KorAP: Find »[drukola/base=tortură & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...63 64 65 ...173 >

4,316 matches

Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442

Între Bruegel și Goya - frontiera atrocității văzută cu ochi moderni - se Înșiruiau la picioarele vulcanului În flăcări: bărbatul care Îl răpunea pe rănit cu lovituri de archebuză, cel care Îi jefuia pe morți, câinele care devora cadavre, execuțiile, roata de tortură, copacul din care atârnau ciorchinii de trupuri ale spânzuraților. Răutatea mai presus de orice control al rațiunii și ca instinct natural al omului. Pictorul de război s-a oprit În fața scenei, privind-o. Necurat, spusese Carmen Elsken cu extraordinară luciditate

[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547

simultan atât strategia pusă în aplicare, cât și efectele ei dramatice. Manevrele murdare ale lui Nero se răsfrâng nu numai asupra curtenilor, ci și asupra noastră, martori ai acestor mârșăvii. Suntem confruntați, în plan teatral, cu echivalentul unei scene de tortură practicate de o putere - comunistă sau nazistă - ce urmărește nu doar să smulgă mărturisiri, ci mai ales să sape încrederea în celălalt, în partenerul credincios. Nero vrea să-l distrugă pe Britannicus, terfelind imaginea iubitei lui: vrea să provoace un

[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
de Securitate, Cluj-Napoca, Biblioteca Apostrof, 1999. BORIE, Monique: Le Fantôme ou le théâtre qui doute, Arles, Actes Sud, 1997; în versiunea românească: Iași, Polirom, 2007. BRUNE, François: Sous le soleil de Big Brother, Paris, L’Harmattan, 2000. CESEREANU, Ruxandra: Panopticon. Tortura politică în secolul XX, Iași, Institutul European, 2001. CONQUEST, Robert: The Great Terror, A Reassesment, Londra, Pimlico, 1996; în versiunea românească: București, Humanitas, 1998. DELEUZE, Gilles: Pourparlers, 1972-1990, Paris, Ed. de Minuit, 1990, reed. 2005. FORESTIER, Georges: Le Théâtre dans

[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192

iar o a treia serie evaluează pozitiv moartea pe cruce 259. Este, În acest fel, introdus În sistem un nou element: crucea. Mulți dualiști tind să se distingă de creștinii filonului central prin refuzul de a venera un instrument de tortură prin care Demiurgul sau Diavolul au vrut să-l pedepsească și să-l ucidă pe MÎntuitor. Însă creștinii majoritari Înfăptuiau o operație simbolică bine cunoscută antropologilor, care constă din transformarea unor simboluri ale opresiunii În simboluri ale libertății 260. Crucea

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234

129 Canalul, mormânt al burgheziei: marile procese-spectacol 130 Sfârșit 132 Un trist bilanț: deportările din perioada stalinistă a comunismului românesc (Smaranda Vultur) 135 Anatomia unei deportări 138 Cine erau deportații? 142 Printre statistici 146 Ce și cum povestesc martorii 148 Tortură și oroare: fenomenul Pitești (1949-1952) (Ruxandra Cesereanu) 153 Comunismul și Biserica: represiune, compromitere și instrumentalizare (Cristian Vasile) 170 Gulagul basarabean: deportări, represiuni, foamete (1940-1941, 1944-1951) (Igor Cașu) 190 Introducere. Considerații generale 190 Represiunile din primul an de ocupație sovietică a

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
Facultății de Litere din Cluj-Napoca (după ce a activat patru ani la Catedra de jurnalism din cadrul Facultății de științe Politice). Cărți publicate În domeniul violențelor politice: Călătorie spre centrul infernului. Gulagul În conștiința românească (eseu), Fundația Culturală Română, București, 1998; Panopticum. Tortura politică În secolul XX (eseu), Institutul European, Iași, 2001; Imaginarul violent al românilor (eseu), Humanitas, București, 2003; Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții (eseu), Polirom, Iași, 2004; Gulagul În conștiința românească. Memorialistica și literatura Închisorilor și lagărelor comuniste (eseu), ediția a

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
vreme de două săptămâni, cu mânecile suflecate, ei au lucrat la definitivarea schemei de funcționare și Încadrare a viitoarei Securități. Au fost Înlăturați din posturile de comandă abia În anii ’60, când Securitatea a trecut de la teroarea fățișă, impusă prin tortură, la acțiunea de controlare a disidențelor cu ajutorul unui vast aparat informativ. Trebuie totuși reținut că nici un nume al vreunui cadru de conducere al Securității nu a fost trecut În organigramă la Înființarea instituției fără acceptul consilierilor sovietici. Bugetul instituției pe

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
care ar fi putut să pună În pericol stabilitatea, dar mai ales imaginea regimului. Astfel, se pot decela două faze În evoluția Securității ca instituție menită să conserve și să perpetueze regimul comunist: cea a terorii operate cu ajutorul mijloacelor de tortură fizică, utilizată cu precădere În primul deceniu și jumătate de la Înființare, și cea a controlului exercitat cu ajutorul unei vaste rețele informative - În ultimă instanță, a utilizării torturii psihice. * ** La 15 septembrie 1952, ministrul de Interne Teohari Georgescu prezenta un succint

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
conserve și să perpetueze regimul comunist: cea a terorii operate cu ajutorul mijloacelor de tortură fizică, utilizată cu precădere În primul deceniu și jumătate de la Înființare, și cea a controlului exercitat cu ajutorul unei vaste rețele informative - În ultimă instanță, a utilizării torturii psihice. * ** La 15 septembrie 1952, ministrul de Interne Teohari Georgescu prezenta un succint bilanț al activității represive pe care o coordonase, arătând că: În șapte ani, Ministerul de Interne a avut de Îndeplinit sarcini grele. De la 6 martie 1945 până la

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
ei două decenii de funcționare. „Câinilor o moarte de câine”, proclama o lozincă stalinistă, ilustrând duritatea politicii de teroare Îndreptate de autoritățile comuniste contra celor care se Împotriveau regimului totalitar. Securitatea s-a conformat: nu o dată, violențele, diversele forme de tortură, după ce au fost cunoscute și În afara lagărelor și Închisorilor, i-au cutremurat și Înspăimântat atât pe cei ce fuseseră Închiși, cât și pe cei liberi. Securitatea a utilizat neomenia din Închisori și din lagăre, exersată În anii ’50, drept experiență

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
cei care luaseră calea temnițelor și Încarcerarea unor oameni fără vină au mărit lipsa de siguranță a cetățenilor. În arsenalul de cruzimi ale regimului de dominație sovieto-comunistă la care românii au fost supuși, un rol deosebit de important l-a jucat tortura, cu repercusiuni atât În plan social, ca factor psihologic, de provocare și utilizare a fricii drept instrument de dominație, cât și pentru atingerea unor scopuri imediate, prin obținerea unor informații considerate utile de către aparatul de Securitate. În arhivele fostului Comitet

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
clasificat strict secret, din 1 noiembrie 1967, care trece În revistă așa-numitele „metode necorespunzătoare” folosite Înainte de 1964 de către anchetatorii Securității. Acestea au fost clasificate În document În patru categorii, după cum urmează: 1. folosirea bătăii, a subalimentației prelungite și a torturii, În scopul obținerii unor declarații acuzatoare; 2. presiuni morale pentru constrângerea anchetaților să declare ceea ce li se impunea; 3. falsificarea unor declarații date de cei anchetați și folosirea unor scrisori plastografiate pentru a obține recunoașterea unor fapte; 4. redactarea unor

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
impunea; 3. falsificarea unor declarații date de cei anchetați și folosirea unor scrisori plastografiate pentru a obține recunoașterea unor fapte; 4. redactarea unor declarații În lipsa anchetaților sau consemnarea unor răspunsuri ireale, pe care anchetații erau constrânși să le semneze 10. Tortura psihică a fost preponderentă atât În cursul anchetelor, cât și pe parcursul detenției. Lena Constante, fostă deținută În lotul Pătrășcanu, membră de partid, anchetată brutal și după moartea lui Stalin, declara următoarele În fața unui oficial al Comitetului Central, În 1967: „Am

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
gândul arestării acestor bătrâni, mi-am spus că trebuie să duc minciuna pe drumul dictat de anchetă”11. Falsificarea declarațiilor În anchete sau obligarea deținuților să semneze declarații cu fapte ireale, dar care trebuiau să justifice noi arestări dublau efectele torturii morale, prin crearea sentimentului de culpabilitate față de cei incriminați prin aceste falsuri. După 1953, anchetele, În ansamblul lor, nu și-au modificat scenariile deja scrise. Anchetatorii și anchetații Își jucau rolurile În continuare: „Faptele erau astfel repartizate pe fiecare arestat

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
anchetei formula atât Întrebările, cât și răspunsurile pentru fiecare arestat În parte, din birou”, relata un fost anchetator al Securității 12. Problema care trebuia rezolvată consta În obținerea confirmării acestor vinovății prestabilite. În acest scop, se recurgea la mijloacele de tortură fizică, a căror prezentare acoperă zeci de mii de pagini de mărturii. Vom consemna, citând același document, doar câteva dintre acele mijloace de tortură a căror utilizare a fost recunoscută În 1967-1968 chiar de foști ofițeri de Securitate. Trebuie precizat

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
rezolvată consta În obținerea confirmării acestor vinovății prestabilite. În acest scop, se recurgea la mijloacele de tortură fizică, a căror prezentare acoperă zeci de mii de pagini de mărturii. Vom consemna, citând același document, doar câteva dintre acele mijloace de tortură a căror utilizare a fost recunoscută În 1967-1968 chiar de foști ofițeri de Securitate. Trebuie precizat că utilizarea unor asemenea mijloace În anchetă se făcea cu aprobarea și uneori sub supravegherea anchetatorului-șef sau ale altor cadre din conducerea Securității

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
a căror utilizare a fost recunoscută În 1967-1968 chiar de foști ofițeri de Securitate. Trebuie precizat că utilizarea unor asemenea mijloace În anchetă se făcea cu aprobarea și uneori sub supravegherea anchetatorului-șef sau ale altor cadre din conducerea Securității. Tortura nu constituia un simplu exces de zel, ci o atribuție de serviciu pe care ofițerii și subofițerii Securității și-o asumau odată cu Îmbrăcarea uniformei. În 1967, un maior al poliției secrete relata o astfel de scenă, la care, firește, nu

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
sub amenințarea că va fi Împușcat dacă nu recunoaște activitatea sa criminală, a fost dus În beciul bucătăriei Închisorii. Aici a fost bătut până la sânge, după indicațiile șefului anchetei. L-am văzut pe deținut când, după circa două ore de tortură, era adus abia ținându-se pe picioare. Era cu carnea ruptă și plină de sânge și zbiera cât Îl ținea gura. Anchetatorul-șef susținea că anchetarea și bătaia În pielea goală au efecte psihologice deosebite asupra anchetatului”13. O altă

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
Întâmplat În 1950-1951. Menținându-se presiunea asupra deținuților, treptat regimul penitenciar devine mai puțin aspru, se Îmbunătățește hrana, se moderează regimul pedepselor, În paralel cu introducerea programelor culturale și de propagandă politico-ideologică. „Caracteristice acestei reeducări nu mai sunt bătaia și tortura, ci presiunile exercitate asupra deținuților, combinate cu promisiuni de eliberare din detenție. (ă) Ceea ce interesează de această dată nu mai este convertirea totală a deținuților, ci anihilarea lor ca opozanțiă”63. Câteva mărturii de la Gherla sunt edificatoare: Ne aflam deja

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
Securității În documente, 1949-1989, Polirom, Iași, 2002. Oșca, Alexandru, Popa, Vasile, „Tratatul de pace de la Paris - pretext pentru Înființarea Serviciului Muncii”, În Analele Sighet, 5, 1997, pp. 181-189. Pantazi, Ion, Am trecut prin iad, Constant, Sibiu, 1992. Pavlovici, Florin Constantin, Tortura pe Înțelesul tuturor, Crater, Chișinău, 2001. Popa, Neculai, Coborârea În iad, amintiri din Închisorile României comuniste, Vremea, București, 1999. Rațiu, Anton, Cumplita odisee a grupului Lucrețiu Pătrășcanu. Adevăruri dureroase, 2 vol., Gestiunea, București, 1996. Rădulescu-Zoner, șerban, A fost un destin

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
Strategie Politică „Iuliu Maniu”, București, 1997. Vultur, Smaranda, Istorie trăită - istorie povestită. Deportarea În Bărăgan (1951-1956), Amarcord, Timișoara, 1997. Wurmbrand, Richard, Cu Dumnezeu În subterană, traducere de Marilena Alexandrescu-Munteanu și Maria Chilian, Casa școalelor, București, 1993. Zugravu, Cezar, „Metodele de tortură din Securitate, din Închisori și din lagărele de exterminare”, În Analele Sighet, 5, 1997, pp. 478-486. *** Analele Sighet, editor Romulus Rusan, Fundația Academia Civică, București (Analele Sighet). *** Anuarul Institutului de Istorie Cluj-Napoca, Editura Academiei Române, Cluj-Napoca (AIIC). *** Arhivele Securității, Consiliul Național

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
3-4 maggio 2004, editată de Gheorghe Mândrescu-Giordano Altarozzi, prefață de Antonello Biagini, Accent, Cluj-Napoca, 2005. *** Despre Holocaust și Comunism, vol. I, Anuarul Institutului Român de Istorie Recentă, Polirom, Iași, 2002. *** Experimentul Pitești. Comunicări prezentate la Simpozionul „Experimentul Pitești - Reeducarea prin tortură”, ediția I, 2001, ediția a II-a, 2002, vol. I, Fundația Culturală Memoria, Filiala Argeș, Pitești, 2003. *** 6 martie 1945. Începuturile comunizării României, Editura Enciclopedică, București, 1995. *** Memoria. Revista gândirii arestate, editată de Uniunea Scriitorilor, București, 1990. *** Memorialul ororii. Documente

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
propune un model de interpretare a felului În care memoria reconstruiește evenimentul. Vultur, Smaranda, „Le présent du passé. Histoire vécue, histoire racontée: les déportés de 1951 (Roumanie)”, Cahiers de littérature orale, nr. 42/ 1997, pp. 19-39. Ruxandra Cesereanutc "Ruxandra Cesereanu" Tortură și oroare: fenomenul Pitești (1949-1952)tc "Tortură Și oroare \: fenomenul Pitești (1949‑1952)" Figura torționarului comunist român s-a impus În mod extrem prin intermediul fenomenului Pitești, fenomen ce se pretează psihanalizării 1, el fiind considerat chiar ca ținând parțial de

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
În care memoria reconstruiește evenimentul. Vultur, Smaranda, „Le présent du passé. Histoire vécue, histoire racontée: les déportés de 1951 (Roumanie)”, Cahiers de littérature orale, nr. 42/ 1997, pp. 19-39. Ruxandra Cesereanutc "Ruxandra Cesereanu" Tortură și oroare: fenomenul Pitești (1949-1952)tc "Tortură Și oroare \: fenomenul Pitești (1949‑1952)" Figura torționarului comunist român s-a impus În mod extrem prin intermediul fenomenului Pitești, fenomen ce se pretează psihanalizării 1, el fiind considerat chiar ca ținând parțial de specificul național. H.-R. Patapievici, de pildă

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
3. Reeducarea de la Pitești, considerată de către Eugen Țurcanu (deținut politic, fost membru al Mișcării de extremă dreaptă, numită Mișcarea Legionară, devenit ulterior membru al Partidului Comunist; după arestare și anchetă, este prelucrat și antrenat de eminențele cenușii ale reeducării prin tortură, devenind inițiatorul concret al acestui fenomen, În Închisoarea Pitești) a fi o metodă de șoc, consta În transformarea victimelor În călăi, ajungându-se la experimentul unor hibrizi, prin dezumanizare metodică: „De-a lungul experienței de la Pitești, categoria martorului inocent a

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]