5,710 matches
-
dotarea ei cu bunuri de folosință îndelungată, precum și indicatori sintetici ai modului de trai, I. Aluaș și T. Rotariu (1989) realizează următoarea clasificare familială (de gospodării): „fără pensionari nonagricoli”, „cu pensionari nonagricoli”, „familii pur țărănești”, „familii mixte”, „familii nonțărănești”. Această tipologie socioeconomică s-a vădit fertilă în evidențierea unor aspecte esențiale ale spațiului de viață rural. În studiile de stratificare și mobilitate socială, stabilirea rubricilor de familii muncitorești, țărănești și de intelectuali este pertinentă. (De observat că în asemenea studii se
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ci și rezidențe în localități diferite. Acest gen de familie migrantă (Mihăilescu, 1993) - soții locuiesc în localități diferite și se vizitează reciproc - este destul de răspândită în SUA (peste 700.000 de familii în 1989). Când ne referim, prin urmare, la tipologia familiei, trebuie să avem în vedere că putem găsi aproape o infinitate de criterii (și tipuri), dar că multe dintre ele nu au aproape nici o valoare epistemică (familie activă, familie pasivă, de pildă), că unele au o funcție conjuncturală (în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
spiritual-simbolice vin și dinspre tată și dinspre mamă. Să observăm însă că numele de familie este de obicei patronimic, adică urmează linia paternă. 4.4. Sistemul terminologic parental. Caracterizare generală și tipologiitc "4.4. Sistemul terminologic parental. Caracterizare generală și tipologii" În orice cultură și societate funcționează o rețea de rudenie recunoscută ca atare, rețeaua și elementele ei având termeni specifici. Termenii care desemnează tipurile de rudenie împreună cu regulile lor de folosire formează sistemul terminologic parental (al relațiilor de rudenie, kinship
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de rănile fizice și psihice pe care le pot provoca, mergând pe ideea „se mai întâmplă, ce mare lucru că i-am dat câteva palme”. Bazându-se pe literatura clasică relevantă a violenței familiale, N. Mitrofan (2003) prezintă și alte tipologii ale părinților agresivi, stăruind asupra variabilelor psihologice și psihopatologice, cum ar fi contrastul dintre impulsivitate și timiditate, inteligență și infirmitate fizică, frustrare, depresie și nevoia de afirmare. Cred că este potrivit aici să ne reamintim deosebirea dintre violența normală (trasul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de probleme. Pentru tratamentul psihosocial și terapia familială este important să se țină mereu cont de faptul că „fiecare familie cu problemele ei”. Pe de altă parte, dincolo de particularități, într-o analiză sistematică este profitabil să se lucreze cu o tipologie a familiilor și din punctul de vedere al problemelor sau, simetric, cu o clasificare a problemelor familiale. O asemenea clasificare este următoarea (apud Janzen, Harris, 1980): • Corespunzător sursei problemei (dificultății), avem evenimente exterioare (accidente, catastrofe naturale, războaie) și evenimente intrafamiliale
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
despre familie, cercetătorul se străduiește continuu ca prin conținutul și modul de adresare a întrebărilor să nu influențeze răspunsurile subiectului, pe când în intervenția terapeutică, scopul principal este tocmai de a schimba perspectiva clientului asupra unei probleme. De aceea, discutând despre tipologia întrebărilor din terapia familială, o primă disociere ar fi între întrebări ce urmăresc explorarea problemei și formularea unor ipoteze - întrebări de informație - și cele, cu ponderea cea mai mare, de schimbare a situației, în particular de însușire a unei noi
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
receptat literatura șaizaciștilor. A doua categorie a scrierilor lui R. e compusă din investigațiile mai ample, inițiate tot în scop polemic, ale operelor lui Agârbiceanu și Creangă. Agârbiceanu și demonii (1973), inițial lucrare de doctorat, e doar un „studiu de tipologie literară”, fără să ambiționeze exhaustivitatea monografică. Exegetul polemizează cu „imaginea mediocrității respectabile” construită de critică, reconsiderarea vizând nu impunerea unui Agârbiceanu „mai modern”, ci a unui „scriitor mai substanțial și mai puțin previzibil decât era socotit”. Ineditul perspectivei stă în
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
a felului în care interpretarea este parte integrantă din însuși textul de bază. VIRGIL NEMOIANU SCRIERI: Confluențe literare, București, 1966; Cărți, autori, tendințe, București, 1968; Cică niște cronicari..., București, 1970; Selecție din selecție, București, 1972; Agârbiceanu și demonii. Studiu de tipologie literară, București, 1973; Colocvial, București, 1976; Explorări în actualitatea imediată, București, 1978; Noi explorări critice, București, 1982; De la imperfect la mai puțin ca perfect, București, 1987; Nu numai despre critici, București, 1990; Ion Creangă. O biografie a operei, București, 1995
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
de editare a poveștilor populare promovată de Ovidiu Bârlea se regăsește în colecția lui R., care notează gestica povestitorilor, raportează textele la contextul socio-cultural din care au provenit, alătură un indice tipologic al narațiunilor, pentru încadrarea în basmul universal urmând tipologia lui Antti Aarne, pentru basmul românesc catalogul lui Corneliu Bărbulescu, pentru snoave tipologia Sabinei Cornelia Stroescu, iar pentru legende pe aceea a lui Tony Brill. La fel ca Ovidiu Bârlea, adaugă la culegerea propriu-zisă texte-convorbiri cu povestitorii, biografiile și repertoriile
ROBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289287_a_290616]
-
lui R., care notează gestica povestitorilor, raportează textele la contextul socio-cultural din care au provenit, alătură un indice tipologic al narațiunilor, pentru încadrarea în basmul universal urmând tipologia lui Antti Aarne, pentru basmul românesc catalogul lui Corneliu Bărbulescu, pentru snoave tipologia Sabinei Cornelia Stroescu, iar pentru legende pe aceea a lui Tony Brill. La fel ca Ovidiu Bârlea, adaugă la culegerea propriu-zisă texte-convorbiri cu povestitorii, biografiile și repertoriile informatorilor. Culegeri: Basme, snoave, legende și povestiri populare. Folclor din Valea Vâlsanului-Argeș, București
ROBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289287_a_290616]
-
de provincie. Danțuri vechi, danțuri noi este o meditație asupra vremelniciei, sub semnul unei resemnări senine din care nu lipsește o undă de melancolie. Între Capșa și Palat... Impresiile unui trecător (1904) conține notațiile unui observator atent, preocupat de o tipologie diversă, ironizând subțire nestatornicia femeii sau creionând o serie de „moftangii”. SCRIERI: Vicleimul, București, 1881; Povețe către săteni, București, 1885; Nazat! (în colaborare cu Iacob Negruzzi), București, 1886; Cronicele lui Max (1886-1888), București, 1888; Trotuarul Bucureștiului. Tipuri și impresii, București
ROSETTI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289375_a_290704]
-
anume inspirația, elaborarea și executarea, în sfârșit - interferența factorului colectiv în dialectica eului originar al artistului, care este veritabilul izvor al creației, zonă nucleară a unității existențiale, în opoziție cu caracterul individuat și pragmatic al așa-numitului eu derivat. Tripla tipologie a formelor și viziunilor artistice va fi ulterior extinsă asupra genurilor literare în altă carte, Estetica poeziei lirice (1937). Fără a se gândi la o suprapunere totală, ci doar la o concordanță esențială, R. socotește genul liric reprezentativ pentru tipul
RUSU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289410_a_290739]
-
formal (există și reglementări juridice ale relațiilor de familie), cât și informal (cea mai mare parte a vieții familiale se bazează pe legi nescrise). De altfel, distincția formal/informal este mai operantă pentru natura relațiilor din grupuri decât pentru o tipologie ca atare a lor, întrucât în orice grup uman se dezvoltă raporturi ce depășesc cadrul prescris. În cazul grupurilor formale acest lucru apare evident. De pildă, în orice organizație, dincolo de organigramă și statutul oficial al membrilor, funcționează legi nescrise ale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Paul Everac, dramaturgia lui L., însumând zece piese mari și o duzină de piese într-un act, mult jucate nu numai pe scenele românești, dar și în URSS, China, SUA, Franța, Ungaria, Germania, Bulgaria, Cehoslovacia, ilustrează poate cel mai bine tipologia și conflictele epocii comuniste într-o modalitate teatrală care încearcă însă să depășească realismul primar, critic sau socialist, prin moralism, proiecții simbolice și mitice, folclorice și chiar prin sugestii expresioniste, într-un stil reflexiv, care prelungește, ca în Jocul vieții
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
perspectivă interacțională 48 2.2. Mesajul - element-cheie al comunicării 54 2.3. Feedback, canal și context în comunicare 58 Rezumat 70 Exerciții și teme de reflecție 71 Scenariu: Managerul străin 72 Întrebări 72 Capitolul 3 Formele comunicării 73 3.1. Tipologie 74 3.2. Comunicarea verticală și orizontală - perspectivă organizațională 74 3.3. Comunicarea intrapersonală 76 3.4. Comunicarea verbală și nonverbală 79 3.4.1. Comunicarea verbală 79 3.4.2. Paralimbajul 88 3.4.3. Comunicarea nonverbală 89 3
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
metoda socratică 146 Rezumat 149 Exerciții și teme de reflecție 150 Scenariu: Prezentarea ineficientă 150 Întrebări 151 Capitolul 6 Conflictul - dimensiune esențială a comunicării 153 6.1. Conflictul. Perspective de analiză 154 6.2. Conflictul. Caracterizare generală 156 6.3. Tipologia conflictului 159 6.4. Argumente pentru un model al procesului conflictului 165 Rezumat 175 Exerciții și teme de reflecție 175 Scenariu: Departamentul de vânzări 176 Întrebări 176 Capitolul 7 Provocarea și rezolvarea conflictelor 177 7.1. Strategii de provocare/stimulare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pattern de un anumit tip (suportiv sau defensiv). Importanța acestora apare în cadrul procesului, influențând tipul și modul de comunicare al celor doi (sau al grupului, dacă ne referim la mai multe persoane). Este însă esențial să remarcăm că cele două tipologii există, și multe dintre deficiențele comunicaționale sau chiar blocajele comunicării pot să-și aibă cauza în incompatibilitatea tipurilor de climat. Mai mult, din punct de vedere didactic, apare necesitatea îmbinării acestor elemente, dar rezolvarea nu este evidentă în așa măsură
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pentru prima dată, un discurs în fața angajaților, ce l-ați sfătui să facă? Ce elemente ar trebui să se afle în câmpul său de observație? De ce? Capitolul 3tc " Capitolul 3" Formele comunicării tc "Formele comunicării " 3.1. Tipologietc "3.1. Tipologie" Literatura de specialitate distinge o mare varietate de forme ale comunicării, oferită de diversitatea criteriilor de clasificare a acestora. Un inventar util întâlnim în analiza pe care o întreprinde Luminița Iacob (Cucoș, coord., 1998, p. 225), care enumeră șase criterii
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
conținutului, putem cataloga comunicarea ca fiind referențială, operațional-metodologică și atitudinală. Însă putem, fără teama de a prejudicia acest evantai extrem de larg de posibilități, să ne focalizăm, la nivel bazal, fundamental, pe trei perspective asupra comunicării: în primul rând, vom investiga tipologiile definite de împărțirea comunicării, în sens organizațional, între comunicarea verticală și cea orizontală și, în perspectiva codului folosit, distingând între comunicarea verbală, paralimbaj, nonverbală și metacomunicare. În ceea ce privește comunicarea intrapersonală (cu sine însuși), interpersonală (cu o altă persoană), de grup (cu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mulți dintre noi am încercat-o adesea: „unde este - spunea acesta - acel manual care să educe spiritul descoperirilor, al cercetărilor, al inovației, să descrie căutările, căile și metodele cu ajutorul cărora gândirea umană își obține împlinirile?” (apud Cerghit, 1997, p. 148). Tipologia lecturii este structurată pe mai multe criterii: 1. După ritmul parcurgerii se disting: lectura lentă, silențioasă, de profunzime, și lectura rapidă care utilizează tehnica disocierii mișcării ochiului de verbalizare interioară. 2. După modul de desfășurare a lecturii putem numi: lecturile
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
comunicării); dezvoltarea conceptului de comunitate, care nu este una a celor care au în comun aceeași limbă, ci a celor care au în comun reguli ce guvernează derularea și interpretarea schimbului comunicațional, poate conduce la diminuarea fenomenului metacomunicațional. Rezumat 1. Tipologia formelor comunicării poate fi extinsă în funcție de folosirea unor criterii variate. Din punct de verdere organizațional, putem distinge comunicarea verticală (ascendentă și descendentă) de comunicarea orizontală (laterală și în serie). 2. Comunicarea intrapersonală se referă la gânduri, la sentimente și la
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
împinge introducerea în interiorul a doar câteva fraze, ceea ce este negativ pentru imaginea generală a audienței față de temă (să reținem că, într-o prezentare, primele momente de contact cu publicul au un rol hotărâtor în ceea ce privește impactul mesajului transmis de vorbitor). În ceea ce privește tipologia introducerilor, trebuie remarcat că aria de extindere a acestora este, practic, infinită; la nivel general remarcăm însă mai multe tipuri de introducere: utilizarea umorului sau a unei anecdote care are legătură cu problema (atenție, utilizarea unei anecdote care este complet
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
oamenilor perspective de reflecție asupra informațiilor aflate. Pentru a concluziona, putem să ne reîntoarcem la remarcele pe care le-am făcut în introducere: acest fapt le oferă oamenilor imaginea unui lucru complet, de închidere în profunzime a temei. Iată de ce tipologia concluziilor este asemănătoare cu aceea a introducerilor: ilustrări, elemente surprinzătoare, elemente statistice și întrebări retorice, citate, umorul, inspirarea publicului să acționeze (în special în mesajele persuasive) etc. Greșeli frecvente în realizarea concluziei sunt: introducerea unui nou material informativ (concluzia trebuie
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
adevăr, foarte frecvent suntem puși în situația de a informa un public mai restrâns sau mai larg asupra unor elemente legate de activitatea noastră. Pentru a vedea mai bine această incidență a prezentării informative, este util să trecem în revistă tipologia prezentărilor informative. Există mai multe tipuri de prezentare informativă: explicațiile, descrierile și definițiile. Explicațiile referitoare la un proces sunt folosite pentru prezentarea funcționalității unui anumit fenomen; un obiectiv important în explicație este acela de a împărtăși publicului înțelegerea dumneavoastră privind
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
privi lucrurile, noi modalități de a gândi și noi comportamente; - conflictul poate dezvolta sensul coeziunii, al „ființării împreună” prin creșterea încrederii; - conflictul ne poate oferi o oportunitate excelentă pentru a măsura puterea și viabilitatea relaționărilor noastre cu ceilalți. 6.3. Tipologia conflictului tc "6.3. Tipologia conflictului " Problema surselor de conflict relaționate cu tipologia acestuia ne oferă o dovadă în plus a utilității și corectitudinii unei viziuni integratoare, procesual-acționale asupra problematicii conflictului. Integrându-ne unei atare perspective, vom observa că sursele
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]