65,686 matches
-
50 de ani, Irinel Anghel, Mihaela Vosganian, sau Diana Rotaru, Sabina Ulubeanu, Diana Gheorghiu, Elena Apostol etc). V.D.: Gender Studies sunt la mare modă. Încă... Acum se dezvoltă și alte tipuri de asemenea studii. Este o temă vastă, care trebuie tratată cu înțelegere polifonică.... B.T.: ... dar care reclamă și o lectură “intertextuală”, reglată de un fin contrapunct psihologic. Tot atât de împlinită ca și activitatea componistică este și munca ta la catedră. Și în acest caz, experiența acumulată este impresionantă, iar recunoașterea, pe
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
Constituantă, într-un elan căznit de umanitate: "Trebuie să credem că fericirea societății nu e legată de pedeapsa cu moartea (...). Trebuie să credem că poporul blînd, sensibil, generos (...) și ale cărui virtuți se vor dezvolta în regimul libertății, îi va trata cu omenie pe vinovați și va fi de acord că experiența, înțelepciunea vă vor permite să acceptați (...) ca pedeapsa cu moartea să fie abolită"v. Peste doi ani va decreta, consfințind intoleranța și crima ca ingrediente imperios necesare în împlinirea
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]
-
masive care compun arhitectura de rezistență a studiului (Cartea întâi. Preliminarii. 1780-1821; Cartea a doua. Tranziția. 1821-1830; Cartea a treia. Emergența romantismului. 1830-1840) neîncrederea emoțională - îndreptățită în contextul bizarului, aici și aiurea, secol al XIX-lea - cu care Paul Cornea tratează un concept ca acela de influență. Ideile circulă, fără-ndoială, dar nu grupat, nu convergent, nu sub forma geometrizată a fluxului. Iar atunci când se impregnează într-un mediu cultural, o fac doar pe spații pregătite dinainte. Acesta e conturul, trasat
Anxietatea diferenței by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8395_a_9720]
-
iederă albă, înduioșătoare, pe care o urmăream - visam să - cu limba în fiecare seară, după ce îi voi fi desfăcut, îngenuncheat, șnururile de pe picioarele obosite și prăfuite." (pag. 21) Știind acestea, felul necruțător - deși, din fericire, histrionic - în care-și va trata propriile volume, nu va mai apărea atât de șocant. Asupra debutului, Borcane bine legate, bani pentru încă o săptămână, verdictul cade tranșant: "un titlu prea lung și stupid, care ar fi trebuit, ca și poemele din carte, să exprime viața
Sociu contra Sociu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8416_a_9741]
-
României, ca și al muzicologiilor locale. A ascultat Enescu, în special opera Oedipe. În opera sa Innana (o lucrare masivă, de grand opera, la care lucrează de zor încă de prin 2000, dar încă nu e finisată total), Pekka Jalkanen tratează Epopeea lui Ghilgameș. El speră că a aflat și că reușește să redea aici esențele muzicilor originare, mai exact ale Edenului de peste Tibru și Eufrat, numai că a încorporat acolo foarte mult din inspirația de sursă ori de factură
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
instructive sunt articolele pe teme administrative, adică tocmai acelea pe care nu le găsim în presa din România. Iată, ca exemplu, o informație surprinzătoare (dintr-un articol semnat de Vasile Măgădrean): "Apartenența la Uniunea Europeană oferă românilor posibilitatea de a fi tratați gratis din din punct de vedere medical în statele membre atunci când în țară tratamentele și aparatura medicală de specialitate, de diagnosticare sau folosită în diverse operații, nu există în spitale. Vina pentru lipsa de informare a cetățenilor o poartă oficialii
Plăcere rafinată by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8420_a_9745]
-
pentru vioară de Dimitrie Cuclin Roxana SUSANU „Sonata este exponenta dinamismului uman. Ea trebuie să urmeze toate pildele vieții. Concertul e numai o exhibiție. E static deci. O exhibiție de ce ?- a calităților tecnice și expresive ale executantului” <footnote Dimitrie Cuclin, Tratat de estetică muzicală, (București: tip. Oltenia, 1934), 335 footnote>. Cititorul acestor rânduri ar crede că, pentru Cuclin, genul concertului nu îmbracă aspectul dramatic pe care compozitorul îl acordă simfoniilor ori sonatelor. Nimic mai fals. În 1922 Cuclin începuse să scrie
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
ori cu eliminarea primei idei, în orice caz însă variind de la operă la operă, după particularitățile pe care aceasta le oferă în celelalte părți ale ei sau pe care... simpla imaginație a autorului le oferă operei lui.”<footnote Dimitrie Cuclin, Tratat de estetică muzicală, (București: tip. Oltenia, 1934), 335 footnote> Temele sunt expuse întâi de orchestră, apoi de solist. Dubla lor expunere face ca planul tonal să mențină tonica Mi (tema I e expusă de tutti în eolian pe mi, tema
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
a cvintelor , acordul fa-la bemol-do este dispus: do-fa-(si bemol-mi bemol) -la bemol, în care do = originator, fa= fundamentala, la bemol = terța, elementul cu cea mai mare tendință de sensibilitate din acord footnote> sunetul Mi<footnote Cf. Dimitrie Cuclin, Tratat de estetică, 164 footnote>, el însuși o tonică pentru subdominanta mi (expansivă, în sistemul lui Cuclin) echivalentă cu dominanta, în armonia tradițională. Fa# devine o sensibilă pentru terța acestui acord care ar trebui să urmeze (mi-sol-si). Pe pedala de La, Cuclin
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
si. Cuclin alege altă rezolvare:enarmonizând, grafic, transformă sunetul re#, sensibilă expansivă pentru mi, într-o sensibilă depresivă, exprimată printr-un semiton cromatic mib-mi♮. Același procedeu este aplicat în mersul semitonal fa#-fa♮ și la#-la♮, în care cromatismul este tratat ca sensibilă<footnote Dimitrie Cuclin, Tratat de estetică, 63 footnote> La nivelul mișcării funcționale de la un element la altul, distanța parcursă între sunetele semitonului cromatic este de 7 cvinte. Tonal, din perspectiva armoniei tradiționale, în măsura a treia ne aflăm
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
grafic, transformă sunetul re#, sensibilă expansivă pentru mi, într-o sensibilă depresivă, exprimată printr-un semiton cromatic mib-mi♮. Același procedeu este aplicat în mersul semitonal fa#-fa♮ și la#-la♮, în care cromatismul este tratat ca sensibilă<footnote Dimitrie Cuclin, Tratat de estetică, 63 footnote> La nivelul mișcării funcționale de la un element la altul, distanța parcursă între sunetele semitonului cromatic este de 7 cvinte. Tonal, din perspectiva armoniei tradiționale, în măsura a treia ne aflăm pe subdominantă, dar aceasta este dominanta
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
a doua, ceea ce dă mai multă unitate și consistență operei. Prin surpriză, fraza treia, concluzivă, poate fugi de încheiere, înlănțuindu-se, prin mijlocul cadențelor ori inflexiunilor imperfecte, întrerupte, evitate, - cu partea doua a formei sonată, dezvoltarea propriu-zisă”<footnote Dimitrie Cuclin, Tratat de forme muzicale, (București:tip. Bucovina,1934), 48-49 footnote>. Dezvoltarea debutează cu o secțiune de instabilitate tonală care precede tema episodică, teoretizată de Cuclin în Estetică, expusă la început în la minor. Ceea ce urmează este un marș, în cvinte, ascendent
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
de „ruptură” îl constituie modulația enarmonică: Do# major - Lab major din măsura 71, care marchează o coborâre bruscă de 11 cvinte. În concepția lui Cuclin, ceea ce urmează nu este doar o „luptă de recucerire a tonului principal”<footnote Dimitrie Cuclin, Tratat de estetică, 187 footnote>. Mișcarea ascensională este asociată cu creația umană, ca răspuns la gestul creator inițial, și cu aspirația spre armonia originară pierdută, care, odată recâștigată, va spori în frumusețe prin experiența reînălțării după cădere. Repriza aduce și ea
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
frumusețe este întotdeauna cerută de o necesitate similară. Altmintrelea, nu mai e frumusețe. Și el nu ar aduce o frumusețe nouă în necesitatea unei frumuseți vechi. Căci orice invenție este deplin compromisă când e uzată - abuzată - necugetat.”<footnote Dimitrie Cuclin, Tratat de estetică, p 92-93 footnote> Cele trei concerte pentru vioară ilustrează evoluția reflecției cucliniene asupra acestui gen: de la etalarea virtuozității și expresivității solistului la cea de imagine a dinamismului uman (caracteristic concepției compozitorului asupra sonatei), interpretat ca o mișcare funcțională
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
exemplificate în anexe. Sporirea complexității acordurilor pornindu-se de la trisonul primordial la care se adaugă în jazz drept al patrulea și al cincilea sunet - în configurație strânsă sau lărgită, în stare directă sau în răsturnări - septima, nona, undecima, terțiadecima, este tratată evolutiv în diversele faze de modernizare ale limbajului și expresivității genului. Un capitol important dezbate, sub termenul generic de voicing agregarea sunetelor acordurilor în acompaniamentul armonic al liniilor melodice. O atenție specială este acordată în capitolul IX al lucrării, modurilor
DARUL UNUI MAESTRU by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/84219_a_85544]
-
și lucrurile (Editura Meridiane, București, 1986, pag.13), e infinit mai bogat în epoca noastră, decât înainte, după cum posibilul de azi e mai bogat decât posibilul de ieri”. Așa cum artiștii fac îndeobște ceea ce mărginirile vremii lor îi determină să facă, tratând circumstanțele timpului ca pe o materie primă, tot așa dirijorul-investigator prospectează terenul sonor țărmurit actualmente de domenii ale cunoașterii dintre cele mai diverse - matematica, informatica, fizica, filosofia, logica, arhitectura etc -, abordând datele identificate în urma cercetării ca pe niște salutare resurse
Cetatea ?i agora by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84235_a_85560]
-
decât altele, uzate și perimate. Să recunoaștem deci că programul cerchist se concretizează în bună măsură prin contrazicerea lovinescianismului - ceea ce poate părea paradoxal, dacă nu cumva chiar este paradoxal prin raportare la Manifestul din 1943. Nu cred că am putea trata aceste distanțări nedeclarate ca pe niște inconsecvențe. Cerchiștii îl admiră pe E. Lovinescu, prețuiesc cenaclul "Sburătorul" și pe scriitorii moderni promovați de critic, aprobă în principiu modernismul ca pe o soluție de înnoire, dar nu îl adoptă în practica propriei
Tradiția cerchistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8423_a_9748]
-
adunat mult peste 48 de ore, prezența - blitz a Orchestrei Naționale Radio la Shanghai a fost un contact cultural reușit. Așa se întâmplă atunci când toți cei implicați își pun dorința de performanță individuală în slujba unei muzici pe care o tratează ca pe un capitol în continuare deschis și nu ca pe o obligație de rutină. Ascultând cele două opusuri enesciene ca și Ciocârlia interpretate de Orchestra Națională Radio la mii de kilometri distanță de casă, realizezi că aspectul care conferă
Orchestra Națională Radio la Shanghai by Virgil OPRINA () [Corola-journal/Journalistic/84243_a_85568]
-
și iată că la Sanremo n-a fost picior de artist român, și nici la eventuala ediție 2013 de la Mamaia nu s-a mai pomenit o vorbuliță de vreun italian pe cale să se producă pe scena litoralului... Așa încât cum să tratezi serios cu astfel de oameni? Nu cunoaștem ca un concurs important din lume să aibă același președinte de juriu de un deceniu și mai ales venind din altă zonă a muzicii. Este cazul lui Mădălin Voicu, care etichetează, cum citează
Moartea unui festival by Silvia Leontenaș () [Corola-journal/Journalistic/84227_a_85552]
-
Un efort ieșit din comun, cu un surmenaj căruia i-a căzut victimă chiar în ziua Galei însuși Ionel Tudor, transportat însă de urgență, la intervenția președintelui Bunea Stancu, cu un elicopter la București, unde problemele cardiace ivite au fost tratate și rezolvate corespunzător. Iată că succesul scenic nu înseamnă doar aplauze și lumina reflectoarelor, ci și suferință. Din fericire, Andrei Tudor a fost la înălțime în seara Galei laureaților, suplinindu-și părintele aflat pe un pat de spital... Cum spuneam
Supremația profesionalismului by Ana Maria SZABO () [Corola-journal/Journalistic/84247_a_85572]
-
Petrica Ionesco are multă mișcare, un flux bine dirijat, este imaginativă și bogată în sugestii. Poate că nu totdeauna relațiile dintre personaje sunt destul de legate și uneori tensiunea scade (păcat că tocmai scena somnambulismului - momentul culminant al operei - a fost tratată oarecum colateral și nu a mai avut efectul dorit). Scenografia semnată de arh. Cătălin I. Arbore oferă un cadru expresiv, mobil, cu jocuri de oglinzi, proiecții video, care ar fi putut fi mai mult folosite, mai ales în scenele fantastice
Un posibil succes de public? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/8431_a_9756]
-
ale tonalităților. Alte două elemente constitutive ale discursului muzical sunt definite în chip reprezentativ: armonia ca summum de activitate melodică și forma drept structură arhitectonică. Un capitol important, al treilea, descrie posibila înfrățire expresivă dintre muzică și cuvânt, aici fiind tratate „tipologia frazelor în funcție de relația cu undele metrice”, aspecte ale sonorităților, semnificației poetice, comparația dintre muzică și retorică... în timp ce capitolul epilog, al patrulea , este rezervat scrisorilor, textelor și notelor. De semnalat în sens pozitiv mulțimea notelor de subsol ce însoțesc textul
Sunetul de referin?? ?i arca muzicii occidentale by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/84326_a_85651]
-
condusă de dirijorul Cristian Mandeal. Formația a interpretat-o în țară, în străinătate, ca de exemplu, la Berlin, precum și în recenta ediție din toamna lui 2013 a Festivalului Internațional „George Enescu” din București, sub conducerea lui Lawrence Foster. Muzica este tratată în stil modern și are caracter rapsodic. Conținutul se bazează pe succesiunea câtorva episoade exultante ce se dezvoltă pe un fond tragic. Artistul însuși explică lucrarea astfel: „Topite într-o concepție unitară, temele acestei lucrări simfonice (o horă moldovenească preluată
Noi partituri din crea?ia rom?neasc? by Lavinia COMAN () [Corola-journal/Journalistic/84304_a_85629]
-
laud cu asta și toată comunitatea națională se poate mândri că în ultimii doi ani nu a fost nicio declarație a premierului Ungariei care să nu dea respectul cuvenit președintelui, premierului și națiunii române. Dar din partea română declarațiile care nu tratează cu respect maghiarii din România, statul maghiar, națiunea maghiară sunt cu duiumul", a spus Viktor Orban, citat de Mediafax. De lângă europarlamentarul FIDESZ Laszlo Tokes, Orban a subliniat că este nevoie de respect în dialogul româno-ungar. "Eu voi trata cu respect
Viktor Orban răbufnește împotriva liderilor români by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/77514_a_78839]
-
care nu tratează cu respect maghiarii din România, statul maghiar, națiunea maghiară sunt cu duiumul", a spus Viktor Orban, citat de Mediafax. De lângă europarlamentarul FIDESZ Laszlo Tokes, Orban a subliniat că este nevoie de respect în dialogul româno-ungar. "Eu voi trata cu respect statul român și politicienii români care merită și suntem gata de dialog. Întotdeauna vom fi deschiși la tratative cu partea română", a mai afirmat premierul Ungariei la dezbaterea care a încheiat cea de-a XXV-a ediție a
Viktor Orban răbufnește împotriva liderilor români by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/77514_a_78839]