7,315 matches
-
cm (76% după Z. Popovici). Plăgile cu orificiul diafragmatic de mari dimensiuni sunt foarte rare. Plăgile diafragmatice vechi prezintă un orificiu mai mare, datorită creșterii acestuia în timp, ca rezultat al presiunii exercitate de viscerele abdominale ce trec în cavitatea toracică. Plăgile diafragmatice, datorită dimensiunilor mici ale orificiului, conduc mai frecvent la hernii diafragmatice strangulate. Orificiile tegumentare Orificiile tegumentare ale plăgilor diafragmatice sunt reprezentate de orificiul de intrare și de către orificiul de ieșire (în situația plăgilor transfixiante). Plăgile bipolare sunt date
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
conduc mai frecvent la hernii diafragmatice strangulate. Orificiile tegumentare Orificiile tegumentare ale plăgilor diafragmatice sunt reprezentate de orificiul de intrare și de către orificiul de ieșire (în situația plăgilor transfixiante). Plăgile bipolare sunt date de către armele de foc. Orificiul de intrare toracic este poziționat într-o regiune delimitată de un plan superior ce trece prin coasta a IV-a și unul inferior, ce trece prin coasta a XII-a (Moreaux, citat de [69]), cu incidență maximă la nivelul spațiului VIII, IX intercostal
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
la nivelul abdomenului superior pentru cele prin armă albă și în locuri foarte diferite în plăgile prin arma de foc. Afectarea diafragmului este elementul esențial ce definește plăgile toraco-abdominale. Ne putem afla în fața unei plăgi toraco-abdominale, ori de câte ori orificiul de intrare toracic este localizat anterior sub linia bimamelonară (sub coasta a 4-a), iar posterior sub coasta a 7-a (sub vârful omoplatului). Traiectul plăgii poate fi: transversal; încrucișat (proiectilul pătrunde într-un hemitorace și iese prin abdomen în partea opusă); antero-posterior
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
obișnuit de aceeași parte. Orificiul de ieșire este întâlnit în plăgile prin arme de foc, transfixiante, plăgi denumite și bipolare. Orificiul diafragmatic este mai mare decât cel parietal. Leziuni asociate Plăgile cu leziuni asociate sunt cele mai obișnuite. Leziunile asociate, toracice sau abdominale, pun probleme vitale, și presupun dificultăți diagnostice și terapeutice foarte importante. În plăgile frenice viscerele abdominale cel mai des lezate sunt ficatul, splina, stomacul și colonul (după Z. Popovici, Wren și Fox citați de [69]). De asemenea, în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
Leziunea pură a diafragmului a fost citată după cum urmează: în 23% din cazuri în statistica lui Z. Popovici, 7% în cea prezentată de Valle, 15% în statistica personală [1, 2, 69]. Orificiul de intrare este mai des întâlnit ca fiind toracic (și mai rar abdominal). Astfel, Z. Popovici depistează 24 de cazuri cu orificiu de intrare toracic și numai 2 cazuri cu orificiu abdominal, iar Betts (citat de [69]) găsește 9 din 10 cazuri cu orificiul de intrare toracic. Plăgile pure
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
Z. Popovici, 7% în cea prezentată de Valle, 15% în statistica personală [1, 2, 69]. Orificiul de intrare este mai des întâlnit ca fiind toracic (și mai rar abdominal). Astfel, Z. Popovici depistează 24 de cazuri cu orificiu de intrare toracic și numai 2 cazuri cu orificiu abdominal, iar Betts (citat de [69]) găsește 9 din 10 cazuri cu orificiul de intrare toracic. Plăgile pure diafragmatice nediagnosticate conduc în timp la complicații foarte grave. Aceste plăgi pure ale diafragmului scapă frecvent
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
ca fiind toracic (și mai rar abdominal). Astfel, Z. Popovici depistează 24 de cazuri cu orificiu de intrare toracic și numai 2 cazuri cu orificiu abdominal, iar Betts (citat de [69]) găsește 9 din 10 cazuri cu orificiul de intrare toracic. Plăgile pure diafragmatice nediagnosticate conduc în timp la complicații foarte grave. Aceste plăgi pure ale diafragmului scapă frecvent diagnosticului în faza acută și sunt depistate odată cu apariția simptomatologiei herniei diafragmatice cronice sau obstructive. Leziunile iatrogene ale diafragmului Ca posibile consecințe
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
86%) după traumatisme închise, iar 42 (14%) după plăgi diafragmatice [69]. Deci, herniile diafragmatice sunt mai frecvent întâlnite după rupturi diafragmatice și mai rar după plăgile acestuia. Se produce migrarea viscerelor abdominale în torace și excepțional de rar a celor toracice în cavitatea abdominală (cazuri descrise de Grill, Beale, Andrei, Santy citați de [69]). Herniile diafragmatice posttraumatice, atât după rupturi cât și după plăgi, sunt mai frecvente pe partea stângă. În statistica personală am identificat 79 hernii diafragmatice posttraumatice (ceea ce reprezintă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
următoarea repartiție: 75,75% stângi și 24,24% drepte. Herniile diafragmatice apărute după plăgi diafragmatice au înregistrat repartiția următoare: 84,61% stângi, 15,38% drepte. Din totalul plăgilor diafragmatice numai în 3 cazuri viscerele abdominale s-au exteriorizat prin plaga toracică [1, 2]. Momentul producerii herniei diafragmatice posttraumatice Momentul producerii herniei diafragmatice posttraumatice este variabil. Timpul scurs de la producerea leziunii diafragmatice până la apariția herniei diafragmatice este în funcție de sediul și mărimea breșei diafragmatice. Apariția herniei se face mai rapid pe stânga și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
hernii în statistica proprie) (Cotulbea R., „Studiu complex al rupturilor diafragmului”, Teză de doctorat, Craiova, 2000). 1. Marginile defectului diafragmatic sunt neregulate, scleroase și retractate. 2. Existența aderențelor între viscerele herniate, cât și între aceste viscere și diafragm sau peretele toracic. 3. Absența sacului herniar; cu totul excepțional, în situația în care, deși mușchiul frenic este rupt, una dintre cele două seroase rămâne intactă se întâlnește sacul herniar. Z. Popovici descrie numai două astfel de situații în lotul de 65 de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
53%), coada pancreasului (1 caz). Organele herniate în torace pot fi indemne sau pot fi rupte. Ruptura viscerelor herniate conduce la apariția hemotoraxului; acesta mai poate fi și rezultatul rupturii frenice sau leziunilor viscerelor intratoracice sau chiar a leziunilor peretelui toracic. La cazurile din studiul personal am observat următoarele aspecte [1, 2]:- la 31,64% din cazuri viscerele abdominale herniate în torace au prezentat leziuni; în 8% din situații în cavitatea pleurală au fost prezente două viscere abdominale lezate;- fistula gastro-pleurală
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
abdomino-pleurale au fost întâlnite la 6,32% dintre cazurile cu hernii diafragmatice posttraumatice cu următoarele tipuri: fistula gastro-pleurală, fistula entero-pleurală, fistula colo-pleurală. La cazurile cu hernii diafragmatice după plăgi marele epiploon herniat în torace l-am găsit eviscerat prin plaga toracică în trei cazuri, iar ansele intestinale la unul dintre acești pacienți, aspect ce a facilitat diagnosticul preoperator de leziune frenică. Herniile diafragmatice posttraumatice strangulate O complicație de temut a herniilor diafragmatice, care asociază o mortalitate foarte ridicată, este strangularea. Apariția
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
Herniile diafragmatice posttraumatice strangulate O complicație de temut a herniilor diafragmatice, care asociază o mortalitate foarte ridicată, este strangularea. Apariția strangulării poate fi determinată de constricția la nivelul orificiului diafragmatic fibros și rigid, de volvulusul organelor herniate, precum și de aspirația toracică permanentă asociată cu creșterea bruscă a presiunii abdominale. Strangularea a fost considerată de Carter și Giuseffi drept faza finală în evoluția herniilor diafragmatice posttraumatice (citați de [69]). Strangularea este observată mai frecvent la herniile aflate în faza cronică, decât la
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
să se treacă prin faza cronică pentru a se ajunge în cea obstructivă [1, 2]. Plăgile diafragmatice sunt mai frecvent diagnosticate în faza acută decât rupturile. Herniile diafragmatice posttraumatice asociază, în funcție de faza clinică în care sunt diagnosticate, un tablou clinic toracic, abdominal sau mixt. Ponderea cea mai importantă o au cazurile cu tablou clinic mixt, ceea ce este în concordanță cu încadrarea herniilor diafragmatice în patologia de graniță toraco-abdominală. A. Faza acută ocupă, de regulă, primele 48 de ore de la accident (după
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
După alți autori aceasta se întinde până la 30 de zile de la accident (Holderbach, Neveux, Z. Popovici). În timpul fazei acute apar următoarele manifestări clinice [56]:- manifestările clinice ale șocului traumatic sau hemoragic;- manifestările clinice ale insuficienței respiratorii date de leziuni scheletice toracice asociate cu leziuni viscerale abdomino-toracice și leziuni ale altor regiuni ale corpului. Semnele și simptomele leziunilor asociate pot domina tabloul clinic ascunzând leziunea diafragmatică [6]. După Joyeux, elementul major al tabloului clinic al rupturii diafragmatice este dispneea dureroasă (dispnee + durere
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
bazale; deplasarea zgomotelor și matității cardiace spre partea sănătoasă; dispariția matității hepatice [56, 58, 86]. La cazurile din statistica personală aparținând fazei acute am observat următoarele [1, 2]:- starea generală a fost grav alterată la circa 61% din cazuri;- durerile toracice și cele abdominale au fost identificate într-un procent de 55,55%;- semnele de iritație peritoneală au fost prezente la 54,54% dintre pacienții care au asociat manifestări abdominale;- matitatea și submatitatea sunt de 4 ori mai frecvent întâlnite decât
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
se datorează herniei diafragmatice. Manifestările clinice în faza acută sunt date în cea mai mare proporție de leziunile asociate viscerale, parietale și scheletice. Existența leziunilor asociate viscerale numai în abdomen, numai în torace sau în ambele cavități, determină tipul abdominal, toracic sau mixt al tabloului clinic. Semnele și simptomele identificate la examenul clinic al pacientului în faza acută sunt date de cele mai multe ori de gravitatea revărsatelor peritoneale și/sau toracice posttraumatice. Intensitatea manifestărilor locale și generale determinate de acestea, și mai
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
abdomen, numai în torace sau în ambele cavități, determină tipul abdominal, toracic sau mixt al tabloului clinic. Semnele și simptomele identificate la examenul clinic al pacientului în faza acută sunt date de cele mai multe ori de gravitatea revărsatelor peritoneale și/sau toracice posttraumatice. Intensitatea manifestărilor locale și generale determinate de acestea, și mai rar cele rezultate din prezența viscerelor abdominale în torace (care în majoritatea acestor cazuri este diagnosticată intraoperator), impun intervenția chirurgicală și calea de abord. O situație particulară este hernia
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
a fost reparat cu plasă de politetrafluoroetilen (PTFE), se internează în spital în stare de șoc, cu sângerare masivă pe sonda nasogastrică, determinată de un ulcer la nivelul stomacului herniat în hemitoracele stâng, ulcer care a penetrat în aorta descendentă toracică. [74]. B. Faza cronică. În faza cronică herniile diafragmatice pot fi asimptomatice sau oligo-simptomatice (asociind dureri epigastrice, meteorism abdominal, constipație). O serie de studii au relevat că manifestările cele mai frecvent întâlnite au fost durerile toracice (mai ales în baza
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
penetrat în aorta descendentă toracică. [74]. B. Faza cronică. În faza cronică herniile diafragmatice pot fi asimptomatice sau oligo-simptomatice (asociind dureri epigastrice, meteorism abdominal, constipație). O serie de studii au relevat că manifestările cele mai frecvent întâlnite au fost durerile toracice (mai ales în baza toracelui) și epigastrice, greața și voma [20, 90]. Durerile localizate în baza unui hemitorace sau în epigastru apar intermitent și adesea determinate de mese [48]. Mai pot fi întâlnite și alte simptome ca dispneea și senzația
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
în baza toracelui) și epigastrice, greața și voma [20, 90]. Durerile localizate în baza unui hemitorace sau în epigastru apar intermitent și adesea determinate de mese [48]. Mai pot fi întâlnite și alte simptome ca dispneea și senzația de apăsare toracică. La cazurile din statistica proprie aparținând fazei cronice [1, 2]:- cel mai frecvent întâlnită a fost dispneea (91,3% din cazuri), urmată de durerile toracice (69,56%) și abdominale (56,52%); durerile toracice sau abdominale s-au accentuat după mese
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
mese [48]. Mai pot fi întâlnite și alte simptome ca dispneea și senzația de apăsare toracică. La cazurile din statistica proprie aparținând fazei cronice [1, 2]:- cel mai frecvent întâlnită a fost dispneea (91,3% din cazuri), urmată de durerile toracice (69,56%) și abdominale (56,52%); durerile toracice sau abdominale s-au accentuat după mese; - matitatea și timpanismul toracic nu mai sunt rezultatul epanșamentelor pleurale, ci al viscerelor herniate;- zgomotele hidroaerice într-un hemitorace sunt mult mai frecvent observate în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
simptome ca dispneea și senzația de apăsare toracică. La cazurile din statistica proprie aparținând fazei cronice [1, 2]:- cel mai frecvent întâlnită a fost dispneea (91,3% din cazuri), urmată de durerile toracice (69,56%) și abdominale (56,52%); durerile toracice sau abdominale s-au accentuat după mese; - matitatea și timpanismul toracic nu mai sunt rezultatul epanșamentelor pleurale, ci al viscerelor herniate;- zgomotele hidroaerice într-un hemitorace sunt mult mai frecvent observate în faza cronică (39,13%);- deplasarea de mediastin este
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
statistica proprie aparținând fazei cronice [1, 2]:- cel mai frecvent întâlnită a fost dispneea (91,3% din cazuri), urmată de durerile toracice (69,56%) și abdominale (56,52%); durerile toracice sau abdominale s-au accentuat după mese; - matitatea și timpanismul toracic nu mai sunt rezultatul epanșamentelor pleurale, ci al viscerelor herniate;- zgomotele hidroaerice într-un hemitorace sunt mult mai frecvent observate în faza cronică (39,13%);- deplasarea de mediastin este mai frecvent semnalată la cazurile cu hernii cronice (34,8%) și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
latență simptomatică este caracteristică majorității cazurilor comunicate, descoperirea afecțiunii făcându-se tardiv, odată cu apariția unei „simptomatologii de acutizare” datorită instalării unei complicații. C. Faza obstructivă se caracterizează prin apariția semnelor și simptomelor tipice pentru ocluzia intestinală: dureri abdominale (dar și toracice), vărsături cu conținut diferit, dispnee (ca rezultat al distensiei intratoracice a anselor intestinale) [78]. Momentul instalării strangulării este foarte variabil, aceasta producându-se foarte rar imediat după traumatism. Au fost incriminați ca factori declanșatori: efortul, constipația, mesele copioase, precum și sarcina
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]