2,329 matches
-
vezi Violența Între agresiune și abuz sau voința inhibitorie ca remediu prin educație). Rămâne mediul social care, Începând cu Jean Jaques Rouseau, a fost considerat ca sursă a răului și corupător al frumosului edenic. Aici Însă, vorbind desigur la modul utopic, frumosul s-ar putea obține și printr-o legislație de organizare socială alcătuită În așa fel Încât (parafrazându-l pe Aristotel), „cei buni să nu dorească răul, iar cei răi să nu-l poată face”. Eseu susținut cu ocazia duplexului
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
acolo Încât omul să nu se mai teamă de om, așa fel Încât maxima latină „homo homini lupus” sau afirmația lui Hobes „omnia belum contra omnes” să nu-și mai găsească locul ceea ce din start trebuie spus că frizează idealismul utopic. Și atunci Întrebarea firească Cum s-ar putea realiza acest lucru? și cine ar trebui să-l facă? Pentru a găsi un răspuns trebuie să ne Întoarcem din nou la natura biologică a omului, singura capabilă să ne dea răspunsul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
cărui convenții și tropi sunt folosiți și de scriitori deveniți canonici, precum Margaret Atwood (The Handmaid's Tale) și Kurt Vonnegut (Slaughterhouse-Five). Un moment important în evoluția genului, care a intrat în epoca sa de aur, senzaționalistă, plină de entuziasm utopic (elocvente sunt și numele primelor reviste SF, Amazing Stories și Astounding Science Fiction) în perioada interbelică, a fost Hiroshima plus Nagasaki, 1945. Startul mai rapid în Cursa spațială al URSS (primul satelit, prima Laika, primul Gagarin) a dat o umbră
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
ce se va afirma cu mai multă pregnanță în anii șaizeci și șaptezeci, americanii preluând inițiativa în confruntarea cu "finanțatorii" cosmonauților sovietici. În lumina consecințelor mai puțin faste ale progresului științific și tehnologic din deceniile postbelice și post- Hiroșima, orientarea utopică și entuziastă din SF a devenit mai puțin importantă decât cea distopică, mai ales în literatură, dar și în film (vezi VONNEGUT, KURT). A urmat apoi Star Wars, care i-a dat idei administrației lui Ronald Reagan. SCLC Organizația The
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
într-adevăr reprezentative pentru globalizare (ele combinând cele două viziuni ale globalizării - cea minimalistă, de interconectivitate, și cea maximalistă, de fundamentalism de piață), apare o altă problemă. Transformarea unui concept imaterial într-un număr sau identificarea unei noțiuni până la urmă utopice cu niște acțiuni sau firme reale oferă ținte mișcării antiglobalizare. Fie că sunt sau nu reprezentative pentru globalizare, restaurantele McDonald’s sau reuniunile Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) sunt atacate de cei care cred că globalizarea îi lasă fără locuri
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
convenție” literar-artistică anume, ci de efortul dramatic de a depăși orice formulă, de a transgresa, ca atare, însăși ideea de literatură ca expresie inevitabil convențională a „senzației prime”, a „planului primar” (cum îl va numi Geo Bogza) al trăirii. Idealul, utopic, al avangardei, exprimat în termenii cei mai definitorii de către poetul nostru, este de fapt, cum am subliniat și altădată, realizarea unui soi de perpetuum mobile al spiritului creator, menținerea sa în stare de permanență, absolută disponibilitate, astfel încât, abia atins pragul
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
perspectiva convenționalizării inevitabile. Căci urmează, imediat după aceste întrebări, propoziția: „Afirm că mă dezbar de formulă, și această afirmare devine o formulă”... Ambele amenințări vizează deci aceeași neliniște („această zvârcolire în insomnia din mine însumi”) a poetului avangardist, care caută, utopic, un teritoriu pur al trăirii, căruia să-i corespundă o expresie salvată de mutilările convenției. Toată drama sa ține de conștiința imposibilității unei atari performanțe: „Va fi iarăși un cult, o altă foaie matricolă, va fi iar un catalog. Aici
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
apelul la transfigurarea sărbătorească a tuturor lucrurilor. Obsesia deschiderii, atât de persistentă în scrisul poetului, ca și modelele structurante ce i se subordonează în coagularea spațiului imaginar, participă la caracterizarea acestei lumi a sărbătorii ca - după formularea lui Bahtin - “împărăție utopică a comuniunii, libertății, egalității și abundenței”. Iar dacă urmărim „logica” internă a viziunii lui Voronca, remarcăm că, pe de o parte, există la el acea disponibilitate a întâmpinării exclamative, euforice a lumii, plăcerea de a descoperi și identifica în ceea ce
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
din puterea lui Hristos pot realiza și oamenii această operă unificatoare"33. Iată de ce creștinismul rămâne cea mai înaltă cinste acordată omului. Supraomul lui Nietzsche era o soluție disperată, o încercare de a da unitate omului cu mijloace anticreștine, radical utopice, cum, altminteri, în cheie minoră, pretinde și "noul antropocentrism" asumat de postmodernism. Dar pe ce se baza Nietzsche? El îl vedea, cum am mai atras atenția, pe omul creștin un bicisnic, lipsit de dinamism, de voința de putere, moleșit în
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
condiția sa în așa măsură, încât să se poată considera proprietarul respectivei unități economice. Așadar, o postmodernitate inautentică, mizerabilă, stupidă și criminală, cum o caracterizează autorul, având aspectul unui cocktail otrăvitor, în vreme ce intelighenția autohtonă se mândrește cu un postmodernism naiv, utopic, ludic etc. Desigur, lucrurile se prezintă cam așa în "postmodernismul" dâmbovițean, adică ceva mai rău decât în tabloul kynic al lui Alain Finkielkraut. Dar nu la asemenea perspective caricaturale se cuvine a ne opri, ci la ceea ce am numit postmodernismul
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
pradă entropiei. După un ocol atât de specios, chiar și Rorty se apropie de sănătosul organicism eminescian și de lumea ca unitate dialogică din teologia Părintelui Stăniloae. Spre deosebire de acestea, însă, sublimul postmodernist al lui Lyotard este anemic și teoretic, deci utopic, fiind lipsit de realismul transcendenței creștine. Acești gânditori, saturați de raționamente, au rămas cu prejudecata că Dumnezeu se vrea divinizat, iar postmodernii au oroare de orice divinizare. Or, condiția minimală a ființei creștine este amurgul idolatrizării, moartea idolilor păgâni. Iisus
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
postmoderniști. Numai că aceștia atribuie modernismului ieșire din era reprezentării, pe când radicalismul lui Zerzan merge pe o altă cale. Modernismul a fost acuzat de obsesia unui viitor nerealizat ("proiect neîncheiat"), pe când pseudotransmodernismul zerzanian întrevede viitorul printr-o întoarcere în precivilizație, utopică recuperare a unui presupus stat edenic nepervertit de civilizația cuvântului. Ideologul american caracterizează esența modernității ca fiind dialogică, pe când el crede într-un holism de tip monologic, preistoric, nu postistoric ("o singură viziune"). Antimodernismul lui Zerzan implică "negația tuturor simbolurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
ultimă instanță, negare până la care nici o avangardă n-a reușit să ajungă. Deosebirea e și în aceea că avangardele nu căutau soluții mântuitoare, rezumându-se la deconstrucție violentă a tradiției, pe când Zerzan caută în preistorie o tradiție mai mult decât utopică, din perspectiva unui rousseauism sans rivages. Pentru ciudatul neocinic american, limbajul este primul dintre idolii tribului și de el trebuie să ne lepădăm, căci încapsulează conștiința într-o "captivitate" insolubilă, o captivitate în simboluri. Astfel de simboluri devoratoare de libertate
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
modernistă, chiar în interiorul bisericilor. Transmoderniștii americani invocă profeția lui W. Blacke: "Războiul săbiilor a dispărut acum, religiile învăluite în întuneric au dispărut și știința (înțelepciunea) suavă domnește". Blacke era un iluminist, însă, și optimismul său nu ne apare mai puțin utopic, cu atât mai mult cu cât nu dispar nici religiile și nici războaiele. Asemenea "profeție" pare mai degrabă una postmodernistă. Se cuvine să fim reticenți în fața profețiilor iluministe. Dar încercările de a contura o nouă scară de valori transmoderniste poate
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Ceea ce sugereaz] aceast] tradiție este posibilitatea enigmatic] și înfricoș]toare c] reflecția moral] modern] își va submina la un moment dat însuși caracterul s]u moral. Pentru a-l parafrază pe Marx (MEW 1, p. 387; CW 3, p. 184), utopic] s-ar putea dovedi reflecția reformist] despre moral], care încearc] s] ne modifice structura convingerilor morale, p]ștrand în aceleași timp bazele acesteia. Referințe Scrierile lui Marx și Engels sunt citate atât din german] cât și din traducerea englez] standard
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
omul natural” și „omul moral”, dintre morala rațională a demnității și cea lumească a compromisului ce alcătuiește chiar o parte a conștiinței, exprimând deopotrivă relativizarea și istoricitatea valorilor; cercetează teoria faimosului „pact social” la Jean-Jacques Rousseau, prin care, în republica utopică, omul obține libertatea civilă - echivalent al independenței naturale a „bunului sălbatic” -, căreia i se adaugă libertatea morală a civilizatului, singura care îl ridică pe om până la virtute și îl face propriul său stăpân. Documentația, bogată și actualizată, urmează firesc argumentația
VIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290510_a_291839]
-
că „tradiționalismul nu exclude modernitatea”; promovarea și apărarea libertății depline în artă, care nu trebuie confundată cu „individualismul haotic și dizolvant”, ca și a noutăților, atât cât poate fi nouă o operă de artă, pentru că noutatea totală - se spune - este utopică; apărarea limbii literare de „farsele lingvistice”, de ceea ce o violentează. Prudența de a nu se situa exclusiv de partea tradiționalismului ori a modernității explică faptul că spre revistă au venit scriitori importanți, indiferent din ce școală sau curent, cerându-li
VIAŢA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290527_a_291856]
-
preluării controlului asupra instituțiilor care gestionează spațiul istoriografic. Numai În acest fel se pot traduce principiile În fapte. Mă opresc aici și fac un pas Înapoi, ca un provocator abil. Sunt convins că schițarea unui proiect de viitor, chiar și utopic, poate stimula, În modul cel mai productiv, competiția dintre generația mea și promoțiile anterioare de istorici. Să nu uităm Însă că dacă acest proiect se va transforma În realitate, nu facem altceva decât să pregătim condițiile ca peste un alt
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pe care respectiva societate o avea despre realitatea Înconjurătoare. Să scrii istoria nu din perspectiva actuală, a cercetătorului, ci din cea trecută, care este chiar cea a societății studiate. Evident că pentru a ajunge la un asemenea obiectiv, poate ușor utopic, e necesară o viziune comprehensivă, simpatetică, o explicație de natură intențională, deoarece altminteri, pe calea explicației analitice și cauzale, se poate ajunge ușor la un cerc vicios: pentru a cunoaște tiparul de sensibilitate al unei alte societăți trebuie să te
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pieri”, În timp ce românii vor avea un destin politic pe măsura comportamentului lor „european”. Chiar și În Transilvania cuprinsă de război civil, Revoluția nu a produs Însă doar texte acuzatoare la adresa maghiarilor, ci și apeluri la solidaritate, enunțate În spiritul ideilor utopice și generoase ale naționalismului liberal, de tip „Mazzini XE "Mazzini" ” sau „Jules Michelet”. Cea mai cunoscută este scrisoarea adresată de Avram Iancu XE "Iancu" , În iunie 1849, comandantului maghiar Simonffy József XE "József" , În care se spune: Fraților! Crede-ne
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ansamblu a românilor cu privire la maghiari (care Îl inspiră, fără Îndoială, și pe Bărnuțiu XE "Bărnuțiu" ), se evidențiază, În subtext, caracterul retoric, de circumstanță, al acestui apel. Știm noi cine sunt, de fapt, acești maghiari, cu care suntem invitați (de ideologia utopică a „fraternității popoarelor”, de exemplu) să ne Înțelegem! Aceasta este fraza care lipsește din „Discurs”, dar care este subînțeleasă de orice „naționalist român” al epocii. La modul teoretic, vrea să spună Bărnuțiu XE "Bărnuțiu" , ne putem alia cu maghiarii, dar
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
bazându-se exclusiv pe mijloace pașnice, pe forța de convingere a filosofiei sale care predica nonviolența. Alte lucrări ale scriitorului maghiar În care apar referințe românești mai importante sunt romanele: Jövő század regénye șRomanul secolului viitorț, publicat În 1872, roman utopic a cărui acțiune se petrece În secolul XX, În Ungaria, dar și În Delta Dunării, unde este Întemeiat „Statul-Casă”, țară a păcii, concordiei și fericirii; Fráter György ș„Fratele George”ț - despre Giorgio Martinuzzi -, În 1892-1893; A Damokosok ș„Familia
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ar dovedi „influența” Revoluției asupra populației ardelene, ele sunt, de regulă, fie exagerări ale autorităților locale, dornice să atragă atenția forurilor superioare asupra dificultăților pe care le au de Întâmpinat, fie expresia speranțelor și autoiluzionărilor intelectualilor „iacobini”, care Își imaginează, utopic, o activizare a mulțimilor seduse de idealurile revoluționare. În ceea ce privește participarea soldaților ardeleni și bănățeni, mai ales din granița militară, la războaiele napoleoniene, ea este conturată, de regulă, În cifre și fapte, Într-o bibliografie destul de Întinsă. Dincolo de consemnarea prezențelor și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
raport ideologic de radicalismul mazzinian, va sprijini la modul general ideea revoltei popoarelor din Orient, considerată o diversiune capabilă să secondeze În mod eficient eforturile diplomației piemonteze. Pe de altă parte, Mazzini XE "Mazzini" , a cărui ideologie mergea pe coordonatele utopice ale unei emancipări sociale și naționale de ansamblu, va fi nevoit, adeseori, să Își selecteze aliații cu o mai mare atenție, atât datorită divergențelor existente Între aceștia, ca și datorită necesităților tactice manifestate În diferite conjuncturi. Sub raportul influenței directe
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
prin inexistența unor structuri sociale capabile să rezoneze la atari influențe (elemente urbane, proletare sau mic-burgheze puțin numeroase), ca și prin dificultățile difuzării unui asemenea mesaj În Monarhia Austriacă. Dar constatarea de mai sus este valabilă doar În cazul socialismului utopic francez. Ea trebuie amendată serios dacă ne gândim la receptarea socialismului creștin, de tip Lamennais XE "Lamennais" . Prezența acestui mesianism social În Transilvania se probează cu texte esențiale, iar evaluarea corectă a influenței și receptării sale poate constitui una dintre
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]