2,309 matches
-
bucovinean 1790-1810", " Când Moldova purta jugul"). În 1877 a editat almanahul "Ruska hata" ("Căsuța ruteană"), cel dintâi almanah rutean din Bucovina, în care a găzduit informații și creații din toate regiunile Ucrainei. În acea perioadă devenise câștigat ideii unirii tuturor ucrainenilor, pe care o promova Iuri Fedkovici. A fost redactor pentru studiile în limba ruteană la revista "Candela" (1882-1900), de asemenea a fost unul din fondatorii și redactorii ziarului "Bukovinskaia Zoria" ("Steaua bucovineană"), a scris frecvent la "Bukovinski Kalendar". La Universitate
Isidor Vorobchievici () [Corola-website/Science/313496_a_314825]
-
în anul 1901 Isidor Vorobchievici a fost nevoit să se retragă din activitatea didactică, și s-a îmbolnăvit de inimă. El a trecut la cele veșnice la data de 18 septembrie 1903, în orașul Cernăuți. Fratele său a fost poetul ucrainean Grigori sau Hrihori Vorobkievici, care a scris sub pseudonimul Naum Șram. De asemenea a mai avut o soră, Apolonia. Isidor Vorobchievici este autor a mai multor lucrări didactice, între care pot fi menționate: Vorobchievici a compus peste 240 de piese
Isidor Vorobchievici () [Corola-website/Science/313496_a_314825]
-
o distanță de 83 km nord-est de orașul Cernăuți și la 5 km nord de frontiera Ucrainei cu Republica Moldova, pe autostrada Cernăuți-Secureni. Orașul este situat la o altitudine de 193 metri, în partea de centru a raionului . Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Orașul se află în apropierea frontierei cu Republica Moldova, aici funcționând punctul internațional rutier și feroviar de trecere a frontierei Chelmenți - Larga, între Ucraina și Republica Moldova. Localitatea Chelmenți a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice
Chelmenți () [Corola-website/Science/313727_a_315056]
-
1898 s-a construit o școală. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Chelmenți a făcut parte din componența României, ca localitate de reședință a Plasei Chelmenți a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. În perioada interbelică au existat aici o pretură, un spital de stat, un oficiu PTT de stat și un oficiu telefonic . Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la
Chelmenți () [Corola-website/Science/313727_a_315056]
-
război mondial. În conformitate cu recensământul din 1921, Cehoslovacia avea 13.613.172 locuitori. [1] Edvard Beneš, al doilea președinte al Cehoslovaciei Populația republicii era formată din: 51 % cehi, 23,4 % germani din Sudetenland 14 % slovaci 5,5 % unguri 3,4 % ruteni, ucraineni și ruși 1,3 % evrei 1,4 % alte minorități - polonezi, români, țigani, etc. Din punct de vedere al limbilor oficiale, doar ceha și slovaca aveau acest statut. Celelalte minorități își puteau folosi limbile lor în raporturile cu administrația numai în
Istoria Cehoslovaciei () [Corola-website/Science/314054_a_315383]
-
mărime, a patra biserică din România (după cea ortodoxă, romano-catolică și calvină) și a doua biserică protestantă (după cea calvină). Din punct de vedere etnic, credincioșii sunt în majoritate români (85,2%), fiind urmați de țigani (rromi) cu 10,6%, ucraineni cu 1.9%, maghiari (unguri) cu 1.8%, slovaci cu 0,2%, germani cu 0,2% și alte grupuri etnice (sârbi, evrei, lipoveni etc) cu 0,1%. Conform statutului, Cultul Creștin Penticostal este alcătuit din bisericile locale (cu minimum 20
Uniunea Penticostală din România () [Corola-website/Science/314325_a_315654]
-
de oboseală; bolnavul aproape că nu poate adormi, iar dimineața se află într-o stare de indispoziție și depresiune. Poate fi evitată prin urmărea unui regim de muncă și odihnă rațional și prin administrarea calmantelor sau somniferelor. În anul 2009, ucraineanul Feodor Oleg Nesterciuk suferă de o formă de insomnie necunoscută. Niciun tratament sau medicație contra insomniilor sale nu l-au putut ajuta să doarmă măcar o oră, în decursul unei perioade de 20 de ani. În iulie 2014, Thai Ngoc
Insomnie () [Corola-website/Science/314347_a_315676]
-
este un sat în districtul Gönc, județul Borsod-Abaúj-Zemplén, Ungaria, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, satul avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, cu o minoritate de ucraineni (%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau romano-catolici, existând și minorități de reformați (%) și greco-catolici (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Golop () [Corola-website/Science/313962_a_315291]
-
statutul de așezare urbană (orășel). Începând din anul 1991, orașul Șichirlichitai face parte din raionul Ismail al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 4.835 locuitori, preponderent bulgari. În localitate mai sunt și etnici ruși, moldoveni și ucraineni. Locuitorii orășelului Șichirlichitai se ocupă în principal cu agricultura. Se cultivă cereale și viță de vie și se cresc bovine. De asemenea, există o stație de preparare de betoane și asfalturi, un combinat vinicol, o fabrică de cărămizi, o moară
Șichirlichitai () [Corola-website/Science/318358_a_319687]
-
a dus la înăbușirea rebeliunii bolșevice și la pacificarea localității. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Sofian-Trubaiovca a făcut parte din componența României, în Plasa Fântâna Zânelor a județului Ismail. Pe atunci, populația era formată din ucraineni și ruși, în proporții aproximativ egale. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 2.560 locuitori din sat, 1.271 erau ucraineni (49.65%), 1.250 ruși-lipoveni (48.83%), 24 români (0.94%) și 12 bulgari. În
Sofian-Trubaiovca, Ismail () [Corola-website/Science/318393_a_319722]
-
sudul Basarabiei. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Matroasca-Cuhurlui a făcut parte din componența României, în Plasa Fântâna Zânelor a județului Ismail. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ruși-lipoveni, existând și o comunitate importantă de ucraineni. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 2.142 locuitori din sat, 1.383 erau ruși (64.57%), 730 ucraineni (34.08%), 14 români (0.65%), 13 bulgari și 2 polonezi. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939
Matroasca-Cuhurlui, Ismail () [Corola-website/Science/318385_a_319714]
-
a județului Ismail. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ruși-lipoveni, existând și o comunitate importantă de ucraineni. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 2.142 locuitori din sat, 1.383 erau ruși (64.57%), 730 ucraineni (34.08%), 14 români (0.65%), 13 bulgari și 2 polonezi. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici
Matroasca-Cuhurlui, Ismail () [Corola-website/Science/318385_a_319714]
-
omului politic liberal Ion Gh. Duca. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 3.291 locuitori din sat, 3.252 erau români (98.81%), 25 greci (0.76%), 6 ucraineni, 3 ruși, 2 bulgari, 2 germani și 1 găgăuz. La 1 ianuarie 1940, din cei 3.850 locuitori ai satului, 3.828 erau români (99.43%), 14 greci și 8 bulgari. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de
Erdec-Burnu, Ismail () [Corola-website/Science/318407_a_319736]
-
Pe atunci, majoritatea populației era formată din români, existând și o comunitate de ruși. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 2.834 locuitori din sat, 2.538 erau români (89.56%), 223 ruși (7.87%), 35 ucraineni (1.23%), 21 bulgari și 4 evrei. La 1 ianuarie 1940, din cei 3.532 locuitori ai satului, 3.145 erau români (89.04%), 365 ruși (10.33%) și 22 bulgari. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de
Hagi-Curda, Ismail () [Corola-website/Science/318408_a_319737]
-
desființată, iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Eschipolos face parte din raionul Tatarbunar al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 1.232 locuitori, în proporții mari români (moldoveni) și ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Eschipolos era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%), rusă (%) și bulgară (%). În perioada interbelică, populația românească era majoritară în acest sat. Deși proiectul "Ghidul școlilor românești de pretutindeni", alcătuit
Eschipolos, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318475_a_319804]
-
a fost fondat în anul 1910 de către țărani ucraineni. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Sărata-Mică a făcut parte din componența României, în Plasa Tatar-Bunar a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și comunități de români și ruși. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 419 locuitori din sat, 310 erau ucraineni (73.99%), 59 români (14.08%), 49 ruși (11.69%) și 1 bulgar. Ca urmare a
Sărata-Mică, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318478_a_319807]
-
a fost fondat în anul 1910 de către țărani ucraineni. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Sulița a făcut parte din componența României, în Plasa Tatar-Bunar a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate mică de români. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 346 locuitori din sat, 313 erau ucraineni (90.46%), 24 români (6.94%), 7 ruși (2.02%) și 2 evrei. Ca urmare a
Sulița, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318477_a_319806]
-
Rusiei sudul Basarabiei. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Baccialia a făcut parte din componența României, în Plasa Chilia-Nouă a județului Ismail. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români, existând și comunități de ruși și ucraineni. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 1.160 locuitori din sat, 697 erau români (60.09%), 230 ruși (19.83%), 213 ucraineni (18.36%), 4 bulgari și 3 evrei. La 1 ianuarie 1940, din cei 1
Baccialia, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318486_a_319815]
-
Pe atunci, majoritatea populației era formată din români, existând și comunități de ruși și ucraineni. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 1.160 locuitori din sat, 697 erau români (60.09%), 230 ruși (19.83%), 213 ucraineni (18.36%), 4 bulgari și 3 evrei. La 1 ianuarie 1940, din cei 1.434 locuitori ai satului, 795 erau români (59.44%), 637 ruși (44.42%) și 2 bulgari. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord
Baccialia, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318486_a_319815]
-
dus la înăbușirea rebeliunii bolșevice și la pacificarea localității. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Tropoclo a făcut parte din componența României, în Plasa Tatar-Bunar a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate mică de români. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 1.691 locuitori din sat, 1.629 erau ucraineni (96.33%), 43 români (2.54%), 6 evrei și 1 rus. În perioada interbelică
Tropoclo, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318472_a_319801]
-
care au luptat în ianuarie 1918 împotriva armatei române. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Zolocari a făcut parte din componența României, în Plasa Tatar-Bunar a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate de ruși. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 3.432 locuitori din sat, 3.069 erau ucraineni (89.42%), 287 ruși (8.36%), 38 evrei (1.11%), 13 români (0.38%), 6
Zolocari, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318484_a_319813]
-
și la pacificarea localității. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Cișmele a făcut parte din componența României, în Plasa Chilia-Nouă a județului Ismail. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ruși, existând și o comunitate de ucraineni. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 2.706 locuitori din sat, 2.094 erau ruși (77.38%), 445 ucraineni (16.44%), 60 români (2.22%), 60 evrei (2.22%), 28 bulgari (1.03%) și 6 germani
Cișmele, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318485_a_319814]
-
Chilia-Nouă a județului Ismail. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ruși, existând și o comunitate de ucraineni. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 2.706 locuitori din sat, 2.094 erau ruși (77.38%), 445 ucraineni (16.44%), 60 români (2.22%), 60 evrei (2.22%), 28 bulgari (1.03%) și 6 germani. La 1 ianuarie 1940, din cei 3.337 locuitori ai satului, 3.212 erau ruși (96.25%), 55 români (1.65%), 45 evrei
Cișmele, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318485_a_319814]
-
la 27 martie 1918, sudul Basarabiei a intrat în componența României, localitățile actualului raion Tatarbunar fiind incluse în plasele Tatar-Bunar și Tuzla a județului Cetatea Albă și în Plasa Chilia-Nouă a județului Ismail. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și grupuri minoritare importante ale românilor (în partea de vest), bulgarilor (în satul Deljiler, rușilor (în sud) și germanilor basarabeni (în câteva sate mici dintre lacurile Șagani și Alibei). Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord
Raionul Tatarbunar () [Corola-website/Science/318469_a_319798]
-
Nerușai (în , în , transliterat Nerușai) este un sat reședință de comună în raionul Tatarbunar din regiunea Odesa (Ucraina). Are locuitori, în proporții mari români (moldoveni) și ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 12 metri, în partea de vest a raionului Tatarbunar, la 4 km vest de Limanul Sasic. El se află la o distanță de 24 km sud-vest de centrul raional Tatarbunar. În apropierea localității
Nerușai, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318474_a_319803]