1,978 matches
-
îi zicea Burke, baliza de naufragiu s-a defectat și numai printr-o pură întâmplare, o navă care trecea prin spațiul exterior a reperat capsula și... (Ezită. Ripley se albise și făcuse ochii mari.) Ți-e rău? Ea începu să tușească, din ce în ce mai violent. Simțea cum ceva împingea dinlăuntrul ființei sale... și expresia feței trecu de la neliniște la oroare. Burke luă un pahar de apă de pe noptieră și-l întinse. Ea îl respinse cu o mișcare bruscă a brațului. Jones sări din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
afară. Era rândul lui Ripley să-l susțină pe Hicks. Din piept i se mai înălța un firicel de fum, iar infanteristul era cocoșat de durere. ― Hai, că poți. Nu te-am crezut niciodată slab. Ea trase aer în piept, tuși, inspiră din nou. Hicks se sufocă, strânse din dinți și încercă să zâmbească. În comparație cu putoarea tunelelor și conductelor, atmosfera nu prea agreabilă a Acheronului i se părea îmbălsămată. ― Încă puțin. În fața lor, forma zveltă a celei de a doua navete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
ea, dar nu reușeam. Horcăiam. Parcă mă ridica o macara. Vedeam aerul din ce în ce mai strălucitor, aproape verde, apoi violet. Când să trec spre negru, macaraua mi-a dat drumul. Am aterizat pe-un morman de moloz. Mă țineam de piept și tușeam, saliva nu ieșea din gât. Încă mai simțeam urmele lăboanțelor, ziceai că mă strâng singure. S-a apropiat și posesorul lor; era Rapotan. „Așa, pulică, ușurel, să nu-ți sară plămânii.“ De data asta nu mai rânjea, părea chiar serios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
apos și rece, de cârciumă. Nu găseai birt în orașul ăsta care să nu țină toată băutura în frigider iarna; comandai bere sau apă minerală, și îți venea sloi, ca-n mijlocul lui august. Parcă se vorbiseră între ei. Clienții tușeau și beau. Dacă cereai la temperatura camerei, se uita ospătarul la tine ca la felul paișpe. Cezar ne-a mai zâmbit o dată, vizibil satisfăcut de ispravă, după care a țopăit la locul lui. Cu ocazia asta, am observat că purta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
scuipe, iar bărbații nici n-o mai considerau femeie, nu-i spuneau decât scârnăvii. Uneori, foarte rar, când se îmbătau duminica, îi aruncau în râs câțiva bănuți, așa, în țărână. Marie tăcea și îi aduna. Încă de pe atunci începuse să tușească cu sânge. Zdrențele ei ajunseseră într-un hal fără de hal, încât îi era rușine să se arate în sat; de când se întorsese, nu mai umbla decât desculță. În aceste zile, mai ales copiii, cu toată ceata - și erau vreo patruzeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Se pare că oamenilor din sat li se făcuse, în sfârșit, milă de Marie; în orice caz, pe copii nu-i mai opreau și nu-i mai ocărau ca înainte. Marie zăcea tot timpul în amorțire, somnul îi era agitat; tușea îngrozitor. Bătrânele îi goneau pe copii, însă ei dădeau fuga sub fereastră, uneori numai pentru câte un minut, doar ca să-i spună: „Bonjour, notre bonne Marie“*. Iar ea, de îndată ce-i vedea sau îi auzea, se înviora și imediat, neascultându-le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
seară. Valul de râsete se înteți și mai mult. Bătrânelul, crezând probabil că se râde de replica lui spirituală, uitându-se la ceilalți, se apucă și el să râdă și mai cu poftă până ce, în cele din urmă, începu să tușească atât de violent, încât Nastasia Filippovna, căreia, cine știe de ce, îi plăceau foarte mult asemenea moșnegei originali, băbuțe și chiar ființe sărace cu duhul, se repezi imediat să-l mângâie, îl sărută și porunci să i se dea o ceașcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
foarte tânăr, de vreo șaptesprezece, poate chiar optsprezece ani, cu o expresie inteligentă, permanent iritată, pe fața ce purta urmele teribile ale bolii. Era slab ca un schelet, palid, ochii îi străluceau și două pete roșii îi ardeau în obraji. Tușea fără încetare; fiecare cuvânt al lui, aproape fiecare respirație erau însoțite de câte un horcăit. Se vedea tuberculoza ajunsă într-un stadiu destul de acut. S-ar fi părut că nu i-au rămas de trăit mai mult de două-trei săptămâni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Se așeză și nepotul lui Lebedev care se ridicase ca să-l însoțească; acesta, deși nu-și pierduse capul și curajul, era, probabil, foarte contrariat. Ippolit era încruntat, trist și parcă foarte uimit. În tot cazul, în aceste clipe începu să tușească atât de tare, încât chiar își pătă batista cu sânge. Boxerul era aproape speriat. — Eh, Antip! strigă el cu amărăciune. Și doar ți-am spus atunci... cu trei zile în urmă că, poate, nici nu ești cu adevărat fiul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
probleme, maman a dumneavoastră își va da seama că nu te poți năpusti asupra unui om care moare... sunt gata să dau explicații de ce am râs... voi fi foarte bucuros dacă îmi veți permite... În acest moment, începu brusc să tușească îngrozitor și timp de un minut întreg nu-și putu domoli tusea. — Uite-l că moare și tot o face pe oratorul! exclamă Elizaveta Prokofievna, eliberându-i mâna și privindu-l cu groază cum își șterge sângele de pe buze. De unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
să pariez (hi-hi-hi! hohotea el isteric), sunt gata să pariez că tot Burdovski vă va acuza acum de nedelicatețea formelor și de lipsă de respect pentru mama lui, zău așa, ha-ha-ha! În acest moment, se sufocă iarăși și începu să tușească. — Asta-i tot? Acum ai spus tot! Hai, du-te odată la culcare, ai febră, îl întrerupse nerăbdătoare Lizaveta Prokofievna, care-l țintuia mereu cu privirea ei neliniștită. Ah, Doamne! Încă mai vrea să vorbească! — Mi se pare mie, sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
să nu vă întâlniți astăzi cu el; lăsați pe mâine, ca nu cumva să se simtă iar penibil. Dimineață mi-a spus că de o jumătate de an nu s-a mai simțit atât de bine și în putere; chiar tușește de trei ori mai puțin. Prințul observă că Aglaia a ieșit brusc din ungherul ei și s-a apropiat de masă. Nu îndrăzni s-o privească, însă simți cu toată ființa lui că în această clipă ea îl privește și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
moare? Ia spune-mi, rogu-te! Doar și-a luat angajamentul că moare în trei săptămâni, iar la noi chiar s-a îngrășat! A rărit-o și cu tusea; ieri seară mi-a spus că nu mai scuipă sânge când tușește. — Alungă-l. Nu-l urăsc, îl disprețuiesc, rosti Ganea cu mândrie. Bine, îl urăsc, fie! strigă el deodată cu o furie neobișnuită. Asta i-o voi spune verde în față chiar când va muri pe perna lui! Păcat că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
E o elice! strigă generalul. Îmi sfredelește sufletul și inima. Vrea să cred în ateism! Află, țâncule, că tu încă nu te născuseși când eu eram deja copleșit de onoruri; nu ești decât un vierme invidios, rupt în două, care tușește... și moare din cauza răutății și a necredinței... De ce te-o fi adus Gavrila aici? Toți se leagă de mine, începând cu străinii și terminând cu propriul meu fiu! — Ajungă-ți cu tragedia! strigă Ganea. Ar fi fost mai bine dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
spunând că o să te împuști cu pistolul dumitale neîncărcat. Dar te-ai făcut de rușine ca un laș. Ești un sinucigaș ratat, ești o bășică plină cu fiere... pe două picioare. Ți-am oferit ospitalitate, te-ai îngrășat, nu mai tușești, iar dumneata mă răsplătești... — Doar două cuvinte, dacă-mi permiți. Sunt în casa Varvarei Ardalionovna, nu în a dumitale. Nu mi-ai oferit câtuși de puțin ospitalitate și chiar cred că dumneata însuți profiți de ospitalitatea domnului Ptițân. Acum patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ospitalitatea domnului Ptițân. Acum patru zile am rugat-o pe mama să-mi găsească o locuință în Pavlovsk și să se mute acolo, pentru că într-adevăr aici mă simt mai bine, deși nu m-am îngrășat deloc și încă mai tușesc. Ieri-seară mama mi-a dat de știre că locuința este pregătită, iar eu mă grăbesc să te înștiințez, la rândul meu, că, după ce le voi mulțumi mamei și surorii dumitale, mă mut chiar astăzi, deoarece această hotărâre am luat-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
de oră după plecarea doamnelor Epancin, apăru la el Ippolit, atât de ostenit și sleit de puteri, încât, intrând și nescoțând măcar un cuvânt, se prăbuși literalmente, ca leșinat, într-un fotoliu și fulgerător fu zguduit de o tuse insuportabilă. Tuși până ajunse să scuipe sânge. Ochii îi străluceau și pete roșii i se aprinseră în obraji. Prințul bâigui câteva cuvinte, dar acesta nu-i răspunse și mult timp își flutură doar mâinile, cerând să nu fie deocamdată deranjat. În sfârșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
că vă gândiți dacă nu mi s-ar potrivi cumva versurile astea tâmpite: Și poate că la tristu-mi asfințit Iubirea-mi va surâde-ntr-un sfârșit 81. Ha-ha! izbucni el brusc într-un hohot de râs isteric și începu să tușească. Și ca să vedeți, spuse el răgușit, printre accesele de tuse, ce fel de om e Ganecika: vorbește de „resturi“, când de fapt tocmai de așa ceva e gata să profite! Prințul tăcu îndelung. Era îngrozit. — Spuneai ceva de o întâlnire cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
și intelectual și s-a dedicat sintetiz]rii și dezvolt]rii elementelor potrivite, prezente în alte religii și tradiții intelectuale din afara Islamului. Un exemplu de oper] etic] care aparține unui scriitor șiit este cunoscută Etică nasirian], scris] de Nasir al-din Tuși (m. 1275). Dezvoltând abord]rile filosofice deja existente printre musulmani și asociindu-le cu concepțiile de conducere șiit], Tuși atrage atenția asupra necesit]ții acțiunilor etice bazate pe superioritatea cunoașterii și preponderenta discrimin]rii, adic] de o persoan] care se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
intelectuale din afara Islamului. Un exemplu de oper] etic] care aparține unui scriitor șiit este cunoscută Etică nasirian], scris] de Nasir al-din Tuși (m. 1275). Dezvoltând abord]rile filosofice deja existente printre musulmani și asociindu-le cu concepțiile de conducere șiit], Tuși atrage atenția asupra necesit]ții acțiunilor etice bazate pe superioritatea cunoașterii și preponderenta discrimin]rii, adic] de o persoan] care se deosebește de ceilalți prin faptul c] deține sprijinul divin pentru a putea s] le înf]ptuiasc] perfecțiunea (Tuși, 1964
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
șiit], Tuși atrage atenția asupra necesit]ții acțiunilor etice bazate pe superioritatea cunoașterii și preponderenta discrimin]rii, adic] de o persoan] care se deosebește de ceilalți prin faptul c] deține sprijinul divin pentru a putea s] le înf]ptuiasc] perfecțiunea (Tuși, 1964, pp. 191-192). Wilfred Madelung a încercat s] arate c] Tuși a îmbinat în opera să etic] elemente neoplatoniene, precum și perspective filosofice și morale Shi’a Ismaili și Twelver Shi’a. Perspectivele Twelver Shi’a sunt întitulate astfel datorit] credinței
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
superioritatea cunoașterii și preponderenta discrimin]rii, adic] de o persoan] care se deosebește de ceilalți prin faptul c] deține sprijinul divin pentru a putea s] le înf]ptuiasc] perfecțiunea (Tuși, 1964, pp. 191-192). Wilfred Madelung a încercat s] arate c] Tuși a îmbinat în opera să etic] elemente neoplatoniene, precum și perspective filosofice și morale Shi’a Ismaili și Twelver Shi’a. Perspectivele Twelver Shi’a sunt întitulate astfel datorit] credinței lor c] cel de-al doisprezecelea din linia imamilor recunoscuți s-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Houvannisian, R.: ed.: Etichs în Islam, Ninth Levi Della Vida Conference, (Malibu, Cal.: Undena Publications, 1985). Pe lang] prezentarea realizat] de Fazlur Rahman, cartea conține articole scrise de K. Faruki, W. Madelung, G. Makdisi și F. Denny. Madelung, W.: „Nasir-al-Din Tuși ethics”; în Houvannisian, 1985. Makdisi, G.: „Ethics în Islamic tradiționalist doctrine”, în Houvannisian, 1985. Quran, The, The Meaning of the Glorious Koran, ăn explanatory translation by M. M. Pickthall (New York: Mentor, 1964). Rahman, F.: Major Themes în the Quran (Minneapolis
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lui nu a fost luat În seamă de noul prim-ministru. Mânia poate duce, de asemenea, la tuse cu sânge și chiar la moarte, În urma blocării totale a lui qi. În China se cunosc numeroase cazuri de persoane care au tușit cu sânge din cauza unor izbucniri puternice de mânie. Un caz celebru este al lui Jiang Jieshi*, despre care se știe că, În perioada În care a suferit Înfrângeri În bătăliile cu comuniștii, a tușit de două ori cu sânge. Nu
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
numeroase cazuri de persoane care au tușit cu sânge din cauza unor izbucniri puternice de mânie. Un caz celebru este al lui Jiang Jieshi*, despre care se știe că, În perioada În care a suferit Înfrângeri În bătăliile cu comuniștii, a tușit de două ori cu sânge. Nu Încape Îndoială că mânia și stresul pot fi foarte vătămătoare. Într-adevăr, ele Însele sunt boli. Dacă nu sunt controlate eficient și eliminate, corpul ajunge să se alimenteze din rezervele de energie, rezultând epuizarea
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]