1,763 matches
-
de redeșteptare a speranței că scrisul, dacă nu biruie vremurile, se poate strecura în inimi să le îmbărbăteze prin frumusețea lui care nu ține cont de vitregii, circumstanțe, plenare sau congrese. E deasupra lor, chiar dacă participă la ele. Ea, publicația transilvană, ce are, teoretic, sau, mai precis, avea, efectiv, o difuzare în toată țara, și-a purtat de-a lungul multor decenii, consecventă, “bătăliile sale pentru estetic”, pentru impunerea unei formule lirice antidogmatice, libere, pe de o parte, deschise polenului valoric
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
facem, și iată cum omeneștile noastre lucrări voalează diafanul sâmbure ce ne-a adus în lume și-n adulmecarea atâtor parfumuri uităm că toate bucuriile se cade să i le dăruim la loc, cum aburul acesta patetic, dureros, al luncilor transilvane, lângă care șezum și plânsem, o frumusețe de care nu suntem demni. Cum de nu se așează băștinașii în cerc, să cânte roua și sfiala dimineții ce se trage-ndărăt ca să lucească ei, ori pasărea ce-n oricare vremi se-
Cățelușa din moara de apă by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/5061_a_6386]
-
ale acestui "roman" existent in nuce în epistolarul lui Cipariu, cu veritabile pagini de literatură. Timotei Cipariu s-a ilustrat și ca orator. Cuvântările sale sunt ocazionale, rostite fiind de directorul de școală, de vicepreședintele "Astrei" și de membrul Dietei transilvane. Așadar, cuvântări școlare, culturale și politice. Elogiul școlilor din Blaj cu ocazia centenarului lor (1854), necesitatea educației și instrucției fetelor într-o vreme când aceasta era "negleasă" (neglijată) mai mult decât se poate scuza nu numai la noi, românii, elogiul
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
care a bulversat întreaga Europa. Particularitatea de gandire a lui Cioran nu își trage seva din factorul geo-politic sau istoric al momentului, ci din adâncurile intime ale ființei sale, pe care și-a pus amprenta destinul zbuciumat al strămoșilor lui transilvani, care au suportat jugul străin timp de un mileniu. „Când văd Ardealul, mărturisește el, mi se desfășoară o configurație plastică a unor dureri mute, a unei drame închise și înăbușite, a unui timp fără istorie... Îmi place în clipele de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
toată seria umilințelor indurate și nu trosnesc în voi toate dorințele de răzbunare, acumulate în sute de ani”? Impresionantă confesiune, ce vine să confirme convingerea că Cioran s-a identificat cu suferințele indurate de-a lungul veacurilor de străbunii lui transilvani, suferințe care i-au fost transmise genetic și au alcătuit fermentul ce a statornicit viziunea lui asupra vieții, transformându-l într-un moralist dur, incisiv, fără pic de respect față de conveniente, care „a vrut să demoleze toți zeii acestei lumi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
tetraevangheliare, pravile, ceasloave, liturghiere, mineie etc.), adunat cu mult zel în excepționala bibliotecă personală și selectat în 1858 într-o Crestomație sau Analecte literare, aflată la concurență cu Lepturariul lui Aron Pumnul. Biografia sa de preot greco-catolic, cetățean al patriei transilvane, român militant cu moderație pentru drepturile conaționalilor, cărturar cu o vocație științifică foarte diversă și cu o viziune cuprinzătoare asupra trecutului și asupra contemporaneității, călător avid de lumea civilizată, literat și gazetar - biografia sa este prin sine însăși, prin toate
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
și cu o viziune cuprinzătoare asupra trecutului și asupra contemporaneității, călător avid de lumea civilizată, literat și gazetar - biografia sa este prin sine însăși, prin toate sinuozitățile și încercările ei, o mărturie culturală complexă, caracteristică pentru secolul al XIX-lea transilvan. Folosind două latinisme care i-au plăcut lui Timotei Cipariu, am putea spune că viața și opera sa reprezintă împreună un testimoniu peculiariu, adică o mărturie specifică. Pare că ar fi destul de ușor de distins în întinsa operă a lui
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
profitabile, investiții în Ungaria, concedii faine (bașca spitalizări) în Austria, insolite inițiative administrative, solidarizare (asociere), inventivitate financiară, totul, firește, în paralel cu Statul, ori în ciuda lui. Cum sună telefonul din Ardeal, cum știu că aud ceva de bine. Aceiași prieteni transilvani care-mi spuneau în marasmul bucureștean din primii ani post ’89 să las naibii ziarele și televizorul, fiindcă „dincolo de Chitila lumea-și vede de-ale ei, nimeni nu are treabă cu vâltoarea politică a Bucureștilor“, mă invită surâzător acum la
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
pentru o invitație? Că în coregrafie apar trupe-surpriză și premiere surprinzătoare, sau că Mihai Măniuțiu, noul director al Teatrului Național din Cluj, pregătește, între altele, un program mai larg cu întâlniri între literați, actori și lumea culturală, politică și religioasă transilvană? Că-n 5 noiembrie, la vernisajul Ștefan Câlția de la „Galeria posibilă“, era o forfotă amețitoare, cu zeci de persoane, care mai de care mai strălucitor bizară, metafizică și politico-masonică? Și uite că tocmai în acest peisaj de nesaț intelectual, după ce
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
de ,material" nu e nici el rupt de prezent, formînd un corp comun cu acesta, precum un fel de transfigurare a prezentului, o proiecție a sa pe ecranul istoriei. Istoria josnică a actualității e filtrată prin cea eroică a înaintașilor transilvani producîndu-se un amestec insolit de planuri ce le unifică într-un epos potențat de tîlcuri perene. Victor Iancu își propune a scrie un roman despre Avram Iancu, cel adevărat, și despre un anume Axinte Grapini, ce se închipuie a avea
Din literatura de sertar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11050_a_12375]
-
creației autohtone ori să perceapă fără rest teribilul freamăt al muzicienilor de acasă. Abia acum am putut afla că perioada berlineză a marcat continuarea și desăvârșirea unor cicluri/clase de compoziție demarate cu decenii în urmă la București: Jocuri, Motive transilvane, Studii antemporale, Preludii contemplative, Modele. Incursiunile sale muzicologice au traversat Rubiconul exilului fără nici un fel de schisme formale și coținutistice, perpetuând acele teme-cadru nutrite de o viziune profundă, originală fundamentată pe norme și precepte esențiale ale actului de creație. Corneliu
Înaltul cer al muzicii românești - interviu cu Corneliu Dan Georgescu by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9502_a_10827]
-
Pakistan, Polonia, Portugalia, Rusia, România, Spania, Suedia, Slovacia, Slovenia, Sri Lanka, S.U.A. , Turcia, Ungaria. Poate fi contactat la e-mail: criv cartoon@yahoo. com. În catare Criști(nel) Vecerdea a văzut lumina zilei pe 24 ianuarie 1959, la Sibiu. În același burg transilvan a absolvit în 1981 Școală Militară de Ofițeri Activi „Nicolae Bălcescu“. Actualmente este șeful Cercului Militar Lugoj. În calitate de caricaturist, a avut expoziții personale la Lipova, Timișoara, Craiova, Urziceni, Cluj-Napoca, Sibiu, Dej, Oradea, Lugoj, Vaslui, Siret, dar și peste hotare, si
Agenda2004-48-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283088_a_284417]
-
de la Editura pentru literatură. Era (vezi Nicolae Balotă, Caietul albastru) un an semnificativ pentru critică, acesta în care Călinescu își publică lucrări de peisagistică. Priviri. Contemplări. De pildă, crochiul botezat Orașe: "Sibiul este un burg foarte elegant de stil gotic transilvan, a cărui fizionomie specifică nu poate fi înțeleasă fără satele românești din jurul lui. Satele săsești sînt frumoase și severe, cu ulițe largi, pe care casele se rînduiesc una lîngă alta, vopsite în verzui, în ocru, despărțite doar prin mici curți
En spectateur by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9952_a_11277]
-
căruia trecuseră cu arme și bagaje. Negăsind satisfacție în prezent, se transpuneau într-o așteptare cu miză istorică (Camus: "Pentru un om a căpăta conștiința prezentului său înseamnă a nu mai aștepta nimic"). Li se pot alătura, desigur, poeții mesianici transilvani, de la Goga, Aron Cotruș la Beniuc cel al începuturilor... Astfel încît o bună parte din textele lui Traian Ștef reprezintă o analiză a prezentului, cu concluzii reprobatoare. Noi, românii, am avea un raport atît de prost cu prezentul pentru că nu
Mimarea istoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6668_a_7993]
-
în timp ce în statul pe loc e cea mai multă prostie. Statul pe loc poate însemna și nehotărîre, și neputință, și încremenirea sisifică într-un lucru, în proiect, se zice". De unde rezultă că mioritismul proteguitor, "boicotul istoriei" nu e acceptabil activismului transilvan, Blaga situîndu-se implicit, în privirea acestuia, pe o poziție excentrică... Nu ieșirea din istorie se cuvine s-o contrasemnăm, ci intrarea în istorie, pentru a scăpa de "acest prezent mediocru" prin băltire, în care "suportăm toate nimicurile", în care ne
Mimarea istoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6668_a_7993]
-
fi un român întreg până la Unirea Transilvaniei cu România, pentru că avea dincolo o parte blestemată, nebuloasă și suspectă, care risca să se răzbune împotriva lui periodic, devastator, până la a-l obliga să ia totul de la început. Aceste resturi maghiare și transilvane, care îi vor fi imputate mereu de presa interbelică, îi vor da în permanență lui Liviu Rebreanu senzația umilitoare că nu este liber de trecut - un trecut demonizat de alții, considerat obscur și încărcat de vinovății ascunse. Remus Lunceanu trăia
De ce scria LIVIU REBREANU? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5872_a_7197]
-
țării. Cerul va fi variabil, cu înnorări în regiunile vestice, centrale și nordice unde pe arii extinse va ploua. În zona de munte, precipitațiile vor fi mixte. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 5..6 grade în Maramureș în depresiunile transilvane și 11 grade în sud-vest la Timișoara și Drobeta Turnu Severin, Bacău și Constanța.În capitală, vremea este în general frumoasă mâine și se află într-un proces de încălzire: minus 1, zero grade dimineața și 10 grade la amiază
Lapoviţă, ninsoare şi ploi. Vezi prognoza pe tot weekendul () [Corola-journal/Journalistic/24255_a_25580]
-
asculte cele mai nouă discursuri și rezoluțiuni ale meetingurilor și oricine se va convinge că pretinsa pasivitate politică are în fond ținte foarte active. Înainte de toate e vorba de restabilirea uniunii personale între Transilvania și Ungaria sau de recâștigarea autonomiei transilvane; apoi stabilirea acelei egale îndreptățiri pentru români ca, în toate regiunile locuite de ei, numai limba română să fie legal permisă în administrație și jurisdicțiune (N. B. Aci "Pester Lloyd" se cam întrece. Nu numai, ci și limba română. Nu nur
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Ai intrat hoțește. Călcând porunca, păcătuind. Doamne, suntem creștini. Plângi Înfundat și te gândești că dacă bunica ta a plecat de pe lume, a plecat și Dumnezeu. Stau acolo, Îngropată și Îngropat, pe dealul opus satului, privind cu tristețe la lumea transilvană, margine moartă de imperiu. Șarpele de lemn se suie pe stâlpul casei. Steaua Aldebaran a apărut pe cer, pentru că nu mai ninge, pentru că norii s-au spulberat, doar steaua Aldebaran vede cum șarpele iese de la sân și, alunecând prin zăpada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
deloc suprinzătoare, ale unei dezbateri „Zece pentru România“ dedicată actorului român. Pictori din Transilvania Muzeul Brukenthal din Sibiu va găzdui, din 13 noiembrie până pe 20 ianuarie, expoziția „Pictori din Transilvania în centre artistice europene“. Expoziția ilustrează contactele dintre viața artistică transilvană și cele mai importante centre culturale din Europa: Viena, München, Paris, Berlin, pornind din miezul secolului al XIX-lea, mergând până în perioada interbelică și apoi spre prezent. Participă cu lucrări muzee din România (Baia Mare, Brașov, Arad, Sfântu Gheorghe, Cluj-Napoca, Oradea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
stol de vreo 40 de rațe, plus un grup de vreo 25 de pescăruși. Pescărușii mai pleacă din când în când și pot fi zăriți mai cu seamă iarna, dar rațele s-au stabilit, se pare, pentru totdeauna în urbea transilvană de pe Someș, în primul rând pe insulițele cu arbori tăiați (căsăpiți, ca să fiu mai exactă) care pigmentează râul dinspre centrul orașului către marginea vestică. Sunt rațe de două soiuri: unele mai puternic colorate, cu penaj verde lucios (smaragdin), iar altele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
întîlni. Iar de se va întîmpla, va fi prea tîrziu. Cum, de altfel, s-a întîmplat acum! Trenul fluieră prelung, despicînd ceața nopții de primăvară, iluminată straniu de luna în creștere. În jur, ca niște însemne de basm, colinele podișului transilvan fug una după alta în urmă. Mihai se simte istovit și ar vrea să doarmă un ceas, două; somnul însă nu-l prinde. Cînd a pierdut-o pe Teona, a suferit înzecit, dar cu conștiința faptului că victoria va fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
drurn bun. Mihai are impresia că-i din nou la combinat, ca pe vremuri, timpul a fost dat înapoi cu un an, iar lîngă el e buna lui prietenă Tamara. Spre seară însă, cînd gerul din trenul gonind pe podișul transilvan e tot mai prezent, uită de bucuria regăsirii și se ceartă iar, în gînd, că, la aproape patruzeci de ani, cutreieră țara în vagoane reci, alergînd după himere. Vrea să doarmă, dar nu poate: gîndurile i se agață de dorința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
articol semnat de profesorul clujean Ferenc László, În ultimul număr al „Tribunei“. Nici o revistă a presei nu poate Înlocui articolul de la care pornește și v-aș invita să-l citiți direct pe profesorul László, un model pentru seriozitatea și umorul transilvan discret, ce se contopesc În luarea sa de poziție, intitulată „ În mașina fiului meu. O călătorie imaginară cu președintele Academiei Române“. Călătoria imaginară este, În fapt, o discuție cum nu se poate mai serioasă În primul rând despre necesitatea reintroducerii doctoratului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
fost și cele rostite de vrednicul de pomenire Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Bartolomeu Anania: "Așezământul acesta de misiune ortodoxă nu face altceva decât să răspundă unor trebuințe și așteptări ale credincioșilor noștri și în general ale unui segment foarte important din populația transilvană. Iar răspunsul nostru nu poate avea un alt model decât pe acela al predicii apostolice"48. Fără doar și poate cel mai mare susținător al unei media creștine în România acestui început de mileniu este Patriarhul Daniel, cel care, încă
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]