26,652 matches
-
loc în a doua jumătate a lunii aprilie, la Viena. În ciuda acestor semnale politice pozitive, recentul incident, soldat cu împușcarea unui tânăr moldovean de 18 ani de către un membru al forțelor de menținere a păcii rusești în timp ce traversa zona de tranzit lângă Podul lui Vodă punctul de trecere între Republica Moldova și Transnistria a dus la divergențe între Chișinău, Tiraspol și Moscova. Reacționând la incident, Moldova, U.E. și S.U.A. au făcut apel la înlocuirea forțelor de menținere a păcii rusești cu un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
o combinație dintre soluția lui Noimann și cea a lui Oliver ar fi exact tot ce ne-am dori...” Și acum, Își mângâie bărbia inginerul, să vedem și Scorpionul. „Pluton este planta care vă guvernează viața. Situată În Săgetător, cu tranzit aparent În Vărsător, ea vă va determina să luați o decizie importantă În viața dumneavoastră. Casa dumneavoastră solară X e stăpânită de Venus. Luna plină din 30 iulie În Vărsător, cu Soarele În Leu, nu vă este tocmai favorabilă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
autorităților vamale ale acelei părți, care pot solicita că aceste materiale să fie puse sub supravegherea lor pînă în momentul cînd vor fi reexportate sau pînă cînd vor primi altă destinație, în conformitate cu reglementările vamale. 8.5. Marfă și bagajele în tranzit direct, transportate cu aeronavele fiecărei întreprinderi de transport aerian desemnate, vor fi scutite de taxe vamale și alte taxe similare. Articolul 9 Aplicarea legilor și regulamentelor 9.1. Legile și regulamentele oricărei părți contractante referitoare la intrarea sau ieșirea de pe
DECRET Nr. 215 din 26 iunie 1984 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106660_a_107989]
-
primeam cele mai multe ciomege căci nu numai că nu puteam fugi ca cei tineri, dar eram vizat că sunt în lanțuri și sunt un mare bandit; mă loveau de pe ambele părți ale podețului mai puternic, slobozind și înjurături. Acum eram în tranzit, în drum spre Pitești, tărâm apocaliptic unde mă așteptau corbii reeducării. Aici, la Jilava, am încropit și câteva versuri anticipând fenomenul Pitești: „Pitești, Pitești infern ce tulbură orice minte Ca un șuvoi de ape, un timp ce l-am trăit
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
capsate pe prima pagină. Guri pe guri, guri pe șlițuri, sodomie, fellatio, soixante-neuf. O incursiune perversă a Omului Cameră, o voce mică ce pretindea că „E în interesul anchetei” - iar atunci când vreun detaliu mărit îl impresiona foarte tare, își simțea tranzitul intestinal iminent. Nici un set de semnalmente corespunzătoare unui bărbat între două vârste care să-l oblige să se oprească și să cugete. Doar poze, în rafale rapide, ca șirurile de imagini pâlpâind la cinema. Cearșafuri ude după futut. Un blond
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Fruntea mare, chelia metalică. Dominic, Tolea, el este! Șoferul se trezește de-a binelea, mâinile tremură, crispate pe volan. Privește înapoi, să revadă fantoma. Da, vedenia persistă: un bărbat gol, pe pragul ușii. Chiar domnul Dominic, aiuritul ăla de la hotelul TRANZIT!... cum să nu-l recunoști. Apariția zgomotosului vehicul nu îl tulburase. Șoferul frânează, oprește, stinge farurile, să se dezmeticească. Strada dispare. Tăcerea aceeași, fără sfârșit. Învârte din nou cheia de contact, motorul pornește, lumina pornește. Hodoroaga pornește, șoferul își freacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
pupitrul colegei Gina: Monte Carlo, postul preferat. Apoi, cineva aduse zvonul că tovarășul director cutare fusese deja înlocuit cu tovarășul director cutărică, se desfac noduri și se înnoadă noi legături, noi combinații. A asistat impasibil la istericalele colegilor de la hotelul TRANZIT, contabilul, barmanul, telefonista, femeia de serviciu, îngrămădiți pe telefoane să afle ce și cum. A ridicat, superior, sprâncenele, când colegul ochelarist l-a informat despre criteriile ce se vor aplica la concedieri. S-a înălțat ușor pe vârfuri, i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
bruște dispariții, pentru o oră, două, mai mult, mai puțin, să hoinărească pe străzi sau să ațipească pe banca vreunui parc sau cine știe ce alte blestemății să facă. Dispăruse, prin urmare. Poate și revenise, cândva, lângă corcodușa Gina, în holul hotelului TRANZIT. Sigur este că seara o petrecuse la doctorul Marga, unde se și îmbătase, se pare, la un moment dat, nu-și mai amintea exact dacă dormise acolo sau ajunsese, până la urmă, acasă, adică în apartamentul amicului Gafton, unde avea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
o petrecuse la doctorul Marga, unde se și îmbătase, se pare, la un moment dat, nu-și mai amintea exact dacă dormise acolo sau ajunsese, până la urmă, acasă, adică în apartamentul amicului Gafton, unde avea și el chilia sa de tranzit. Oricum, dormise prost, agitat de vise bizare, cu păsări imense, metalice, zbătându-se, disperate, într-un spațiu perfect vid, fără culoare și fără zgomote și fără sfârșit. Zvâcnise, speriat, în zori, să oprească soneria deșteptătorului sau a telefonului. De fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
și masca fericită... și să uiți de Titi și de Gică și de Gina. Tolea ieșise din baie, zăcea pe canapea cu un volum în mână. Își pregătea rolul, impertinențele și citatele cu care să-și irite colegii de la hotelul TRANZIT. Adusese cineva o sticlă de whisky pentru tov. Teodosiu? Perfect, vezi nea Gică, sticla aia fumurie a lăsat-o un tovarăș pentru matale. A aranjat ochelaristul Tirbușon o cameră pentru nu știu ce autoritate? Perfect, la douășpe vine persoana cu o damă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Tirbușon și pe Gina, da, da, mai curând ar fi speculat în jurul acestei tâmpenii, zău așa, plin de câlți și peltea e capul fratelui Gerbert, amantissimul. Aruncă volumul. Trase pantalonii de catifea neagră,cămașa neagră: uniforma. Așa apărea la hotelul TRANZIT: uniformă de muncă. Adică, de doliu. Avea câteva perechi de pantaloni negri, vreo zece cămăși negre, de bumbac, de in, de tricot, de mătase, doar negre să fie. Așa se prezenta profesorul Anatol Dominic Vancea Voinov la postul său de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
muncă. Adică, de doliu. Avea câteva perechi de pantaloni negri, vreo zece cămăși negre, de bumbac, de in, de tricot, de mătase, doar negre să fie. Așa se prezenta profesorul Anatol Dominic Vancea Voinov la postul său de la recepția hotelului TRANZIT. Intra în neagra salopetă ca într-o platoșă sfidătoare, asta era! Atât îi rămăsese, Sfidarea, și nu se plângea că e doar atât, nu, nu se plângea, bineînțeles. Noaptea se spulberase, asta era adevărata victorie. Calendarul însemna succesiunea diurnă, atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
mereu zâmbind, îndatoritor, aplecat deasupra revistei aceleia lucioase. Un adevărat domn! Liniștit, relaxat, la belle époque, un dandy colonial, venit să confere, pentru câteva clipe, stil și celebritate, uitatei stațiuni turistice, perla Carpaților. Anatol Vancea, legitimat ca recepționer la Hotelul TRANZIT din București, ramine două ore, impasibil, picior peste picior în falsa cofetărie de lângă gara Sinaia, așteptând, ce aștepta? nimeni n-ar fi putut spune. Cosmopolita valijoară alături, decadenta revistă colorată în față, aștepta, ce aștepta? Ora douăsprezece, miezul zilei, ora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
uriașa pălărie roz a cerului. Devii, în sfârșit! în sfârșit! maneta, marioneta epicului, pac pac pac, șu șu șu, tropa tropa tropa, dum dum dum. Dominic Vancea, deținător la peste 50 de ani, al funcției de recepționer poliglot al hotelului TRANZIT străbate, cu pas rar și egal, Calea Victoriei. Pare să n-aibă nici o țintă precisă, nici măcar în clipa când își pipăie, precaut, a nu știu câta oară, buzunarul din spate al pantalonilor albi, de catifea. Da, plicul este în buzunar, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
oricând să te lase în drum, sfioasă în fața mucosului profitând de legitimația de privilegiat a tatălui sau chiar a sa. Încât, acceptase filantropia șmecheroasă, caricaturizată în gesturile expeditive și condescendente ale viitorilor doctori de pe depărtate meleaguri necunoscute. Trofeele lor de tranzit, țigări tranzistoare băuturi ciorapi casete ciocolată, nu erau decât confirmarea cosmopolită a inevitabilului: uriașa cacealma mondială! Sfruntarea care desfigura prezentul și care nu merita decât surâsul sceptic al nepăsării. Surogate și serii perisabile, în bâlciul planetar! Cum o să pună doamna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
radio Berlin transmite propuneri, cu totul rezonabile, de altfel. Planul, se afirma în comunicatul german, fusese respins de polonezi. Dar polonezii nici nu văzuseră aceste propuneri...“ Degeaba încerca oratorul să vadă reacția auditoriului, degeaba stăruia colega Gina de la recepția hotelului TRANZIT să citească masca profesorului, vineri, la ora 11 și patruzeci și șase minute șase secunde, când Tolea rememora, preocupat, privind panoul cheilor din fața sa, secvențele ultimei întâlniri cu vecinul Gafton. Nimic, nimic, nimic nu deslușea Mateiaș, nimic nu intercepta persistenta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
doar prezent. Trecutul, prezent și el. Nu ne putem sustrage. O arată și acest elegant plic învelit în mărci și ștampile, venind de departe și de demult. Prezent, aici, acum, inevitabil. Panglicarul! Aiuritul! Încerca să hipnotizeze cheile de pe panoul hotelului TRANZIT. Ora 11,51 minute, 13 secunde. Impenetrabil, în fața mesajului elegant, din Argentina. Ca și cum nu l-ar privi, ca și cum nu el fusese cel care lăsase anume plicul la vedere, pe pupitru. Degeaba se tot sucește lunecoasa colegă Gina, atingând din greșeală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
cutreieră și devorează lumea! Mohorâții... Plictiseala, frater, dulcissime, amantissime. Vorbe din somn, parcă. Nici că-i păsa. Dădea drumul la tirade Anatol Dominic Vancea de parcă polemiza cu foști colegi de facultate. De parcă nu știa că se afla la recepția hotelului TRANZIT, unde tocmai se încheiase secvența de marionete Gică-Vasilică. Și-atunci, te întrebi, a câta oară... cine îl ține în brațe, nu cumva să-l scape, pe bebelușul Dominic? Dat afară din învățământ, și încă pentru motive deloc minore, aciuit aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
tocmai se încheiase secvența de marionete Gică-Vasilică. Și-atunci, te întrebi, a câta oară... cine îl ține în brațe, nu cumva să-l scape, pe bebelușul Dominic? Dat afară din învățământ, și încă pentru motive deloc minore, aciuit aici, la TRANZIT, măcar să-și fi băgat chelia între umeri, să-și țină pliscul, să asude de zel. Ți-ai găsit! Grija lui: să se dea mare. Să le arate mocofanilor ce lustruit și liber poți fi în cușcă, doar nu mai suntem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
învățat-o șatra pribeagă. — Scumpo, stai pe la Piața Bulibașa, nu? Odalisca nu se supără de glumă. Străvechiul trib a învățat-o să nu se supere niciodată, reginele nu pot fi ofensate. Ridică pletele negre din registru, oferă colegului de la recepția TRANZIT un zâmbet mic, arhaic. Buze roșii, claviatura email, perfectă, alb pur, de lapte. Mâna fină lunecă pe dunga din mijloc a halatului. Degete lungi, delicate, nasturele închis deschis. Un profil clasic, oase mici, fragile, ochii adânci, noapte fără capăt. Zveltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
altfel, n-ai găsi și singur drumul spre ușa cu minuni a fugarului, ascuns în cartierul gitan, în dreapta Alimentarei, după centrul de sifoane, în topografia incertă a ficțiunii, ca în ghiocul invizibil ascuns între sânii colegei de la postul de observație TRANZIT. Să nu se mai știe ce e adevăr inventat și ce e minciună verosimilă, în realul imediat, la un pas?! Umbre, accident magnetic, deviere nervoasă, coduri amestecate, iluzie boreală... Dispăruse, pur și simplu! Fachirul dispăruse brusc, cu întrebări și răspunsuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
putredă, de care va fi să ne izbim, de parcă am mai fi în stare să ținem strâns ghidonul. Minciuna promisiunea iluzia, ceea ce melodramele numesc cavalcada juventuții, înfrunta soarele și luna, de parcă, de parcă... n-ar mai exista dihania Orest și bordelul TRANZIT și măștile negrei memorii. Nici că ne pasă, doctore: un imens scuipat pe toate regulile și rutina voastră! Suferința jubilează mai simplu și mai complicat decât în tratatele voastre terapeutice, decât în sufletul dumitale vaccinat, frater Horațiu. Magia ilicitului, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
supraviețuit, înseamnă că, undeva, ceva nu e în ordine,deci nu mai știi cât când dacă și cui: suspiciunea generalizată. Normalitatea ține de adaptare, deci și adaptare la anormal, așa că... criteriile răsturnate interzic, de fapt, orice clarificare. Recepționerul de la hotelul TRANZIT procedase, deci, perfect. Dacă tot nu poți avea încredere în nimeni, atunci mai bine așa, toate ușile deschise, de la început, ca între oameni care se cunosc de când lumea. Pe această masă ospitalieră pe care aburește cafeaua este loc și pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Am părăsit orașul, firește. Provincia nu-și suportă rebelii, înțelegeți. Soții Gafton, domnul Matei, doamna Veturia au fost foarte înțelegători, foarte primitori. Gazda nu clipi. Sorbea tihnit din cafea, își contempla musafirul. Acum lucrez la un hotel. La recepția hotelului TRANZIT, în centru. Urmă o scurtă lungă tăcere. Marele buchet de garoafe roșii pe care îl adusese domnul profesor se înălță violent din vaza-obuz de pe scrin. — Deci, la hotelul TRANZIT... Urmă aceeași tăcere lungă scurtă încolăcită. — Aa, să nu credeți cumva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
își contempla musafirul. Acum lucrez la un hotel. La recepția hotelului TRANZIT, în centru. Urmă o scurtă lungă tăcere. Marele buchet de garoafe roșii pe care îl adusese domnul profesor se înălță violent din vaza-obuz de pe scrin. — Deci, la hotelul TRANZIT... Urmă aceeași tăcere lungă scurtă încolăcită. — Aa, să nu credeți cumva... știu ce se spune despre cei care lucrează la hoteluri, în turism. Nu, nu, în chestia asta n-am cedat, să știți. Nu-mi plac informatorii, să știți, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]