1,952 matches
-
restaurant. După ce s-au oprit un timp și zarva s-a mai potolit, au pornit din nou, dar în direcții diferite. Cei mai mulți se îndreptară cântând prin depresiune spre munți. Rămăseseră cinci șase persoane înaintând pe strada principală care străbătea mica urbe de la un capăt la altul. În dreptul bibliotecii, se întâmplă un fapt surprinzător pentru ea, foarte atentă nu știa de ce la tot ce se petrecea de cealaltă parte a șoselei. Unul dintre ei privi insistent clădirea albă, punctată de umbra rară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
află în centrul res pec tivului clip. Rețelele sociale ieri și azi Atunci când o mână de oameni s-a strâns în jurul reședinței pastorului reformat László Tőkés din Timișoara, în decembrie 1989, pentru a se opune mutării forțate a acestuia din urbe, ceilalți locuitori ai orașului și cetățenii din alte localități n-au aflat despre protest din relatări televizate în direct, nici n-au găsit subiectul dezvoltat în ziarele de a doua zi. Nimeni n-a postat pe bloguri filmulețe făcute cu
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
100%) obținut la proba de limba și literatura română din cadrul examenului național de bacalaureat. În egală măsură profesorii de limba română au creat în permanență oportunitatea unui dialog coerent între elevi pe de o parte și diferite personalități culturale ale urbei pe de altă parte: scriitori, actori, muzeografi, bibliotecari.
CATEDRA DE LIMBĂ ŞI LITERATURĂ ROMÂNĂ. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Larisa Târzianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1832]
-
prietenii săi vor afla doar în ultimul moment ce se întâmplă. Încetează din viață la 6 februarie 1993, la München. Urna sa funerară va fi coborâtă la 18 iunie 1993 în mormântul părinților săi din cimitirul clujean, înfipt în „inima urbei“. Istoria literaturii ca sinteză lirică. Când moare un scriitor autentic, ne gândim automat la faptul că, din acel moment, anumite lucruri vor rămâne pentru totdeauna nespuse. Fiindcă numai și numai acel scriitor putea să le spună. Moartea unui mare critic
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
etaj și multe apartamente, cu locatarii foind prin curte - ceea ce nu prea se vedea în Ardeal -, cu vizite la diferite cunoștințe ale ei și ale tatei, între care o familie Busuioc, ce părea tot ce poate fi mai „șic“ în urbe, cu fum gros de țigară, cu cafele peste cafele și dulcețuri peste dulcețuri (sau șerbeturi de lămâie, de ciocolată, de zmeură, de chitră, de trandafiri, în paharele aburind de apă de la gheață - noutate delicioasă pentru mine, cum noi erau și
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
și, ca atare, fantastic de gustos; dar ce știa dânsa de voluptatea scrâșnirii zahărului în dinți, de amestecul delicios contradictoriu dintre acrișor și dulce? După ce ne-am întors la Cluj, amintirea lui Dan mi-a stârnit încă multă vreme nostalgia urbei dunărene, pe care n-aveam s-o mai revăd vreodată. Aici s-au continuat tertipurile cinefile deprinse la Cluj: furișatul în sală în pauză și confortabila contemplație de după pauză. În afară de Țara surâsului de Lehár, cu tenorul cel scund Joseph Schmidt
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
pereții laterali ai catedralei romano catolice se mai lipeau dughene scunde, strivite de înălțimea majestuoasă a monumentului, mai abitir ca la Heidelberg sau în alte orașe ale Germaniei actuale. De „ziua morților“, cimitirul, ale cărui picioare stau înfipte în inima urbei, devenea feerie misterioasă, cu mulțimea încărcată de flori, mai ales crizanteme, urcând aleile destul de repezi, pietruite, dar pline de noroiul celor care coborau în șuvoi gălăgios, cu rumoarea neîntreruptă ce se ridica dintre mormintele arzând de lumânări, parcă grădina celor
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
excitam repetând cu voluptate ceea ce învățasem de la dânșii și n-a intrat în propriu-mi vocabular decât la maturitate. Cu excepția unui evreu lungan, îmbrăcat ca lumea, dar cam bleg, adică blând, modest și la locul său, fecior de comerciant din urbe, toți erau români. Ceea ce însă mă deosebea categoric de ceilalți, ceea ce căsca o prăpastie de netrecut între noi era vocația mea intelectuală, cunoștințele mele extrașcolare din domeniul culturii. Eu aveam bibliotecă personală, îngrijită de tata și mă bucuram, de asemeni
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
istoriografice duc la cuvintele groparului din capodopera shakespeariană Hamlet, care, în timp ce săpa la un nou mormânt, își amintește de viața celui al cărui craniu tocmai l-a curățat de pământ, de faptul că odinioară acesta fusese un om respectabil al urbei dar despre care în prezent nu mai voia să audă nimeni. Prezentul studiu este o evocare asemănătoare a unor aspecte din viața și activitatea lui Mihai Beniuc, în 1968 Șef de Catedră la Secția de Psihologie a Facultății de Filosofie
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Întregul tablou al societății, descris de Sorin Alexandrescu, Împarte lumeaideilor românești din perioada interbelică În 6 „blocuri―: liberal, agrarian, tradiționalist, „antimodern―, extremist și avangarda (Alexandrescu 2008: 134-150). Figuri marcante ale câtorva două dintre acestea au fost activ implicate În treburile urbei și În elaborarea Planului Director de Sistematizare. „Blocul liberal― ce conducea o politică de modernizare rapidă a țării. Liberalii reușesc o modernizare economică, politică și socială conform doctrinei liberale caracterizată de: „individualismul corectat de priorități ale statului precum ideea națională
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
de ocrotire a monumentelor istorice și a rostit „prelecțiuni“ pe diverse teme. Factotum la Junimea, până la plecarea lui Maiorescu În capitală, Xenopol poate fi Întâlnit În cele mai variate inițiative, precum Societatea pentru Învățătura poporului român, Societatea de economie din urbea Iași, gruparea liberal-moderată, Societatea de cultivare a viermilor de mătase, Liga antialcoolică, mișcarea ateneistă, Liga Culturală, societățile Datoria, Solidaritatea, Zorile, Carmen Sylva, Unirea ș.a. Asemenea inițiative definesc un tip de angajament social, un fel de a se raporta la valorile
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
relative la cariera unora dintre românii ce deveniseră doctori în drept la Universitatea Liberă din Bruxelles în anii 1871-1884. În opinia sa erau remarcabili doar juriștii Mihail Dimitrie Cornea (1844-1901), avocat de răsunet în epoca la Baroul Iași (fondase în urbea natală o casă de avocatură împreună cu A.D. Xenopol), dar cu deosebire în București (din 1872), unde i se ridică și o statuie (prin 1865 își luase licență în litere la Paris, dezvăluindu-se totodată că poet în cercurile Junimii, pe
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
locală, între apărătorii căpitanului Alfred Dreyfus la rejudecarea procesului acestuia (1899)17. Tot printre fruntașii conservatori brăileni l-am regăsit prin 1902 și pe Petre Lazaroneanu 18. Și Eugen Cuca Pariano (Pârâianu) se va fi aflat printre fruntașii politici ai urbei sale natale, Târgu Jiu, ajungând chiar primar al orașului în 190519. Cât despre Grigore D. Pencioiu (1869-1936), avocat în Baroul Dolj (1899), primar al orașului Craiova în timpul ocupației germane din Primul Război Mondial, putem spune că înainte de a deveni doctor
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
țărănimei (1906), Evoluția sistemelor de morală (1921), traducător din limba franceză al lui Sienkiewicz și Gogol, membru de onoare al Academiei Române (1939). Îl amintim, de asemenea, pe Eugen Herovanu (1874-1956), deputat (1912), decan al baroului din Iași (1918-1928), primar al urbei moldovene, profesor de procedură civilă al Universității din Iași, iar apoi al celei din București de la încheierea Primului Război Mondial până în 1939. Eugen Herovanu este autorul studiilor Tratat teoretic și practic de procedură civilă. Organizare judecătorească și competința (1926), Principiile procedurii judiciare
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
restul fiind considerați fără notorietate 29. Desigur că noi am putea să mai adăugăm în lista pe ministrul liberal al Justiției din 1896-1897, Ștefan Șendrea 30 ori pe deputații conservatori de Craiova, Ullyse Boldescu (1850-1908), care fusese și primar al urbei oltene 31, respectiv de Brăila, Anastase Simu (1854-1935)32 ori pe edilul de Târgu Jiu din 1905 Eugen Cuca Pariano (Pârâianu) sau pe mai puțin cunoscuții politicieni ai dreptei conservatoare, ce activau pe la 1900 în Galați (îi identificăm aici, cu
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
nivel de licență în orașul natal și apoi la Stuttgart, iar după obținerea doctoratului a fost suplinitor la Catedră de Fizica experimentală a Universității din Iași71. Lui i se datorează și prima încercare de a înființa un muzeu etnografic în urbea Iașilor (1912), "Podul lui Eminescu", construit în 1902, pe locul unde, spune povestea, poetul stăruia adesea asupra frumuseților ce i le desfășura în fața sa natură, întrebându-se cum s-ar putea ca tabloul ce-l vedea să fie transpus în
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
al lui Anghel Saligny la construcția podului de la Cernavoda, implicat într-o serie de activități edilitare din Iași (în 1896 a făcut și planul orașului, iar prin 1900 semna, alături de I.A. Christodulo, un studiu cu privire la alimentarea cu apă a urbei), inginerul Bejan s-a implicat și în politica alături de liderul naționalist Alexandru C. Cuza, ce studiase tot la Universitatea Liberă din Bruxelles, unde obținuse, așa cum am arătat mai sus, două doctorate (unul în drept, altul în științe politice și administrative
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
primarul Bucureștilor, Emanuel Protopopescu-Pake, ministrul liberal Ștefan Șendrea ori cei conservatori Dimitrie Nenițescu și Alexandru Bădărău. Pe langă personalitățile scenei politice la nivel național, am identificat mai multe figuri ce s-au impus la nivel local (deputați, senatori, primari ai urbelor de provincie etc.). Din această categorie îi amintim aici pe conservatorii Petre Lazaroneanu, Anastase Simu, Christodul Suliotis, Luca Zelescovici de la Brăila, pe deputații conservatori de Craiova, Ullyse Boldescu (care a fost și primar al urbei oltene), ori pe edilul de
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
local (deputați, senatori, primari ai urbelor de provincie etc.). Din această categorie îi amintim aici pe conservatorii Petre Lazaroneanu, Anastase Simu, Christodul Suliotis, Luca Zelescovici de la Brăila, pe deputații conservatori de Craiova, Ullyse Boldescu (care a fost și primar al urbei oltene), ori pe edilul de Târgu Jiu din 1905, Eugen Cuca Pariano (Pârâianu) sau pe mai puțin cunoscuții politicieni ai dreptei conservatoare, ce activau pe la 1900 în Galați (Emil Vulpe și Mihail Rodocalat). Unii dintre aceștia s-au remarcat și
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Ștefan Luchian pleacă din Ștefănești la București, când micul talent avea numai 5 ani. Unele articole din presa locală interbelică ce trăgeau semnale de alarmă asupra situației vitrege a provinciei debutau însă ferm, cu invocarea numelor sonore ale zonei - "care urbe din țara românească are un trecut așa de glorios ca cetatea lui Eminescu?" - ce ar trebui să fie izvor de regenerare pentru un oraș precum Botoșanii, "care n-a păcătuit cu nimic ca să fie oropsit"41. Orice revenire a iluștrilor
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
mediul urban, dar și aici, modele incipiente se manifestă în zona centrală a orașelor și mult mai diluat la periferie. Clădiri administrative impunătoare, teatre, școli și alte instituții culturale, rețele de drumuri publice, alei și grădini se construiesc în centrul urbelor după modele arhitecturale occidentale, contrastând cu casele ponosite din mahala. De cele mai importante edificii beneficiază capitala ce devine spațiu de referință a modernizării urbane 2. Imaginea unui București modern cu străzi pavate nu se regăsește însă în localitățile din
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și în înfățișare, localitatea apare ca un "oraș sărăcăcios care abia dacă își merită statutul de oraș, dar care pare că începe să se trezească, mai ales prin activitatea școlară și intelectuală"25. Un prim reper în trezirea culturală a urbei îl constituie transformarea sălii de sport a Liceului Grigore Ghica în sală de teatru, demonstrând, o dată în plus, rolul școlilor și al cadrelor didactice în antrenarea intelectuală a provinciei. În 1921, orașul este onorat de prezența violonistului dorohoian George Enescu
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Nottara își va serba retragerea din activitate, iar în 1930, Sadoveanu va sărbători tot în această sală împlinirea vârstei de 50 de ani37. Într-un oraș mai puțin bogat în instituții culturale, intelectualitatea locală se întrunea adesea ad-hoc la farmacia urbei. Germanistul Virgil Tempeanu, Artur Gorovei sau Sadoveanu au ținut veritabile cenacluri literare într-o astfel de locație neobișnuită 38. În acest decor, Eugen Lovinescu părea "izolatul orașului", deși a fost surprins adesea la discuții în cofetăria-cafenea, un alt spațiu public
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
provinciei includ în cap de listă figuri ilustre, precum Iorga sau Eminescu, exclusiv pe criteriul locului nașterii. Nu vom proceda în această manieră tocmai în ideea de a surprinde antrenarea locală a energiilor celor care s-au implicat în viața urbei și care au lăsat posterității lucrări scrise (sau, extrapolând, opere de artă) ca dovadă a activității lor intelectuale. Nu susținem în mod forțat că orice autor de publicații este intelectual în sensul stabilit în capitolul introductiv. Scrisul devine însă instrumentul
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
sau contracția urbană (urban shr inkage). Acestea descriu noi moduri de așezare, de ocupare și folosire a teritoriului, odată cu care relația Între urban și non-urban, Împreună cu folosirea spațiului public, cu generarea și pierderea lui, se schimbă În profunzime. Despre transformările urbelor, mai cu seamă despre extinderea acestora, s-a publicat un volum consistent de cercetări. S-au adus În discuție pierderea orașului - stipulându-se că ceea ce numim astăzi orașe, reprezintă de fapt insule care plutesc într-o mare de ne-oraș
Polarităţile arhitecturi by Ilinca PĂUN (CONSTANTINESCU) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92982]