2,479 matches
-
între literaturile sud-est europene din secolul al XlX-lea). 27 Virgil Cândea, Rațiunea..., ed. cit, p. 295. 28 Idem, p. 225-327 {Intelectualul sud-est european în sec. al XVH-lea). Vezi și comentariile noastre în Alchimia mileniului, ed. cit, p. 151-158 {Umanism românesc și sud-est european). 29 Alexandru Duțu, Modele, imagini, priveliști, Dacia, Cluj, 1979, p. 105: "înțeleptul și cavalerul au apărut sub alte chipuri după Renaștere și apoi, după Romantism; dar îi putem recunoaște pentru că trăsăturile dominante persistă, până azi, când
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
pervertiți, prin alții ori prin sine Înșiși, trecînd la lumea dominantă și sperînd Într-o mai lesnicioasă realizare. Cadrul legal, care să asigure climatul necesar dezvoltării armonioase a personalității umane, este absolut necesar. Dar nu e și suficient. Naționalism și umanism sînt astăzi termeni pe care mai toată lumea Îi cunoaște, dar numai arareori Îi și asociază; asocierea lor este atît de puțin frecventă Încît ar putea fi considerată un oximoron. De o parte s-ar afla umanismul, o concepție În centrul
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
și suficient. Naționalism și umanism sînt astăzi termeni pe care mai toată lumea Îi cunoaște, dar numai arareori Îi și asociază; asocierea lor este atît de puțin frecventă Încît ar putea fi considerată un oximoron. De o parte s-ar afla umanismul, o concepție În centrul căreia se află omul, cu nelimitatele lui posibilități de dezvoltare, În condițiile În care aceasta nu cunoaște Îngrădiri de nici un fel. De cealaltă parte se află naționalismul, o doctrină care, prin Însăși denumirea ei, delimitează, țărmurește
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
cu drept cuvînt, este În adevăr național, În spiritul nostru. În spiritul lui Eminescu putem proceda și noi, Încercînd să stabilim ce Înseamnă Într-adevăr naționalism, cu aplicare directă la spiritualitatea românească, și dacă adevăratul naționalism este În contradicție cu umanismul. Prima mișcare națională românească este cunoscută sub numele Școala Ardeleană, o mișcare prin care principiile iluministe erau adaptate la condițiile concrete ale poporului român din Transilvania. Personalități de formație teologică, reprezentanții Școlii Ardelene exploatau doctrina iluministă pe care Încercau să
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Imperiul Habsburgic: divide et impera. Ca replică la această atitudine, anticulturală, regulamentul elevilor de la Liceul Real de Stat din Cernăuți pe anul 1929 stipula: Naționalismul bucovinean, o prelungire a naționalismului Școlii Ardelene prin firea lui Aron Pumnul, izvorăște neîndoielnic din umanism. Ființă socială, omul nu-și poate Împlini destinul decît În societatea În care și pentru care fatalmente se formează. Rămîne din el doar cît preia societatea, cît preia omenirea, În accepția cea mai largă a societății umane. Dar omenirea nu
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
cuceririle societății și de a interveni În evoluția societății. Căci felul În care se manifestă În viața colectivității sale poate servi și drept criteriu al adevărului pentru evoluția sa ca personalitate. Naționalismul nu l poate situa deasupra adevărului. Naționalismul și umanismul nu se exclud. Dimpotrivă. Într-o Europă unită, Într-o Europă a națiunilor, naționalismul nu poate fi exclus; căci nu poate fi exclusă dezvoltarea fiecărei națiuni În ceea ce are ea specific și definitoriu printre toate celelalte națiuni. Cum fiecare instrument
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
toate eforturile depuse de gânditorii păgâni nu își găsesc împlinirea decât în ideea creștină de grație divină și că educația păgână trebuie considerată ca un prolog indispensabil înțelegerii adevărurilor creștine. Pornind de la astfel de considerații, Sfântul Augustin elabora „programul unui umanism creștin fondat pe credința în unitatea întregului adevăr pentru că întregul adevăr are o origine divină. Artele liberale sunt utile cu condiția să se dezică de erorile morale, prejudecățile filosofice și, mai mult, să primească o semnificație pedagogică pozitivă inspirată de
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
societate va căpăta și alte interpretări, dintre care unele vor avea consecințe nefaste pentru soluționarea problemei libertății. Însăși ideea de a corela libertatea umană cu rațiunea - idee constitutivă iluminismului francez și german , va avea în acest sens, unele consecințe neașteptate. Umanismul modern Termenul umanism se referă la toate concepțiile care recunosc valoarea și demnitatea omului, la orice concepție orientată antropocentric, în cadrul căreia se afirmă credința în posibilitățile de cunoaștere și creație ale omului, în posibilitatea afirmării acestuia ca personalitate. Umanismul modern
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
și alte interpretări, dintre care unele vor avea consecințe nefaste pentru soluționarea problemei libertății. Însăși ideea de a corela libertatea umană cu rațiunea - idee constitutivă iluminismului francez și german , va avea în acest sens, unele consecințe neașteptate. Umanismul modern Termenul umanism se referă la toate concepțiile care recunosc valoarea și demnitatea omului, la orice concepție orientată antropocentric, în cadrul căreia se afirmă credința în posibilitățile de cunoaștere și creație ale omului, în posibilitatea afirmării acestuia ca personalitate. Umanismul modern debutează cu cel
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
neașteptate. Umanismul modern Termenul umanism se referă la toate concepțiile care recunosc valoarea și demnitatea omului, la orice concepție orientată antropocentric, în cadrul căreia se afirmă credința în posibilitățile de cunoaștere și creație ale omului, în posibilitatea afirmării acestuia ca personalitate. Umanismul modern debutează cu cel renascentist, M. Ficino, Giovanni Pico dela Mirandola, M. Montaigne, Erasmus, etc. , gânditorii acestei perioade pun accent pe capacitățile și puterile creatoare pe care cei vechi le dovediseră, dar care au fost pierdute în Evul Mediu. Marii
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
ai putea să te înalți în lumea superioară a celor divine, după singura hotărâre a spiritului tău”. Recunoscând rostul plăcerii, a bucuriei în viața morală, gânditorii Renașterii apără perspectiva epicureană, viziune în care omul este văzut în adevărata sa natură. Umanismul renașterii nu are un caracter antireligios sau anticreștin, sunt menținute în discursul filosofic probleme legate de Dumnezeu, providență, suflet, nemurire, dar acestea capătă o nouă semnificație pentru că sunt puse în slujba înțelegerii și a justificării capacității de inițiativă a omului
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
se cucerească pe ei înșiși”. Demnitatea omului este de a fi reprezentantul nedefinitului. Dacă omul este ceea ce este, aceasta se datorește faptului că el recunoaște această demnitate în el însuși și la toți ceilalți oameni. Martin Heidegger în Scrisoare despre umanism , desprinde accepțiunile acestui termen, precum și modalitățile principale de abordare a umanismului. Umanism înseamnă Această esență este abordată în moduri diferite: În gândirea vechilor greci, omul își dobândește esența prin cultivarea și formarea virtuților; în creștinism, omul este delimitat față de Dumnezeu
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
reprezentantul nedefinitului. Dacă omul este ceea ce este, aceasta se datorește faptului că el recunoaște această demnitate în el însuși și la toți ceilalți oameni. Martin Heidegger în Scrisoare despre umanism , desprinde accepțiunile acestui termen, precum și modalitățile principale de abordare a umanismului. Umanism înseamnă Această esență este abordată în moduri diferite: În gândirea vechilor greci, omul își dobândește esența prin cultivarea și formarea virtuților; în creștinism, omul este delimitat față de Dumnezeu, el este om ca fiu al Domnului, care se află în
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
nedefinitului. Dacă omul este ceea ce este, aceasta se datorește faptului că el recunoaște această demnitate în el însuși și la toți ceilalți oameni. Martin Heidegger în Scrisoare despre umanism , desprinde accepțiunile acestui termen, precum și modalitățile principale de abordare a umanismului. Umanism înseamnă Această esență este abordată în moduri diferite: În gândirea vechilor greci, omul își dobândește esența prin cultivarea și formarea virtuților; în creștinism, omul este delimitat față de Dumnezeu, el este om ca fiu al Domnului, care se află în această
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
fiu al Domnului, care se află în această lume doar într-un simplu popas în drumul către lumea de dincolo. Renașterea opune omul uman, omului inuman al Evului Mediu. În marxism esența omului este identificată cu totalitatea relațiilor sociale, prin umanism, conchide M. Heidegger se înțelege în general strădania ca omul să devină liber pentru omenescul lui, și să-și afle în aceasta demnitatea; atunci umanismul este diferit în funcție de concepția despre libertatea și natura omului. În cadrul diverselor doctrine politice utopice: socialiste
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
inuman al Evului Mediu. În marxism esența omului este identificată cu totalitatea relațiilor sociale, prin umanism, conchide M. Heidegger se înțelege în general strădania ca omul să devină liber pentru omenescul lui, și să-și afle în aceasta demnitatea; atunci umanismul este diferit în funcție de concepția despre libertatea și natura omului. În cadrul diverselor doctrine politice utopice: socialiste, comuniste, constituite în cadrul secolului al XIX-lea, corelația libertate rațiune îmbracă forma principiului fundamental care afirmă că libertatea individuală nu se poate realiza decât într-
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
le înăbușe, dar pe care în bună parte izbutise să le disciplineze, simte, în sfârșit, că el poate să se călăuzească singur prin lumina rațiunii naturale, nu a inspirației supranaturale. De aceea , Renașterea, liberatoare a omului, a fost numită și Umanism, iar literaturile clasice, care contribuiau la dezvoltarea omului, ”umanitare”, adică elementele intelectuale trebuitoare a oricărui om, pentru a fi într-adevăr om. Semnificativ este îndeosebi titlul unei opere a lui Pico della Mirandola, Despre demnitatea omului, de care Biserica nu
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
Peter Schubert, de la Ludwig van Beethoven la Hector Berlioz, de la Franz Liszt la Giuseppe Fortunino Fran‑ cesco Verdi - care ne‑au dat opere de o foarte mare inspirație în acest dome‑ niu al muzicii sacre. În perioada modernă alături de acest umanism creștin care a continuat să producă expresii semnificative de cultură și de artă, s‑a afirmat progresiv și o formă de umanism caracterizat prin absența lui Dumnezeu și adesea prin opo‑ ziție față de el, fapt ce a condus uneori la
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
opere de o foarte mare inspirație în acest dome‑ niu al muzicii sacre. În perioada modernă alături de acest umanism creștin care a continuat să producă expresii semnificative de cultură și de artă, s‑a afirmat progresiv și o formă de umanism caracterizat prin absența lui Dumnezeu și adesea prin opo‑ ziție față de el, fapt ce a condus uneori la o anumită separare între lumea artei și cea a credinței cel puțin în sensul unui interes scăzut al multor artiști față de temele
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
reprezintă un instrument util, eficient, structurat și măsurabil în dezvoltarea profesională a personalului. E P I L O G Prezentul nostru este cel al emergenței unei noi civilizații, diferite de cea a modernității, o civilizație care se dovedește marcată de umanism într-o măsură mult mai mare decât s-a întâmplat până acum în istorie. Acest tablou extrem de complex, de diversificat și mai ales de o mobilitate care adesea poate genera sentimentul inconfortabil al pierderii reperelor existențiale, antrenează o activitate de
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
la fel de performantă nu este decât un instrument util în serviciul a ceea ce trebuie să fie puternic și nobil: omul și societatea în devenire. După această perspectivă, sunt destul de tentat să afirm că noi am avea azi nevoie de un nou «umanism informațional», poate mai mult ca niciodată, de o veritabilă «Renaștere informațională». Zgomotul de fond informațional a devenit insuportabil, intolerabil ; ne agităm cu mașini portabile și proteze virtuale. Cu cât instrumentele sunt mai « performante » cu atât simți că aduc ceva substanțial
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
de a considera setul de limite primit - contestarea unei forme anume în care ești fixat sau contestarea a tot ce te fixează - este opera tardivă a libertății, care ajunge să funcționeze revizionist sau insurecțional, înlăuntrul unui model cultural bine determinat (umanismul, romantismul). Divorțul față de ceea ce a devenit al tău printr-o conferire străină, precum și insatisfacția care îl însoțește nu dau regula felului în care eu îmi consider hotarele primite. Cel mai adesea elementul care predomină în această evaluare este acordul, familiaritatea
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
Un articol de pionierat despre problema ekphrastică în literatura română, semnat de Alexandra Vrânceanu, sugerează că absența tradiției discursului care descrie opere de artă se datorează absenței textelor literare în care scriitorii folosesc ekphrasis. Tema dialogului dintre arte este specifică umanismului, în timp ce în literatura română ea apare în modernism 19. O posibilă explicație a interesul atât de tardiv al scriitorilor români pentru tehnica ekphrastică, dar și a criticilor pentru discursul teoretic despre ekphrasis, constă într-un decalaj cultural între cultura română
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
de reechilibru. Spațiul occidental este chemat să cunoască "gândirea critică". Între tendința iconoclastă a vechii civilizații și supraabundența imaginii, specifică actualei civilizații, trebuie să existe o modalitate prin care funcția imago-ului să devină creatoare, în sensul unei deschideri spre umanismul interdisciplinar. De aceea, ne punem întrebarea firească dacă imaginile sunt generatoare de sens și de valoare, capabile de a concura percepția și gândirea. Jean-Jacques Wunenburger se întreabă dacă "viața imaginilor" nu își găsește originea în dimensiunea simbolică a formei și
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
dezvolta invariabil "un spirit mai atașat valorilor creștine, spirit activ și în momentele de criză, ca în Revoluțiile din 1821 și 1848" (p. 116). Printr-o profundă analiză comparatistică și dezvoltând multe din ideile lui Alexandru Duțu referitoare la rolul umanismului românesc și la conștiința ortodoxă sud-est europeană, Alexandru Zub reușește să ofere un cadru esențial al raporturilor dintre teologie și politică în perioada "regenerării naționale", în care consubstanțialitatea dintre valorile tradiționale și noile achiziții devine decisivă pentru cultura românilor din
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]