1,591 matches
-
urbană avea să fie apreciată ca întruchipând componentele esențiale ale căutării "binelui comun". Urbanul, vector al modernizării sociale Modernismul marilor ansambluri Expresia "mari ansambluri" apare pentru prima dată în 1935, în revista L'Architecture d'aujourd'hui (Arhitectura de astăzi). Urbanistul Maurice Rotival o utilizează ca titlu al unui articol, însă nicidecum cu sensul pe care îl atribuim astăzi acestei noțiuni. Definiția sa a fost fixată în 1953, odată cu publicarea, în aceeași revistă, a unui articol al directorului departamentului Construcții din
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
intra în contradicție cu aspirația lor de a răsturna capitalismul, arhitecții grupului Bahaus 110 colaboraseră cu industria germană; aceasta permisese producerea în serie a unor obiecte mobiliare care continuau să fie percepute ca un lux în Franța. Revendicarea expresă a urbaniștilor și arhitecților moderni de a concilia arta și tehnologia în beneficiul unui habitat popular standard, economic și de calitate, se alătura preocupărilor tehnocraților de a orchestra o schimbare de scară în producerea de locuințe. Așa cum amintește unul dintre protagoniștii acestei
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
bune locuri din oraș trebuie să-i fie rezervate [...]" (Carta de la Atena, art. 23). "Domiciliul", spunea Le Corbusier, "fixează definitiv caracterul unei civilizații"128. În acea perioadă a secolului XX, acest caracter era tehnic și industrial, în primul rând. Arhitecții urbaniști ai Mișcării moderne înțelegeau să optimizeze munca în gospodărie, așa cum F. W. Taylor raționalizase activitatea muncitorilor din fabrică. Ei au conceput locuința ca pe o "mașinărie de locuit", în care mobilierul trebuia să răspundă nevoilor cotidiene obișnuite. Mese pentru lucru
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Aceste critici sunt pregnante în operele lui Henri Lefebvre: strada se preta indispensabilei "aproprieri a orașului" de către locuitorii săi, care "nu erau proprietari, dar își puneau amprenta asupra ei, modelând-o și organizând-o"188; înlăturând vechiul tip de stradă, urbaniștii marilor ansambluri au distrus aerul de sărbătoare care învăluia orașul de altădată. O altă direcție de atac a urbanismului progresist și funcțional se focaliza asupra nenorocirilor zoning-ului. Acesta era considerat un important factor de segregare, care aducea atingere rațiunii de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ține de disprețul față de locuința individuală, timp în care se profita de votul locuitorilor ei. Din rațiuni sociologice omul modern, izolat și "atomizat" ar avea nevoie de atmosfera orașului și financiare orașul ar permite mai bune dotări. Totuși, în ciuda înverșunării urbaniștilor și a funcționarilor de a justifica o atare poziție, francezii vor căuta din ce în ce mai mult să spargă limitările orașului. Din momentul în care au posibilitatea materială și juridică, ei se izolează, părăsesc cartierele, parcelele plate și iau cu asalt colinele, locurile
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Michel Amiot că politica statului a constat în a pune accentul pe dotările tehnice, considerate mijloc privilegiat de a determina colaborarea asociațiilor cu scopuri diferite, dincolo de ideologiile desuete și periculoase"251. În același timp, legitimitatea dotărilor mai consta, în ochii urbaniștilor și ai aleșilor locali, în capacitatea lor de a genera în mod automat viață socială, la care să acceadă cât mai mulți și care să asigure caracterul demn al orașului sau al cartierului, să reabiliteze viața socială atunci când ea părea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
par din ce în ce mai mult conexe unele altora: acțiunile întreprinse de mișcarea Educației populare în domeniile extrașcolare și culturale în scopul de a forma buni cetățeni, de a democratiza știința, dezvoltarea sub egida Securității Sociale a serviciilor sanitare și sociale, conștientizarea de către urbaniștii amenajatori și constructori că dotările de orice fel (administrative, comerciale, dar și sanitare, culturale și sociale) fac parte integrantă din habitat, descoperirea că promovarea socială nu mai poate limita numai domeniul profesional, ci trebuie să se aplice tuturor formelor de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
2000. Niciodată un guvern, ulterior Legii de orientare din 1967, nu mai propusese o reformă atât de ambițioasă a politicii urbane. Proiectul valorizează rolul aglomerației urbane și introduce în legislație noțiunea de proiect urban. Teoreticianul acestei ultime formule, arhitectul și urbanistul Christian Devillers, află aici "[...] instrumentele necesare pentru ca aleșii, primarii să poată schița o viziune concretă a orașului. Vizibile și comprehensibile, proiectele urbane pot alimenta o adevărată dezbatere democratică. Înainte era dificil de discutat plecând de la procedurile și de la reglementările unui
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
politicilor care spun că ar lua mai mult în considerație aspirațiile oamenilor, plecând de la cei din cartierele sensibile 540. În general vorbind, în ciuda formulării repetate a unor asemenea critici, analiza intențiilor de acțiune din proiectele urbane arată că, pentru tehnicienii urbaniști și pentru majoritatea aleșilor, credința în influența considerabilă a formelor urbane asupra funcționării vieții sociale rămâne la fel de vie ca pe timpul urbanismului progresist. Obiectivul de ansamblu, la fel de recurent pe cât de enigmatic, de ameliorare a "lizibilității spațiului urban" reflectă persistența dorinței de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
dezencla-vizarea cartierelor în dificultate sau în construirea unor echipamente de mare anvergură, polivalente, pentru a favoriza fuziunea socială și pentru a conferi unui loc o identitate pozitivă pe care să se poată sprijini sentimentul de apartenență al populațiilor. În consecință, urbaniștii concep proiectele mai mult în funcție de ideea pe care și-o fac despre orașul ideal, decât inspirați de analiza situației reale a locuitorilor. Astfel, în cadrul unui proiect de recalificare a unui cartier social, Michel Bonetti relatează că, în numele dezenclavizării și al
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mai mult în funcție de ideea pe care și-o fac despre orașul ideal, decât inspirați de analiza situației reale a locuitorilor. Astfel, în cadrul unui proiect de recalificare a unui cartier social, Michel Bonetti relatează că, în numele dezenclavizării și al integrării urbane, urbaniștii și-au centrat atenția pe crearea de noi căi rutiere, "în timp ce 95 % dintre locuitori se simțeau perfect legați de oraș datorită sistemului de circulație și transporturilor în comun adaptate perfect la nevoile lor". Crearea unei rețele de drumuri suplimentare nu
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
grupuri sociale specifice, adesea la finalul unei perioade conflictuale născute din caracterul puțin conciliabil al practicilor unora sau ale altora. Această disoluție a socialului din mediul urban este în strânsă legătură cu digerarea acțiunii politice în comunicare. "Voința exacerbată a urbaniștilor de a marca puternic și vizibil intervenția lor pe teren, de a lăsa urme concrete ale trecerii lor"3 se leagă de concepția eroică a acțiunii politice, cea focalizată pe mari programe și monumentale realizări. Așa cum rezuma Michel Bonetti, politica
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de administrare. Vezi Jacques Rigaud și Xavier Delcros, Les institutions administratives françaises, les structures, Paris, PFNSP-Dalloz, 1984. 169 Vezi prezentarea pe care o face DATAR unuia dintre responsabilii de misiune, Serge Antoine, într-o dezbatere organizată de Societatea Franceză a Urbaniștilor asupra temei "Amenajarea teritoriului", supliment SFU, Urbanisme, nr. 96-97, "Le Bassin parisien", 1966. 170 Este o expresie a lui Philippe Lamour reluată de B. Pouyet, op. cit., 1968, p. 125. 171 Georges Pompidou, discurs în fața Adunării Naționale, 26 noiembrie 1963, citat
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
28). 343 MELT, DAU, Le renouveau de la planification urbaine et territoriale, citat de Serge Wachter, La ville contre l'État?, Montpellier, GIP RECLUS, 1995, p. 34. 344 Christian Devillers, citat în Libération, 20 decembrie 1999. 345 Jacques Rey (arhitect și urbanist), "Une nouvelle manière de faire la ville?", în Jean-Yves Toussaint și Monique Zimmermann (coord.), Projet urbain, ménager les gens, aménager la ville, Bruxelles, Pierre Mardaga, 1998, p. 46. 346 SCOT trebuie să definească nevoile și orientările în termeni de habitat
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
casa de cultură -, erau modelate cu grijă după tiparul sovietic: ocazional În spiritul realismului socialist, mereu supradimensionate, rareori plăcute. Calamitatea planificării urbane din țările comuniste se explică prin industrializarea forțată, colectivizarea satelor și un dispreț agresiv față de nevoile personale. Însă urbaniștii din Occident nu s-au descurcat nici ei mai onorabil. Mai cu seamă În Europa mediteraneană, migrația În masă de la țară la oraș a creat probleme similare În mediul urban. Numărul locuitorilor din Atena și Împrejurimi a crescut de la 1
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Întruchipare efemeră a realizărilor victoriene și, adesea, un monument remarcabil În sine. Gările au avut de suferit și În Statele Unite (distrugerea faimoasei Pennsylvania Station din New York, În 1966, a rămas În memoria colectivă ca un reper al huliganismului oficial), Însă urbaniștii americani aveau măcar scuza că, pe lângă automobil și avion, trenul părea să aibă un viitor sumbru. Dar pe un continent mic și supraaglomerat, viitorul căii ferate nu s-a aflat niciodată sub semnul Întrebării. În Europa, gările demolate au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]