2,934 matches
-
și inteligență emoțională”, Revista de Psihologie a Academiei Române, tomul 48, nr. 3-4. Shure, M.B. (1981), „Social competence as a problem-solving skills”, în Wine, J.D.; Smye, M.D. (eds.), Social Competence, Guilford, New York. Spence, S.; Shepherd, G. (1983), Developments in Social Skills Training, Academic Press, London. Spitzberg, B.H.; Cupach, W.R. (1989), Handbook of Interpersonal Competence Research, Springer, New York. Tabachiu, A.; Moraru, I. (1997), Tratat de psihologie managerială, Editura Didactică și Pedagogică, București. Vlăsceanu, M. (1993), Psihosociologia organizațiilor și a conducerii, Editura Paideia
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
demonstrat și îl vom realiza în viitor, prin noi cercetări în care vom încerca să identificăm eficiența stilului de conducere al persoanelor cu preferințe puternice pentru toate cele patru cadrane. Cele prezentate pot sta la baza realizării unui program de training care să permită dezvoltarea preferințelor cerebrale și armonizarea personalității și stilului de conducere cu obiectivele organizației. Studiul a evidențiat și existența unor corelații între funcțiile MBTI și anumite tipuri de dominanță cerebrală. În baza acestor rezultate, putem afirma că toate
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
folosirea acestor două stiluri de abordare a situațiilor conflictuale de la locul de muncă (compromis și cooperare) se poate datora și faptului că în companiile occidentale, moderne (cum este și cazul companiei C2) se desfășoară frecvent o serie de programe sau traininguri care îi ajută pe angajați să se cunoască mai bine între ei, care contribuie la întărirea relațiilor dintre aceștia, la sporirea coeziunii grupurilor de muncă. Astfel de programe desfășurate în cadrul unei companii pot influența aceste stiluri. Să ne gândim, spre
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
CES nu facilitează dialogul social, ci este dialogul social, îmbunătățirea acestuia depinzând de actorii sociali participanți. Prim-vicepreședintele UGIR consideră că sindicatele sunt mai bine pregătite pentru rolul pe care îl joacă în cadrul dialogului social pentru că au beneficiat și de training, de aceea ele reprezentând niște parteneri sociali care trebuie tratați cu seriozitate. Se apreciază drept excelentă relația pe care UGIR o are cu sindicatele, cele două părți acordându-și reciproc consultanță mai ales în legătură cu efectele preconizate a fi produse de
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Marea Britanie, Olanda și Statele Unite ale Americii. Volumul se dorește a fi un manual, un ghid, o carte de referință în domeniul diferențelor individuale și al dezvoltării în organizații, care să îi orienteze pe practicienii specialiști în domeniul resurselor umane, în training sau selecție, specialiști în domeniul psihologiei muncii și psihologiei organizaționale, sau pe manageri în general. Este o carte adresată celor care, consultând-o, doresc să fie informați asupra celor mai noi și mai interesante probleme din domeniu. Lucrarea îi va
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
celor mai noi și mai interesante probleme din domeniu. Lucrarea îi va ajuta să-și lămurească problemele cu care se confruntă, cum ar fi: eficiența angajaților, învățarea în organizații, schimbarea în organizații etc. Ea este foarte utilă și specialiștilor în training. Cartea îmbină o bază teoretică coerentă cu analiza problemelor practice, prezintă studii de caz, metode de intervenție și instrumente de evaluare. Problemele dezvoltării individuale în organizații și a diferențelor individuale au devenit din ce în ce mai importante o dată cu apariția globalizării, a unei lumi
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
mult nevoie de dezvoltare nu sunt cele cu un nivel bine dezvoltat de abilități cognitive și de interese și personalități „sănătoase”, ci mai curând acele persoane cu un nivel relativ scăzut al acestora (interese mai puțin vaste și personalități disfuncționale). Training-ul îi poate ajuta mai mult pe aceștia din urmă, ei putând să învețe la fel de bine, însă ceea ce îi diferențiază de oamenii avantajați de structura lor psihică este efortul depus. În partea a doua a cărții sunt abordate aspecte legate
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
referințe teoretice, prezintă multe teorii și cercetări foarte recente, studii de caz și exemple din practică, care ar putea fi extrem de utile în orientarea specialiștilor din domeniul resurselor umane, mai ales în domeniul selecției de personal și în cel al training-ului. Lucrarea prezintă interes pentru manageri, dar și pentru studenții preocupați de problematica resurselor umane. Mădălina Petre Optimum Media Direction Patrice Fabart, Révélez le manager qui est en vous! Éditions d’Organisations, Paris, 2002, 253 p. Fără îndoială că managementul
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
serie de soluții practice - metode care au fost verificate experimental în cadrul activității centrului Noi Tehnologii Intelectuale, al cărui coordonator este chiar autorul. Cartea cuprinde 16 capitole: 1. Conducerea și psihologia conducerii; 2. Bazele activității de conducere; 3. Diagnoza aptitudinilor; 4. Training-ul intelectual al managerului; 5. Piața ca dimensiune umană; 6. Problemele psihologice ale marketingului; 7. Autoevaluarea managerului; 8. Liderul și administratorul; 9. Creierul colectiv al organizației; 10. Tehnici noi în resurse umane; 11. Problema actuală; 12. Mijlocul carierei; 13. Structura
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
În dezvoltarea psihodiagnozei perceptive, o contribuție importantă o au metodele netradiționale în determinarea caracteristicilor psihologice ale persoanelor, și anume grafologia, elaborarea portretului psihologic al individului după grupa de sânge și după voce, metode discutabile, după opinia noastră. În capitolul următor „Training-ul intelectual al managerului” autorul afirmă că nu există training-uri pentru dezvoltarea gândirii manageriale. De aceea, el împreună cu echipa din centrul său au elaborat un training care pune accentul pe dezvoltarea intelectuală a managerului, denumită „gimnastica intelectuală”. În acest
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
netradiționale în determinarea caracteristicilor psihologice ale persoanelor, și anume grafologia, elaborarea portretului psihologic al individului după grupa de sânge și după voce, metode discutabile, după opinia noastră. În capitolul următor „Training-ul intelectual al managerului” autorul afirmă că nu există training-uri pentru dezvoltarea gândirii manageriale. De aceea, el împreună cu echipa din centrul său au elaborat un training care pune accentul pe dezvoltarea intelectuală a managerului, denumită „gimnastica intelectuală”. În acest training sunt incluse metode, exerciții pentru dezvoltarea memoriei, a gândirii
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de sânge și după voce, metode discutabile, după opinia noastră. În capitolul următor „Training-ul intelectual al managerului” autorul afirmă că nu există training-uri pentru dezvoltarea gândirii manageriale. De aceea, el împreună cu echipa din centrul său au elaborat un training care pune accentul pe dezvoltarea intelectuală a managerului, denumită „gimnastica intelectuală”. În acest training sunt incluse metode, exerciții pentru dezvoltarea memoriei, a gândirii, tehnici pentru dezvoltarea capacității de lecturare rapidă, creativă și dinamică. La finalul acestui capitol, autorul prezintă unele
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
-ul intelectual al managerului” autorul afirmă că nu există training-uri pentru dezvoltarea gândirii manageriale. De aceea, el împreună cu echipa din centrul său au elaborat un training care pune accentul pe dezvoltarea intelectuală a managerului, denumită „gimnastica intelectuală”. În acest training sunt incluse metode, exerciții pentru dezvoltarea memoriei, a gândirii, tehnici pentru dezvoltarea capacității de lecturare rapidă, creativă și dinamică. La finalul acestui capitol, autorul prezintă unele date preluate din experiența proprie, care ne vorbesc despre eficacitatea acestor metode și despre
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
capacității de lecturare rapidă, creativă și dinamică. La finalul acestui capitol, autorul prezintă unele date preluate din experiența proprie, care ne vorbesc despre eficacitatea acestor metode și despre rolul lor pozitiv în îmbunătățirea activității manageriale. Consider că, metodele prezentate în training-ul propus de autor sunt de o maximă importanță, dar o centrare doar pe dezvoltarea intelectuală a managerului este numai un pas în îmbunătățirea activității manageriale. Capitolul „Piața ca dimensiune umană” reprezintă o încercare a autorului de a analiza piața
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
atitudinile managerilor față de capacitatea de inovație... Managerii cu atitudini pozitive pot fi încurajați să participe la activitățile care permit optimizarea concepțiile lor în beneficiul companiei. În schimb, managerii cu atitudini mai puțin pozitive au ocazia să participe la programe de training pentru a-și perfecționa propriile atitudini și abilități. Astfel, înțelegerea și evaluarea acestor noțiuni atitudinale determină creșterea reușitei managerilor și a companiei (p. 23) În plus, există argumente teoretice și empirice ale prezenței legăturii dintre atitudinile ideaționale și gândirea ideațională
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Baer, J. (1993a), Divergent thinking and creativity: A task-specific approach, Erlbaum, Hillsdale, NJ. Baer, J. (1993b,), „Why you shouldn’t trust creativity tests”, Educational Leadership, 80-83, decembrie/ianuarie. Baer, J. (1994a), „Divergent thinking is not a general trait: A multi-domain training experiment”, Creativity Research Journal, 7, pp. 35-36. Baer, J. (1994b), „Performance assessments of creativity: Do they have long-term stability?”, Roeper Review, 17, pp. 7-11. Baer, J. (1994c), „Why yon still shouldn’t trust creativity tests”, Educational Leadership, octombrie, pp. 72-73
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Does artistic creativity decline during elementary school?”, Psychological Reports, 78, pp. 927-930. Barron, F., Harrington, D.M. (1981), „Creativity, intelligence, and personality”, Annual Review of Psychology, 32, pp. 439-476. Basadur, M.S., Finkbeiner, C.T. (1985), „Measuring preference for ideation in creative problem-solving training”, Journal of Applied Behavioral Science, 21 (1), pp. 37-49. Basadur, M.S., Graen, G.B., Green, S.G. (1982), „Training in creative problem solving: Effects on ideation and problem finding in an applied research organization”, Organizational Behavior and Human Performance, 30, pp. 41-70
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Creativity, intelligence, and personality”, Annual Review of Psychology, 32, pp. 439-476. Basadur, M.S., Finkbeiner, C.T. (1985), „Measuring preference for ideation in creative problem-solving training”, Journal of Applied Behavioral Science, 21 (1), pp. 37-49. Basadur, M.S., Graen, G.B., Green, S.G. (1982), „Training in creative problem solving: Effects on ideation and problem finding in an applied research organization”, Organizational Behavior and Human Performance, 30, pp. 41-70. Basadur, M.S., Graen, G.B., Scandura, T.A. (1986), „Training effects on attitudes toward divergent thinking among manufacturing
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
37-49. Basadur, M.S., Graen, G.B., Green, S.G. (1982), „Training in creative problem solving: Effects on ideation and problem finding in an applied research organization”, Organizational Behavior and Human Performance, 30, pp. 41-70. Basadur, M.S., Graen, G.B., Scandura, T.A. (1986), „Training effects on attitudes toward divergent thinking among manufacturing engineers”, Journal of Applied Psychology, 71, pp. 612-617. Basadur, M., Hausdorf, P.A. (1996), „Measuring divergent thinking attitudes related to creative problem solving and innovation management”, Creativity Research Journal, 9, pp. 21-32. Basadur
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Hausdorf, P.A. (1996), „Measuring divergent thinking attitudes related to creative problem solving and innovation management”, Creativity Research Journal, 9, pp. 21-32. Basadur, M.S., Wakabayashi, M., Graen, G.B. (1990), „Individual problem solving styles and attitudes toward divergent thinking before and after training”, Creativity Research Journal, 3, pp. 22-32. Baxter, G.P., Shavelson, R.J., Goldman, S.R., Pine, J. (1992), „Evaluation of procedure-based scoring for hands-on science assessment, Journal of Educational Measurement, 29, pp. 1-17. Begley, S. (1995), „Gray matters”, Newsweek, 27 martie,pp. 48-54
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
the creative process in organizations”, în M.A. Runco (ed.), Problem solving, problem, finding, and creativity (pp. 237-268), Ablex, Norwood, NJ. Basadur, M., Wakabayashi, M., Graen, G.B. (1990), „Individual problem solving styles and attitudes toward divergent thinking before and after training”, Creativity Research Journal, 3, pp. 22-32. Baughman, W.A., Mumford, M.D. (1995), „Process analytic models of creative capacities: Operations influencing the combination and reorganization process”, Creativity Research Journal, 8, pp. 37-62. Bowers, K.S., Hegher, G., Balthazard, C., Parker, K. (1990
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
1989), „The effect of extrinsic constraint on children’s creativity when using a computer”, Creativity Research Journal, 2, pp. 151-168. Hennessey, B.A., Zbikowski, S.M. (1993), „Immunizing children against the negative effects of reward: A further examination of intrinsic motivation training techniques”, Creativity Research Journal, 6, pp. 297-307. Holman, J., Goetz, E.M., Baer, D.M. (1977), „The training of creativity as an operant and an examination of its generalization characteristics”, în B.C. Elzel, J.M. LeBlanc și D.M. Baer (eds.), New developments in
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Journal, 2, pp. 151-168. Hennessey, B.A., Zbikowski, S.M. (1993), „Immunizing children against the negative effects of reward: A further examination of intrinsic motivation training techniques”, Creativity Research Journal, 6, pp. 297-307. Holman, J., Goetz, E.M., Baer, D.M. (1977), „The training of creativity as an operant and an examination of its generalization characteristics”, în B.C. Elzel, J.M. LeBlanc și D.M. Baer (eds.), New developments in behavioral research: Theory, method, and application (pp. 441-447), Wiley, New York. Holmes, F. (1996), „Research trails and
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
and immune functioning: Health implications for psychotherapy”, în M.A. Runco și R. Richards (eds.), Eminent creativity, everyday creativity, and health (pp. 287-302), Ablex, Norwood, NJ. Pesut, D.J. (1990), „Creative thinking as a self-regulatory metacognitive process: A model for education, training and further research”, Journal of Creative Behavior, 24, pp. 105-110. Pryor, K.W., Hoag, R., O’Reilly, J. (1969), „The creative porpoise: Training for novel behavior”, Journal of the Experimental Analysis of Behavior, 12, pp. 653-661. Rickards, T., deCock, C.
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Ablex, Norwood, NJ. Pesut, D.J. (1990), „Creative thinking as a self-regulatory metacognitive process: A model for education, training and further research”, Journal of Creative Behavior, 24, pp. 105-110. Pryor, K.W., Hoag, R., O’Reilly, J. (1969), „The creative porpoise: Training for novel behavior”, Journal of the Experimental Analysis of Behavior, 12, pp. 653-661. Rickards, T., deCock, C. (în curs de apariție), „Understanding organizational creativity: Towards a multi-paradigmatic approach”, în M.A. Runco (ed.), Creativity research handbook, vol. 2, Hampton, Cresskill
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]