413,626 matches
-
Aureliu Busuioc a făcut liceul la Chișinău, iar bacalaureatul îl obține la Timișoara. Ar fi vrut, împreună cu familia, să se stabilească în România. În 1948 începe școala de ofițeri la Sibiu, dar, odată cu schimbarea regimului, este repatriat. În anii 1951-1952, urmează Institutul Pedagogic "Ion Creangă" din Chișinău. Activitatea pedagogică va avea o reflectare semnificativă în ceea ce va face, profesional sau artistic. A fost redactor-șef la "Tinerimea Moldovei" (un echivalent probabil al "Scânteii tineretului" de la noi) și la revista satirică "Chipăruș
Un romancier basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11748_a_13073]
-
iremediabil din raza de interes a actualității, atât în România, cât și în Basarabia. Interesant în 1973 prin conflictele mocnite și prin dezvăluirile lui, Unchiul din Paris e astăzi vetust. Aureliu Busuioc e un prozator meritoriu pentru etapa reformatoare ce urmează realismului socialist. Fără a fi un regionalist, e un scriitor basarabean de importanță regională semnificativă. Dar nu mai mult decât atât.
Un romancier basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11748_a_13073]
-
Villara, ori, de ce nu, Ion Minulescu sau Mihail Drumeș), ar mai fi multe, foarte multe de spus în acest domeniu al celor mai dulci visări. Important este că primul pas a fost făcut și că, din acest moment, drumul de urmat se vede cu ochiul liber. În comentariile critice de la noi se face încă multă confuzie între erotism, obscenitate și pornografie. De aceea explicațiile date de autoare în capitolul inaugural al cărții sînt foarte binevenite. Ele fixează regula jocului, oferă cheia
Biblioteca roz a literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11761_a_13086]
-
selecție a acestora fiind publicată în seria de teatru a Editurii Methuen. Scopul meu nobil, în textele destinate scenei, - declară dramaturgul - texte ce se pretează mai degrabă jocului, decât lecturii, este acela de a produce uimire și încântare. Acestea sunt urmate îndeaproape de umor." Și scopul este atins în piese precum Vampirul ("o satiră de proporții jarry-ene", o cronică coșmarescă vizând psihanaliza și tot cortegiul ei), HRH (A.S.R. - Alteța Sa Regală - citită și în România în cadrul unui atelier, piesă ce sondează
Snoo Wilson - Isprăvile lui Melmont by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11754_a_13079]
-
mari cât mânerele de ușă, ivindu-se dinspre celălalt capăt al mesei. Unul dintre degete se pregătea chiar de un raid prin farfuria lui Vanov. - Hei! }ine-ți labele acasă dacă nu vrei să te trezești cu o furculiță în ele! Urmă o pauză în timp ce degetele lui Melmont se retrăgeau, apoi Vanov zise: - Știai că am devenit profesor universitar? Departamentul de Studii Strategice, Universitatea din Princetown. Odată cu prăbușirea imperiului, diaspora rusească luase din nou amploare. Melmont se arătă bănuitor. - Cum dracu' ai
Snoo Wilson - Isprăvile lui Melmont by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11754_a_13079]
-
ieșene, editarea integrală, în două volume masive (cu un total de 1300 de pagini de text biblic, plus 250 de pagini de studii adiacente), a Bibliei din 1688, se acumulase o experiență științifică semnificativă de aplicație chiar asupra textului căruia urmau să-i fie transcrise slovele chirilice în grafia latină. Iar acest fapt nu se întâmpla pentru prima dată. Pentru că dădea posibilitatea unei confruntări, era un avantaj situația că exista un precedent: o ediție a aceleiași cărți, Biblia adică Dumnezeiasca Scriptură
Biblia 1688 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11769_a_13094]
-
depravare și imoralitate 10. Dacă ar fi să facem o exegeză a acestor două cuvinte atunci ar trebui să arătăm faptul că prin cuvântul des se înțelege ceva care se repetă de (mai) multe ori la intervale mici de timp, urmând mereu unul după altul, repetat, frecvent, iar prin termenul frâu se înțelege totalitatea curelelor împreună cu zăbala, care se pun la cal și la gura unui cal spre a-l supune și a-l putea mâna11. Din acești doi termeni ce
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
lume în care valorile sunt răsturnate și răul se confundă cu binele. De atunci, omul este în căutarea plăcerii trupești, canalizând puterea de dorire a lui Dumnezeu înspre realitățile sensibile, pentru a gusta din cupa plăcerii trupești, căreia i-a urmat și îi urmează în mod inevitabil durerea, această stare sufletească ce era necunoscută omului înainte de căderea în păcat. Despre această durere care urmează plăcerii sexuale vorbește Sfântul Maxim Mărturisitorul când zice: Omul află prin însăși experiența că orice plăcere are
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
valorile sunt răsturnate și răul se confundă cu binele. De atunci, omul este în căutarea plăcerii trupești, canalizând puterea de dorire a lui Dumnezeu înspre realitățile sensibile, pentru a gusta din cupa plăcerii trupești, căreia i-a urmat și îi urmează în mod inevitabil durerea, această stare sufletească ce era necunoscută omului înainte de căderea în păcat. Despre această durere care urmează plăcerii sexuale vorbește Sfântul Maxim Mărturisitorul când zice: Omul află prin însăși experiența că orice plăcere are ca urmașă în
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
dorire a lui Dumnezeu înspre realitățile sensibile, pentru a gusta din cupa plăcerii trupești, căreia i-a urmat și îi urmează în mod inevitabil durerea, această stare sufletească ce era necunoscută omului înainte de căderea în păcat. Despre această durere care urmează plăcerii sexuale vorbește Sfântul Maxim Mărturisitorul când zice: Omul află prin însăși experiența că orice plăcere are ca urmașă în chip sigur durerea 25. Cunoscând durerea, omul trăiește într-o permanentă stare de insatisfacție ființială, căci în ciuda faptului că împlinirea
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
firesc de legătura trupească, ci nealipirea de ea, refuzul de a face din ea un absolut al vieții conjugale. Plăcerea nu trebuie să fie scopul, ci urmarea firească a legăturii de iubire dintre soți34. Desfrânarea este un păcat animalic, căci urmează pornirile unei patimi ce domină în animale. Am putea spune că desfrânatul întrece pe animale prin exces și perversiune, exagerări necunoscute acestora, întrucât ele urmează instinctului nepervertit. Până și împreunarea lor trupească (a animalelor sălbatice — n.n.) urmează legile firii și
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
ci urmarea firească a legăturii de iubire dintre soți34. Desfrânarea este un păcat animalic, căci urmează pornirile unei patimi ce domină în animale. Am putea spune că desfrânatul întrece pe animale prin exces și perversiune, exagerări necunoscute acestora, întrucât ele urmează instinctului nepervertit. Până și împreunarea lor trupească (a animalelor sălbatice — n.n.) urmează legile firii și are loc numai în scop de procreare, iar nu pentru desfrâu 35. Iubind duhovnicește, iubim ceea ce este mai durabil și statornic în viața cuiva, din
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
păcat animalic, căci urmează pornirile unei patimi ce domină în animale. Am putea spune că desfrânatul întrece pe animale prin exces și perversiune, exagerări necunoscute acestora, întrucât ele urmează instinctului nepervertit. Până și împreunarea lor trupească (a animalelor sălbatice — n.n.) urmează legile firii și are loc numai în scop de procreare, iar nu pentru desfrâu 35. Iubind duhovnicește, iubim ceea ce este mai durabil și statornic în viața cuiva, din colo de momentele de efemeră plăcere, procurate de iubirea pasională. Viața transformă
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Ascetul scrie în același fel: Adeseori gândul curviei vine de la gândul slavei deșarte și dă înfățișări cuviincioase începuturilor căilor ce duc la iad, ascunzând alunecările primejdioase de mai târziu prin care îi duce la temnițele iadului pe cei ce îi urmează fără judecată 89. Desfrânarea naște patimi consecutive, căci patimile trupești sunt legate ca într-un lanț, astfel că o verigă conduce spre alta, adică preaplinul uneia o naște pe cea următoare. O altă cauză a acestei înjositoare patimi este aceea
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
bâlci, la îndemâna oricui, fără suflet, fără tandrețe 138. Conștiința, acel glas al lui Dumnezeu în om, îl însoțește pretutindeni și îl chinuie necontenit. Plăcerea adulterinului - spune Sfântul Ioan Gură de Aur a fost scurtă de tot, pe când durerea și scârba urmate după ea sunt fără sfârșit, fiindcă și seara, și noaptea, și în oraș, și în pustietate, și, în sfârșit, pretutindeni, îl însoțește acel nemilos pârâș, arătându-se ca o sabie ascuțită de amândouă părțile, mistuindu-l de frică și de
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Doar în această iubire adevărată, sfințită prin taina Sfintei Cununii și cu ajutorul harului dumnezeiesc, fiecare om dăruiește celuilalt nu moarte, ci viață, îl ajută pe celălalt să devină el însuși în forma proprie lui de slujire și creație 179. Numai urmând calea adevăratei vieți creștine vom putea să spiritualizăm tot ceea ce este trupesc în noi, ridicând iubirea senzuală la treapta înaltă de iubire duhovnicească. Patima desfrânării se desfășoară după un scenariu și potrivit unui mecanism ce are mult mai multe în
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
acela că ea ne face să uităm de moarte urând-o până într-acolo încât desfrânarea n-ar mai vrea să moară niciodată, aceasta deoarece cel care duce o viață plăcută și desfrânată nu se gândește la ce-i va urma acesteia, ci se gândește numai la desfătarea de aici, fiind robit de ea. Acest lucru este însă imposibil, deoarece omul este trecător, neavând aici pe pământ cetate stătătoare. Acelora care se manifestă ca și cum ar fi doar trupuri și pe care
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
să atingă un nivel competitiv al producției sale de vin. Cât despre mila față de animale, îmi este mai degrabă milă de animalele pe care le ținem în captivitate și pe care le mâncăm de obicei. Toate animalele sălbatice, fără excepție, urmează să fie până la urmă mâncate. Din punctul de vedere al unei căprioare cred că este total nerelevant dacă este mâncată de un lup sau de un vânător cu două picioare.
Jan Guillou - "Sunt deținătorul unei experiențe unice" by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11732_a_13057]
-
atît de repede îi trece supărarea, nefiind resentimentar. Or, duelul este o acțiune a cărei dinamică nu are de-a face cu spontaneitatea. Există principii riguros stabilite de cutumă și de coduri scrise care permit, impun chiar, provocarea la duel. Urmează apoi pregătirea rece, de rutină: alegerea martorilor, a locului și a momentului de desfășurare a duelului, alegerea armelor și a condițiilor (cîte focuri de armă, de la ce distanță, cine începe ș.a.), asigurarea asistenței medicale, ascunderea de ochii autorităților etc. Spontaneitatea
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
Martor involuntar la acest "duel", Iancu Cretzulescu a ajuns la destinație, la "curtea Moruzoaiei" (Ralița, nevasta lui beizadea Costachi Caragea), "ducînd pe fiul ei și pe nepotul ei înecați în sînge". "Peste trei zile - conchide Ion Ghica -, două dricuri se urmau unul după altul, ducînd la locașul cel vecinic pe doi din tinerii cei mai eleganți și mai frumoși ai Bucureștilor".9 Bonjuriști și duelgii Ca termen și chiar ca practică, duelul pătrunde în spațiul cultural românesc pe la începutul secolului al
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
de duelgii ", dar percepția lui era favorabilă la adresa acestor "eroi civilizatori" ai societății moldovenești. În anii '30-'40 ai secolului al XIX-lea, "tinerii francezi și nemți, bonjuriști și duelgii - scria poetul în 1862 - erau chemați a începe și a urma fără descurageare solia lor civilizatoare". Aceste deosebite porecle erau date de către boierii reacționari studenților din Francia și Germania, și atît unii cît și alții inspirau oarecare groază, avînd reputația de dueliști, de oameni nemerși la biserică, de antropofagi etc." Alecsandri
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
pronunțe sentința Camil Demetrescu, având o experiență bogată în materie, s-a prezentat la tribunal și cu o lădiță cu lucruri personale; și a avut dreptate, deoarece președintele completului l-a condamnat la zece ani de pușcărie. Apoi însă a urmat o scenă la care nu se aștepta, o scenă demnă de teatrul absurdului: toată lumea s-a retras, condamnatul rămânând singur în sala de judecată. După un timp apare un măturător; când l-a văzut în sală pe Camil Demetrescu l-
Absurdul și grotescul unui sistem by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11783_a_13108]
-
condamnatul rămânând singur în sala de judecată. După un timp apare un măturător; când l-a văzut în sală pe Camil Demetrescu l-a întrebat sec: "ce cauți aici?"; "aștept să mă aresteze, sunt condamnat"; "du-te domnule acasă" a urmat replica omului muncii socialiste. Camil s-a conformat și s-a mai plimbat nestingherit vreo două săptămâni prin București. Apoi a fost arestat. A fost reținut scurtă vreme la București, cred că la Jilava, după care, împreună cu alți deținuți, urcat
Absurdul și grotescul unui sistem by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11783_a_13108]
-
Tania Radu și Horea Poenar. Întrebările anchetei se referă la schimbările de canon de după 1990 și cer numele a cinci autori afirmați în ultimii ani pentru fiecare gen literar: poezie, proză, jurnal, eseu, critică literară. Deși răspunsurile celor invitați (vor urma și alții) nu sunt deloc lipsite de idei, Cronicarului îi e clar că discuția despre canon nu va duce prea departe nici de data aceasta. Multe chestiuni nu vor fi lămurite niciodată. Paradoxuri, prejudecăți, inconsecvențe, parti-pris-uri sau pur și simplu
Complexul canonic la români by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11758_a_13083]
-
setea de putere a lui Geoană, singurul dintre politicienii PSD ce posedă o ferm conturată agendă politică. După spusele unor jurnaliști, Geoană nu făcea, pe când se afla la Washington, un secret din etapele pe care avea de gând să le urmeze: ambasador, ministru de Externe, premier, președinte de stat. Jumătate din aceste ambiții au fost atinse. Nu se vorbea, atunci, de șefia partidului, pentru că Iliescu părea etern. Pe 22 aprilie n-am asistat la o metamorfoză a pesedeilor, ci la un
Un țar de tranziție by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11759_a_13084]