7,183 matches
-
Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România și ai Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară Articolul 11 (1) În temeiul art. 22 alin. (13) din Legea nr. 7/1996, la nivelul celor două entități funcționează o comisie având ca scop unificarea procedurilor de lucru privind modul de efectuare a operațiunilor de publicitate imobiliară. Fiecare parte semnatară a prezentului protocol își desemnează reprezentanții, care au putere de decizie corespunzătoare pentru a asigura îndeplinirea scopului propus. (2) Comisia își poate desfășura lucrările cu
PROTOCOL DE COLABORARE din 21 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294287]
-
victoriei în Revoluția din 1989 se află în competența materială a organelor reprezentative ale poporului, respectiv Parlamentul și Președintele, și nu a Guvernului. În sprijin, autorii evocă Decizia Curții Constituționale nr. 34 din 17 februarie 1998, potrivit căreia modificarea ori unificarea legislației într-un domeniu sau altul nu justifică, prin ea însăși, emiterea unei ordonanțe de urgență. De asemenea, în sprijinul criticii potrivit căreia Guvernul nu poate acționa, prin intermediul prerogativei prevăzute de art. 115 din Constituție, pentru a reglementa în
DECIZIA nr. 399 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294599]
-
scopul eliminării locurilor de muncă în condiții deosebite, prin normalizarea condițiilor de muncă, limitându-se totodată posibilitatea angajatorului de a crea și dezvolta noi locuri de muncă periculoase. ... 40. Aceasta este rațiunea pentru care legislația ce face obiectul procesului de unificare a interpretării pe calea prezentului recurs în interesul legii are aplicabilitate limitată în timp și cu privire la persoane, astfel că nu poate fi extinsă în ceea ce privește unități lucrative nou-create, care ar cuprinde locuri de muncă încadrabile în
DECIZIA nr. 73 din 11 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294154]
-
privința încadrării activității în condiții deosebite, speciale sau alte condiții de muncă a unei categorii profesionale căreia îi lipsește o reglementare specială, proprie, în acest sens, precum este cazul prezent al polițiștilor locali. ... 59. Or, rolul și funcția mecanismelor de unificare a practicii judiciare nu vor fi mai energic asigurate prin pronunțarea repetată în interpretarea și aplicarea unor texte de lege diferite, dar care conțin de fapt una și aceeași problemă de drept, întrucât existența unei hotărâri prealabile sau a unei
DECIZIA nr. 73 din 11 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294154]
-
substanțele stupefiante, cât și cele psihotrope. (...)“. ... 57. V.1.2. În ceea ce privește deciziile de speță, în urma examenului de jurisprudență efectuat la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție de către Direcția Legislație, jurisprudență și contencios - Serviciul pentru studiu și unificarea jurisprudenței, au fost identificate mai multe hotărâri care prezintă relevanță cu privire la problema de drept supusă dezlegării, respectiv: – Decizia nr. 365/RC din 16 octombrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală, prin care s-a
DECIZIA nr. 25 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/293958]
-
Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene 86. În jurisprudența instanțelor europene nu au fost identificate repere relevante cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. ... ... IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii 87. Prin Decizia nr. 74 din 20 noiembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 8 ianuarie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a admis
DECIZIA nr. 88 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294111]
-
de soluționare, iar Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat deja asupra problemei de drept printr-o hotărâre obligatorie pentru toate instanțele, se constată că, în mod formal, asupra chestiunii în sine nu există o decizie de unificare și nicio sesizare având ca obiect un recurs în interesul legii în curs de soluționare pe această problemă de drept. ... 105. Decizia nr. 74 din 20 noiembrie 2023, menționată în paragraful 87, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție
DECIZIA nr. 88 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294111]
-
afaceri“ este incert și în contradicție cu alte reglementări care trimit la aceeași sintagmă. Or, tocmai CL, care, potrivit art. 79 din Constituție, este un „organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării și coordonării întregii legislații“, dacă ar fi fost sesizat cu toate aspectele esențiale ale Proiectului de instrucțiuni, cum ar fi cele în discuție circumscrise sintagmei „cifra de afaceri“, și nu doar formal, pe un cuprins inițial al proiectului, diferit de
DECIZIA nr. 4.607 din 16 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291975]
-
cu pregnanță din datele comunicate de instanțele naționale, punctele de vedere ale judecătorilor fiind divergente și exprimând, în proporții sensibil egale, soluțiile identificate în încheierea de sesizare. ... 103. Această situație determină concluzia că, în cazul prezentei sesizări, utilizarea mecanismului de unificare a practicii judiciare prin pronunțarea unei hotărâri prealabile prezintă utilitate, întrucât problema de drept semnalată reprezintă o chestiune cu un real potențial de a crea divergență jurisprudențială, problema pusă în discuție fiind una veritabilă, susceptibilă să dea naștere unor interpretări
DECIZIA nr. 50 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291488]
-
obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 54. Evaluând elementele sesizării, pentru a stabili dacă se verifică îndeplinirea simultană a tuturor condițiilor care permit declanșarea mecanismului de unificare a practicii judiciare, se constată că prezenta sesizare îndeplinește primele două cerințe de admisibilitate. ... 55. Astfel, cauza se află în curs de soluționare pe rolul Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, care judecă în
DECIZIA nr. 113 din 9 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293962]
-
obiectul cererii de chemare în judecată și nu se poate cere instanței supreme dezlegarea sa în cadrul procedurii întrebării prealabile, întrucât, în acest caz, „dezlegarea“ ar semnifica chiar „soluționarea fondului“, ceea ce legea nu permite în cadrul acestui mecanism de unificare a practicii judiciare. ... 70. Prin urmare, lămurirea chestiunii dacă operațiunea de constatare, pe cale judiciară, a activității desfășurate de către personalul angajat în cadrul Laboratorului de anatomie patologică din cadrul Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu“, ca fiind
DECIZIA nr. 113 din 9 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293962]
-
judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. ... ... VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 33. În procedurile de unificare a practicii judiciare nu s-au identificat decizii relevante cu privire la obiectul prezentei sesizări. ... ... IX. Jurisprudența Curții Constituționale 34. Prin Decizia Curții Constituționale nr. 112 din 23 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353
DECIZIA nr. 91 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294017]
-
Codul de procedură civilă, pentru a exista o problemă de drept reală, trebuie ca norma de drept disputată să fie susceptibilă să constituie izvorul unor interpretări divergente și, în consecință, al unei practici judiciare neunitare, cât timp scopul procedurilor de unificare este tocmai evitarea acestora. ... 46. Nu poate fi omis în acest sens faptul că art. 520 alin. (1) din Codul de procedură civilă prevede că încheierea de sesizare trebuie să cuprindă și punctul de vedere al completului de judecată, care
DECIZIA nr. 91 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294017]
-
determină consecințe asupra încetării/menținerii raportului de funcție publică. ... 52. În concluzie, sunt îndeplinite condițiile sesizării instanței supreme în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 și al dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, astfel că mecanismul de unificare a practicii judiciare prin pronunțarea unei hotărâri prealabile poate fi activat. ... Asupra fondului sesizării 53. Problema de drept din prezenta sesizare se referă la modalitatea de interpretare a prevederilor art. 517 alin. (2) din Codul administrativ, respectiv dacă se produce
DECIZIA nr. 91 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294017]
-
nr. 153/2017, și anume acela de «eliminare a disfuncționalităților salariale existente în sistemul public de salarizare», și vizează, în ansamblu, toate categoriile de personal plătit din fonduri publice. ... ... ... IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 74. În mecanismele de unificare a practicii judiciare au fost identificate: – Decizia nr. 36 din 4 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 16 iulie 2018, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni
DECIZIA nr. 82 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293932]
-
constând în valoarea de referință sectorială și caracterul neplafonabil al acesteia; relevanța atitudinii angajatorului (emiterea sau neemiterea ordinelor de salarizare corespunzătoare). ... 91. Toate aceste aspecte însă au fost dezlegate de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin mecanismele de unificare a practicii. ... 92. Astfel, cu privire la interpretarea dispozițiilor art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017, prin raportare la majorările salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive, a fost pronunțată Decizia nr. 80 din 11 decembrie 2023, publicată
DECIZIA nr. 82 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293932]
-
din 4 iunie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept“ (paragraful 84). ... 104. Sintetizând cele anterior expuse, reiese că Înalta Curte de Casație și Justiție a lămurit pe deplin, prin decizii de unificare a jurisprudenței cu caracter obligatoriu, toate chestiunile de drept relevante în soluționarea cauzelor cu care au fost învestite instanțele de trimitere, respectiv: – dispozițiile art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
DECIZIA nr. 82 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293932]
-
de credite a unor ordine de salarizare. ... ... 105. Cum toate chestiunile de drept puse în discuție prin intermediul sesizărilor analizate au făcut obiectul dezlegării pe calea deciziilor pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în cadrul mecanismelor legale de unificare a jurisprudenței, apare ca fiind evidentă neîndeplinirea acestei condiții de admisibilitate. ... 106. Faptul că statuările relevante se regăsesc în cuprinsul mai multor decizii pronunțate de completurile pentru soluționarea recursului în interesul legii, respectiv de completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de
DECIZIA nr. 82 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293932]
-
practica judiciară, în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii, cu privire la chestiunile de drept supuse dezlegării. ... ... VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 36. Verificând jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în procedurile de unificare a practicii judiciare, au fost identificate următoarele decizii relevante: – Prin Decizia nr. 23 din 15 noiembrie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 67 din 28 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292767]
-
într-o sesizare ulterioară, instanța supremă, având în vedere raționamentul expus în considerentele deciziei anterioare (Decizia de recurs în interesul legii nr. 23 din 15 noiembrie 2021), a reținut că, întrucât problema de drept a fost lămurită prin mecanismul de unificare indicat, nu se poate solicita, pe calea unei hotărâri prealabile, interpretarea aceleiași dispoziții legale ori de câte ori părțile în litigiu se află într-o situație juridică tratată de către legiuitor, prin art. 38 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr.
DECIZIA nr. 67 din 28 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292767]
-
de hrană reglementată de art. 18 din Legea-cadru nr. 153/2017 nu intră în baza de calcul al indemnizației de concediu de odihnă cuvenite personalului contractual plătit din fonduri publice și funcționarilor publici. ... 78. Ca atare, se constată că mecanismul de unificare a practicii judiciare reglementat de dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu poate fi valorificat atât timp cât condițiile restrictive de admisibilitate nu sunt cumulativ îndeplinite, chestiunea de drept în discuție făcând obiectul unui recurs în interesul legii
DECIZIA nr. 67 din 28 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292767]
-
personal care ocupă funcții de specialitate în cadrul instanțelor judecătorești, al parchetelor de pe lângă acestea și al Institutului Național de Expertize Criminalistice este neconstituțională, în ansamblul său. ... ... IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 49. În procedurile de unificare a practicii judiciare a fost identificată Decizia nr. 59 din 13 septembrie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1049 din 2 noiembrie
DECIZIA nr. 61 din 28 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292435]
-
contencios constituțional au fost identificate mai multe dosare în fază de raport cu privire la dispozițiile articolului unic din Legea nr. 103/2023. ... 39. Nu au fost identificate decizii relevante pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, în mecanismele de unificare a practicii judiciare, cu privire la dispozițiile legale care formează obiectul sesizări. ... ... IX. Raportul asupra chestiunii de drept 40. Judecătorii-raportori au constatat că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate a sesizării, prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța
DECIZIA nr. 109 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294061]
-
drept. ... 80. Pe de altă parte, considerentele instanței de trimitere conduc la concluzia că ceea ce se urmărește, practic, este confirmarea unei anumite modalități de aplicare în timp a dispozițiilor legale incidente în cauză, astfel ca într-un mecanism de unificare a practicii judiciare să se tranșeze asupra principiului constituțional referitor la neretroactivitatea legii. ... 81. Modificarea legislativă a generat probleme de aplicare a legii în timp, în condițiile în care momentul de la care prevederile legii încep să producă efecte juridice
DECIZIA nr. 109 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294061]
-
2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 220 din 2 aprilie 2002). ... 83. Se constată, din perspectiva prezentei sesizări, faptul că problemele care pun în discuție respectarea principiului constituțional al neretroactivității legii civile excedează sferei mecanismului de unificare judiciară, eventuala constatare a neconstituționalității unui text de lege fiind atributul exclusiv al Curții Constituționale. ... 84. Dacă, în ceea ce privește competența exclusivă a instanțelor judecătorești de a soluționa probleme care țin de interpretarea și/sau aplicarea legii, Curtea Constituțională a
DECIZIA nr. 109 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294061]