librărie, cât și numeroase întâmpinări critice favorabile. Nu au lipsit unele rezerve voalate și chiar observații negative. Orgolios, S. își va apăra lucrarea făcând publice, în 1935, un
STAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289855_a_291184]
-
însă învechite. Alături de acestea se plasează edițiile CChr.Lat., multe dintre ele critice, însă altele sînt simple retipăriri ale volumelor CSEL sau chiar Migne. în ce privește edițiile cu traducere, introducere și comentarii, fundamentală este Bibliothèque Augustinienne (abrev. BA), în curs de tipărire la editura Desclée din Paris în mai multe volume. Inițiativa italiană corespondentă este Nuova Biblioteca Agostiniana (NBA), sub îngrijirea cercetătorilor de la Istituto Patristico Augustinianum, publicată de Città Nuova, Roma. Printre edițiile în spaniolă amintim: Obras de San Augustín, Biblioteca de
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Mihail, care și-a închinat cu o rar întîlnită dăruire cea mai mare parte a vieții valorificării prețioasei opere a părintelui său. Și a făcut-o cu exemplară corectitudine, în spiritul pe care îl impun exigențele muncii de cercetare și tipărire. Jurnal (1940-1944) și corespondență. București, Editura Paideia, 1999, 380 p. Ediție îngrijită de Eugenia și Zamfira Mihail. Argument de Gheorghe Buzatu. Repere biografice de acad. Ștefan Ștefănescu, acad. Virgil Cândea și Const. Angelescu
Memorialistică basarabeană by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Journalistic/17159_a_18484]
-
redactarea ei (fără a apuca, totuși, să o vadă tipărită, cartea apărând sub domnia lui Constantin Brâncoveanu), adună, practic, toate sursele anterioare. Lucrarea patronată de Șerban Cantacuzino este punctul final al unor eforturi îndelungi, purtate adesea în condiții neprielnice, iar tipărirea ei în momentul cel mai fast al unui secol extrem de bogat în cultura națională, în chiar zorii epocii brâncovenești, reprezintă, de fapt, certificatul de maturitate al limbii române și al întregii culturi naționale. Considerată de specialiști drept una dintre cele
BIBLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285725_a_287054]
-
de cultura necesară. Intelectualitatea veche este decapitată, iar cea colaboratoare suspectată și supravegheată. În asemenea condiții, avântul cultural al Bârladului intră într-un con de umbră. Trecutul lui de aur avea să fie recunoscut și „deconspirat” abia în 1984 prin tipărirea lucrării „Bârladul odinioară și astăzi, file de istorie", sub redacția lui Romulus Boteanu. Dar timpul trecuse, o altfel de cultură se punea la dospit. Învelite în foiță de aur, cuvintele însuflețeau masele supuse unei îndoctrinări acerbe și noii oameni de
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93044]
-
și viața ei. Altă carte va fi restituită în 1991, sub titlul Omul care a trecut. Aici sunt incluse trei nuvele având ca subiect evenimente din trecutul familiei Hallipa și necuprinse în forma definitivă a ciclului romanesc, dar revizuite în vederea tipăririi. Prefața, intitulată Eros și psihologie, se remarcă prin disocierile pertinente ale unui studiu de „caz” literar, ilustrat cu textele antologate. În ultimii ani de viață S. era preocupat de editarea celor mai importante romane bengesciene în versiuni definitivate de autoare
STAMATIADI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289849_a_291178]
-
vehiculată se referă la un tandem de liceeni de la „Mihai Viteazul”, S. Samyro și I. Iovanaki - viitorii Tristan Tzara și Ion Vinea, alta îl asociază și pe pictorul Marcel Iancu, autor în majoritate al graficii, care ar fi finanțat și tipărirea; s-a afirmat și că partea materială i-ar fi revenit lui Ion Vinea. Singurul indiciu cert este o notiță inserată în numărul 3, ca o punere la punct: „Cu toată partea redacțională a revistei noastre e însărcinat numai d
SIMBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
sunt prezentate poezii sau alte scrieri literare și se susțin disertații. Uneori aceste reuniuni se transformă în sărbători la care iau parte corul seminarial și interpreți de dansuri populare. În statute se mai prevedeau crearea unei biblioteci, acordarea de premii, tipărirea anuală a unui almanah literar, ceea ce nu s-a realizat în primii ani. Un timp membrii asociației și-au publicat producțiile în „Foaia pentru minte, inimă și literatură” a lui George Barițiu (Iosif Roman, Georgiu Deheleanu ș.a.). Primul almanah apare
SOCIETATEA DE LECTURA DIN ORADEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289754_a_291083]
-
postelnic 109 (însurat, indiscutabil, căci a avut un fiu, Iane Hadâmbul [deși toți istoricii sunt convinși de această filiație] ctitor al Mănăstirii Dealu Mare110). La fel va pieri otrăvit din porunca lui Mihai Racoviță (deși erau cumnați), Lupu Bogdan (ispravnic - tipărirea Divanului lui Dimitrie Cantemir), om al Cantemireștilor (căci a fost căsătorit întâi cu Ruxandra, fiica lui Constantin Vodă Cantemir, și apoi cu Lupa, unul dintre cei mai însemnați boieri ai Moldovei de la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul celui
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
eminamente livresc. A fost un cărturar harnic acest preot calvin (înnobilat, împreună cu fratele său Oprea, la 20 mai 1664608; de aici, probabil, îngăduința pe care o obține de a imprima cărți românești și chiar unele subvenții primite pentru acoperirea costurilor tipăririi), ce a fost, între 1682 și 1684, protopop al bisericii reformate din Sebeș și notar sinodal. I se pun în seamă mai multe cărți, unele tălmăciri 609, prilej de dezbatere, între învățați, a chestiunii originalității. Eu unul sunt, într-un
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
1919-1934, 1938-1946, din 1991). Este o asociație cu caracter cultural-științific, urmărind, în prima fază, solidarizarea prin limbă și cultură națională, promovarea cercetării folclorului și a obiceiurilor populare, susținerea literaturii și a culturii proprii prin editarea de almanahuri, reviste și prin tipărirea unor scrieri de seamă ale culturii naționale, prin întâlniri și reuniuni muzical-literar-artistice (serate literare și muzicale, baluri și „seri de cunoștință”, echipe de dansatori etc.), în vederea unificării culturale și politice a tuturor românilor. În timpul primului război mondial și ulterior societatea
SOCIETATEA ACADEMICA „PETRU MAIOR”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289744_a_291073]
-
sporește an de an, „nespectaculos, dar real”, cum declară unul din președinți, ea nefiind afectată de crahurile băncilor din perioada marii crize economico-financiare. Fondurile au fost folosite și pentru acordarea de împrumuturi și ajutoare, pentru înființarea unei edituri proprii, pentru tipărirea unui anuar, „Buletinul Societății Autorilor Dramatici Români” (cu cincisprezece apariții între 1923 și 1938), pentru constituirea unui premiu acordat comediilor într-un act. Instituit în 1926, acest premiu, în valoare de 10 000 de lei, începe să trezească interes abia
SOCIETATEA AUTORILOR DRAMATICI ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289746_a_291075]
-
Lupeanu, G. Tutoveanu, Zaharia Bârsan, Corneliu Moldovanu, Ioan Borcia, Const. A. Giulescu, Valeriu Bora, V. Bontescu ș.a. La capitolul traduceri, se oferă texte transpuse din scrierile lui Hans Christian Andersen și Friedrich Rückert, iar preocuparea pentru folclor se reflectă în tipărirea unor doine, balade și colăcării din Bucovina și Maramureș. Gazeta reia seria de articole Din trecutul neamului de G. Coșbuc și câteva articole morale și religioase ale lui Ion Agârbiceanu. În numărul 25/1912 e inserat un necrolog închinat lui
SOLIA SATELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289781_a_291110]
-
1918, se înființează ca instituții de stat Teatrul Național și Opera din Cluj, ceea ce determină S. pentru F. de T.R. să își considere principalul țel realizat. Din fondurile societății au mai fost sprijinite totuși, un timp, trupele de teatru și tipărirea de literatură dramatică. Contopirea cu Astra, în 1934, apare ca o soluție firească. Repere bibliografice: Iosif Vulcan, Să fondăm teatru național!, F, 1869, 29, 30, reed. în Din presa literară românească a secolului XIX, îngr. Aurel Petrescu și Geta Rădulescu-Dulgheru
SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]