1,760 matches
-
mii de țărani da a sfărâma lanțurile iobăgiei și de a cere drepturi politice pentru elita românească. Puternicele sale impresii și o descriere a Marii Adunări au fost publicate în ziarul săsesc „Beiblatt zum Siebenbürger Boten” - „Foaie suplimentară la Vestitorul Transilvan” - din 16 iulie 1848. Articolul lui Ștephan Roth, purta titlul semnificativ, „Die Volksversammlung der Romanen in Blasendorf” (Adunarea romanilor de la Blaj), nefolosind termenul uzual german pe atunci, "Walachen" pentru "români". Roth justifica expresia: „...un popor întreg are dreptul sa spună
Stephan Ludwig Roth () [Corola-website/Science/309022_a_310351]
-
(născut la 11 octombrie 1942, la Brașov, România) este un inginer, profesor universitar român și francez (cunoscut în Franța că Alexandre Herlea), fost ministru și ambasador al României. a crescut într-o familie transilvana prezenta de mai multe generații în viață religioasă, culturală și politica a țarii. Tatăl său, Alexandru Herlea, profesor universitar de drept civil, membru al PNȚ, a fost arestat în 1949 și condamnat politic, în două procese, la 25 de ani
Alexandru Ion Herlea () [Corola-website/Science/309060_a_310389]
-
societăți printre care: Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina (a cărei reactivare și dezvoltare a inițiat-o în vara anului 1989); Asociația Culturală „Pro Basarabia și Bucovina” (prim-vicepreședinte între anii 1999-2000); Asociația de Istorie „Nicolae Iorga”; Asociația Transilvană pentru Literatura și Cultura Poporului Român „Astra” (prim-vicepreședinte). Din martie 1990 a luat parte la reactivarea masoneriei românești. A primit inițierea de la Marele Maestru Nicolae Filip, în prezența R.F. Vladimir Boantă, Nicolae Simedrea, Nicolae Cercel și a altora. A
George Muntean () [Corola-website/Science/309126_a_310455]
-
-se, la modul instituționalizat, celei lingvistice. Ea se înscrie, astfel, în prelungirea cercetărilor anterioare întreprinse de istoricii literari Dimitrie Popovici, Ion Breazu, Gheorghe Bogdan-Duică, Petre Grimm, Ion Chinezu, Iosif Pervain și alții, care au creat o adevărată școală în capitala transilvană. O serie de lucrări colective au polarizat, în acest răstimp, interesul literaților clujeni din cadrul institutului. Menționăm, astfel, bibliografia analitică cu titlul "Românii în perioadele germane din Translvania", din care a apărut, în 1977, volumul dedicat perioadei 1779-1840, iar cel pentru
Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” () [Corola-website/Science/309177_a_310506]
-
2008 (antologie alcătuită de Virgil Podoabă și Traian Ștef; prefață de Esterhazy Peter; texte VM traduse de Nemeti Rudolf). "Cartea străzii Eugeniu de Savoya", Editura Brumar, Timișoara, 2009. "Cartea de la Lipova. Spații părăsite", Editura Mirador, Arad, 2009. "Antologia prozei scurte transilvane actuale", Limes, Cluj-Napoca, 2010 (ediție îngrijită de Ovidiu Pecican). "Atentat împotriva revoluției române", Asociația Memorialul Revoluției 16-22 decembrie 1989, Timișoara, 2010 (antologie de Lucian-Vasile Szabo). În volume: Dan Silviu Boerescu, "La noapte, pe Strada Toamnei", Phoenix, București, 1993. Alexandru Ruja
Viorel Marineasa () [Corola-website/Science/310626_a_311955]
-
s-a încredințat misiunea de a păzi granița dinspre Țara Românească, începând de la Porțile de Fier și până la Tohan, în preajma Brașovului. Operațiunea a durat până în anul 1766 și a fost condusă de generalul Ziskovic, ajutat de contele Lazar și cancelarul transilvan Nicolae Bethlen, deoarece Buccow murise. Prin patentă împărătească, întreg teritoriul supus militarizării a fost declarat liber, viitorii grăniceri urmând a fi scoși starea de iobăgie și scutiți de toate taxele, excepție făcând "taxa capului"(capitația), "taxa marhelor"(vitelor), de un
Granița Militară Transilvăneană () [Corola-website/Science/310631_a_311960]
-
în 1554 că românii "„se numesc pe limba lor romini după români, iar pe limba noastră" (poloneză) "sunt numiți valahi, după italieni”" în timp ce Primatul și diplomatul ungar Anton Verancsics scrie în 1570 că "„românii se numesc români”", iar eruditul maghiar transilvan Martinus Szent-Ivany citează în 1699 expresii românești că: "„Sie noi sentem Rumeni”" și "„Noi sentem di sânge Rumena”". Autori români ai secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea că Grigore Ureche, Miron Costin, Constantin Cantacuzino, sau Dimitrie Cantemir tratează
Etimologia termenilor român și România () [Corola-website/Science/310713_a_312042]
-
existat undeva în pădure, în vecinătatea clădirilor actuale. Zamfira a acționat sigur la o mănăstire preexistentă, pentru că ea, ca femeie, nu avea drept la ctitorire de mănăstire de bărbați. Îngrijorată de salvarea sufletului ei, după a patra căsătorie cu nobili transilvani care nu erau de religie ortodoxă, ea a înzestrat lăcașul cu odoare scumpe și moaște. Dintre ele, pe cât se pare, doar o icoană a ajuns până astăzi. Piatra funerară a Zamfirei, sfărâmată în mai multe bucăți, se găsește la Prislop
Mănăstirea Prislop () [Corola-website/Science/308823_a_310152]
-
de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj în 1986. Face parte din gruparea echinoxistă. A lucrat ca profesor la Deva (1986-1990), redactor și secretar general de redacție la revista „Apostrof” din Cluj (1990-1991), iar apoi cercetător la Centrul de Studii Transilvane din Cluj. Din 1994 devine lector la Facultatea de Litere din Cluj, în prezent fiind conferențiar la Facultatea de Teatru și Televiziune a Universității „Babeș-Bolyai”, precum și decan al aceleiași facultăți. Doctor în litere cu teza "Poetica romanului rebrenian. O lectură
Liviu Malița () [Corola-website/Science/309939_a_311268]
-
Muntenia, Moldova). Indiferent de zona geografică din care provin, bisericile de lemn se caracterizează printr-o unitate tipologică a tehnicii de construcție, formelor arhitectonice și ornamentelor. Cu toate piedicile și greutățile rezultate din statutul de „tolerați” impus populației românești, arealul transilvan a cunoscut de-a lungul secolelor trecute o abundență de lăcașuri de cult românești din lemn, un număr prea mic dintre acestea păstrându-se până în zilele noastre, în principal datorită perisabilității materialului din care au fost construite ori pierderii identității
Biserici de lemn din Mureș () [Corola-website/Science/309946_a_311275]
-
frâna într-o oarecare măsură acest proces, din 1928 Adolf Meschendörfer a inițiat Olimpiadele școlare de limba germană, care se țineau din doi în doi ani în toate localitățile în care se găseau gimnazii cu predare în limba germană. "Elegia Transilvană" ("Siebenbürgische Elegie"), cea mai cunoscută poezie a lui Adolf Meschendörfer, scrisă de acesta în anul 1927, a fost folosită de Ernst Irtel (1917-2003) ca text pentru un cor mixt, cu același titlu. Prof. dr. Stefan Sienerth, în calitatea sa de
Adolf Meschendörfer () [Corola-website/Science/309293_a_310622]
-
regele Ungariei Ladislau al V-lea Postumul în august 1457,a reînoit, la cererea adunării tuturor nobililor, cnezilor și a altor români din cele opt districte, vechile privilegii acordate lor de către înaintașii săi . Aceste privilegii au fost reconfirmate de către principele transilvan Gabriel Bathory, prin documentul din 3 aprilie 1609 . <br> Districtele românești privilegiate aveau scaune de judecată proprii, prezidate de către un cnez sau de către un voievod. Scaune de judecată ale mai multor districte erau conduse de către un castelan sau chiar de către
Districtele românești bănățene () [Corola-website/Science/304965_a_306294]
-
adusă fie cu căruțele, fie cu plutele pe firul Someșului. El a fost jefuit și ars de oștile turce în 1660, când din turnul bisericii reformate s-a aruncat o mamă cu pruncul la piept. În 11 noiembrie 1705, oștile transilvane conduse de principele Francisc Rákóczi al II-lea au fost surprinse de trupele austriece conduse de generalul Ludwig von Herbeville și au fost risipite, eveniment care a devenit subiectul altor legende locale. La castel, în 25 august 1849, a capitulat
Jibou () [Corola-website/Science/297052_a_298381]
-
azi în limba română ("butuc", "strugure", "curpen"). Practicau tot atât de intens albinăritul și, bineînțeles, pescuitul. Creșteau vite cornute, mici și mari; iar rasa de cai foarte iuți ai geților era renumită. Dacia era vestită și prin bogățiile ei naturale. Lemnul pădurilor transilvane era foarte căutat de greci pentru construcția corăbiilor. Din timpuri vechi, dacii foloseau desigur păcura, dar numai cea găsită la suprafață (căci dovezi privind extracția păcurii nu există decât din epoca romană). Cu sarea gemă (mult folosită atât pentru conservarea
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
la Brașov, sunt considerate a fi primele societăți de turism din România. Aveau ca scop cercetarea munților Carpați, îmbunătățirea căilor de acces, organizarea de excursii în zonele montane. SAVK a activat până în anul 1881, când a fuzionat cu „Asociația Carpatină Transilvană” („Siebenbürgischer Karpathenverein - S.K.V.”) din Sibiu, devenind filială a acesteia. În anul 1875, s-a înființat la București Societatea Română de Geografie, care publică "Buletinul Societății geografice române" (1876-1943), "Marele dicționar geografic al României" (1898-1902), precum și numeroase descrieri de călătorie, expediții
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
în 1904, la 3 februarie, Sf. Sinod îl decorează cu cea mai înaltă distincție, ordinul Sf. Ana, categoria III, pe cetățeanul de onoare Teodor Șerban pentru construcția bisericii pe banii proprii. Localitatea a primit un important aport de element românesc transilvan, prin stabilirea la Crihana a mai multor familii de mocani (oieri) de dincolo de Carpați. Numele de familie ale localicilor îndreptățesc ipoteza unui aport de populație aromână de la sud de Dunăre. La 1 ianuarie 1906 satul avea 1227 de locuitori, inclusiv
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
română, care a apărut (apoi încetându-și publicarea) de mai multe ori,în mai multe serii, între 1861 și prezent. Întemeietorul seriei „Revistelor române” a fost A. I. Odobescu. Istoria „Revistei române” începe în anul 1861 - în chiar anul fondării Asociațiunii Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român. Începând cu luna aprilie 1861 și până în noiembrie 1863 vor apărea 24 de numere axate în general pe științe (astronomie, geologie, medicină, economie, sociologie, drept, istorie, arheologie, filologie etc.). Publicația a avut un
Revista Română () [Corola-website/Science/305989_a_307318]
-
Petronel Zahariuc, Hristu Cândroveanu, Dumitru Vatamaniuc, Andi Mihalache, Olimpia Iacob, Marcel Lutic, Ovidiu Buruiană, Dan Mâță, Emanuela Istrati-Macovei, Victor Cojocaru, Bogdan Alexandru Schipor, Cristina Florescu, Valentin Ciucă, Gheorghe Moldoveanu, Noemi Bomher, Dan Jumară și alții. Precum George Bariț, întemeietorul presei transilvane, Mihail Kogălniceanu - sub patronajul căruia se află Despărțământul moldav al Astrei - a fost cel care a „inspirat” calea de urmat a „Revistei române”, bineînțeles că în funcție de realitățile de astăzi și anume apărarea și, mai ales, susținerea drepturilor românilor din Basarabia
Revista Română () [Corola-website/Science/305989_a_307318]
-
rezultat decât de a exacerba divergențele. Astfel, la încheierea misiunii sale în România, odată cu ieșirea Italiei din război, căpitanul italian Peppino Passanisi, membru al comisiei din Brașov din ianuarie 1941 până în septembrie 1943, a redactat un amplu studiu intitulat “Chestiunea transilvana”. Căpitanul Passanisi analizează argumentele aduse în discuție de cele două părți (ungară și română), fără a se opri la păienjenișul argumentației istorice. În studiul său el afirmă: "Eu cred că începând de astăzi sau mai bine-zis din momentul în care
Comisia Roggeri-Altenburg () [Corola-website/Science/304906_a_306235]
-
de Președinte a Partidului Democrat Liberal filiala Cluj, precedată de o perioadă de asigurare a interimatului funcției de președinte (2005-2006). În perioada iunie-decembrie 2004 a deținut funcția de consilier în cadrul Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca. A publicat articole în Revista Transilvană de Științe Administrative printre cele mai importante fiind și:
Daniel Buda () [Corola-website/Science/305554_a_306883]
-
Rețeaua hidrografică are o distribuție radiară, încrustîndu-se deopotrivă pe ambele flancuri montane. Astfel, văile dirijate către răsărit aparțin bazinului hidrografic Siret, iar cele orientate spre apus revin bazinului Olt. Excepție face Bîsca Mare, care, deși se înjghebează pe versantul vestic, transilvan, al Munților Vrancei, este aferentă tot bazinului Siret. Data fiind disproporția considerabilă în privinta extinderii celor două flancuri muntoase vrîncene, văile orientate către est sînt cu mult mai lungi și totodată mai numeroase, în raport de cele de pe flancul opus
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
toți cetățenii români au putut să participe. Sistemul lui Stoica promitea restituirea, după trei luni, a unei sume de opt ori mai mari decât banii investiți. Listele cu depunători cărora le venise rândul la câștig erau publicate în cotidianul "Mesagerul transilvan". Caritas-ul a atras un număr de 400.000 deponenți din întreaga țară, care au investit 1.257 miliarde lei (aproape 1 miliard USD) înainte de a da faliment la data de 14 august 1994, având o datorie de 450 milioane
Caritas (joc piramidal) () [Corola-website/Science/306345_a_307674]
-
propria aristocrație ("Voievod, Cneaz"), ce avea dreptul la exercitarea unei jurisdicții proprii în baza unui propriu sistem legal de natură preponderant cutumiară (Jus Valachicum). În fața amenințărilor externe (Tătari, Cumani și alți invadatori străini) "Starea românilor" era chemată împreună cu celelalte "Stări transilvane" ("Universisque nobilibus Ungarorum, Saxonibus, Syculis et Volachis") să apere creștinătatea, așa cum reiese din scrisoarea arhiepiscopului Lodomerus în 1288. Atunci când regele Ungariei ori voievodul Transilvaniei convocau stările generale transilvane ("congregatio generalis"), Universitas Valachorum se prezenta la adunare împreună cu celelalte trei stări
Universitas Valachorum () [Corola-website/Science/306418_a_307747]
-
Cumani și alți invadatori străini) "Starea românilor" era chemată împreună cu celelalte "Stări transilvane" ("Universisque nobilibus Ungarorum, Saxonibus, Syculis et Volachis") să apere creștinătatea, așa cum reiese din scrisoarea arhiepiscopului Lodomerus în 1288. Atunci când regele Ungariei ori voievodul Transilvaniei convocau stările generale transilvane ("congregatio generalis"), Universitas Valachorum se prezenta la adunare împreună cu celelalte trei stări transilvane: nobilimea ungară, sașii și secuii ("Universis nobilibus, Saxonibus, Syculis et Olachis in partibus Transiluanis"), așa cum reiese din convocarea stărilor Transilvaniei făcută de regele Andrei al III-lea
Universitas Valachorum () [Corola-website/Science/306418_a_307747]
-
Universisque nobilibus Ungarorum, Saxonibus, Syculis et Volachis") să apere creștinătatea, așa cum reiese din scrisoarea arhiepiscopului Lodomerus în 1288. Atunci când regele Ungariei ori voievodul Transilvaniei convocau stările generale transilvane ("congregatio generalis"), Universitas Valachorum se prezenta la adunare împreună cu celelalte trei stări transilvane: nobilimea ungară, sașii și secuii ("Universis nobilibus, Saxonibus, Syculis et Olachis in partibus Transiluanis"), așa cum reiese din convocarea stărilor Transilvaniei făcută de regele Andrei al III-lea al Ungariei în 1291 . Ultimul document scris atestând Universitas Valachorum datează din mai
Universitas Valachorum () [Corola-website/Science/306418_a_307747]