7,547 matches
-
naturalețe, a știut cum să deducă, fără încrâncenare, apariția daco-romanilor și a valahilor pe scena istoriei 257. A insistat asupra prezenței slavilor în istoria noastră, sesizând numeroasele urme pe care le-au lăsat, încă vizibile în vocabular sau în toponimia uzuală 258. Un alt moment creditat cu semnificații majore a fost "simbioza româno-cumană", enunțată deja într-o primă lucrare adresată tinerilor 259. Nu a argumentat foarte amănunțit această opțiune 260, notând doar existența statului Asăneștilor, rezultat al "aventurii românilor, bulgarilor și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Ajungând la momentul revoluției anticomuniste, lecția insista asupra contextului internațional, a posturilor de radio străine care criticau regimul și a unor "acțiuni ale serviciilor secrete"15. Firul povestirii a fost însă deturnat odată cu trecerea la perioada postcomunistă. Decodând termeni considerați uzuali precum "privatizare", "inflație", "restructurare" dar nu și "tranziție" manualul ne asigura că nu au fost conflicte sociale violente și că reforma învățământului este în plină desfășurare. O fotografie intitulată "Exploatare minieră nerentabilă" prilejuia un adevărat curs de etică și economie
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
timpul, circumstanțele enunțării) și al subiectivității (locutorului și interlocutorului), iar ca un corolar al acestora, "manipulările discursive", "retorica științei", ajungem la iluzia descriptivă a lui Austin (descriptive fallacy) sau la mitul obiectivității în formularea lui Heisenberg: în ambele situații (limbaj uzual și limbaj științific) este vorba de demitizarea neutralității limbii și a funcției sale asertive, de evidențierea mărcilor enunțării, comportînd atitudini propoziționale, segmentări diferite ale referinței, modulări diferite ale componentelor discursive. Apelul filosofiei științei la concepte semiotice și pragmatice (cercetarea recentă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de o parte semnalele de gen (de tipul "A fost odată un împărat"/vs/"A fost odată" "Un împărat" veți răspunde cu care se deschide Pinocchio al lui Collodi, privire complice, pact creativ instituit cu potențialii interlocutori, alții decît destinatarii uzuali ai poveștii), semnalele textuale de deschidere și închidere, iar pe de altă parte strategiile oralizării reprezentate de interpelări (consubstanțiale funcționării multor genuri televizuale interactive), clișee, recurențe, epitete "epice". Fiecare text individual poate fi considerat ca variantă de manifestare a unei
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
îi sunt atribuite și alte opere scrise în greacă. Alexandria era metropola intelectuală incontestabilă a iudaismului elenist. Documentele epigrafice constau îndeosebi în prezența unor inscripții funerare foarte laconice, grecești sau latinești (foarte rar). Cuvintele evreiești reduse la prezența unor formule uzuale, precum Shalom! (pace, bunăstare) sau Shalom al Israel! (Pace peste Israel!), folosite rar, devin o aluzie evidentă la cauzele diasporei. Aceste cuvinte pot fi comparate cu Resquiescat in pace! (forma scurtă RIP, odihnească-se în pace), sculptat pe unele morminte
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
capacități organizatoare. Deprinderile de lucru sunt adesea dezordonate, dezorganizate, iar materialele pierdute, Împrăștiate sau mânuite neglijent. În timpul activităților, acești copii sunt ușor de distras de stimulii irelevanți și Întrerup frecvent sarcinile pentru a se ocupa de evenimente banale, care sunt uzuale și ușor de ignorat de ceilalți. Sunt uituci, par În continuă mișcare, vorbesc excesiv de mult, au dificultăți În a rămâne așezați, se ridică de la masă În timp ce mănâncă sau În timp ce se uită la televizor sau Își fac temele, fac zgomot În timpul
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena MATRAN, Ana ONOFREI, Angelica MATRAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2186]
-
aprofundare documentară, ipoteze, schimbare metodologică, reflecție), nu este o soluție pentru toți practicienii (pentru că rezultă și se adresează unui anume context real pentru corectare sau schimbare) sau nu este activitatea de învățare care utilizează strategii active. • Nu este un mod uzual al gândirii educatorului asupra instrumentelor, unul sistematic și colaborativ. Nu este o simplă problemă de rezolvat, ci una cu o specificitate critică, pe baza reflecției. Nu este un exemplu popular, ci un mod particular de relaționare cu realitatea a profesorului
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
realiste În legătură cu ceea ce puteți realiza pe linia schimbării comportamentului elevilor.Acordați-le suficient timp pentru schimbare. XVI. Managementul conflictelor Conflictul a fost definit de-a lungul timpului Într-o multitudine de forme. Dispută, neînțelegere, litigiu, dezacord, diferend, divergență sunt termeni uzuali pe care Îi auzim mereu și care au legatură cu existența unor stări conflictuale. În momentul În care are loc o ciocnire Între interesele, conceptele sau orgoliile unor persoane, avem de-a face cu un conflict, iar acest lucru se
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
cotidiană (școală, stradă, unități publice); Cunoașterea, respectarea și aplicarea normelor, deprinderilor de comportarea civilizată, conviețuire în grupuri de muncă, în familie, grădiniță, școală, mediul social cotidian; Formarea unor conduite de viață civilizată prin imitarea modelelor comportamentale și implementarea unor norme uzuale de comportare (formule de politețe, respect, responsabilitate); Formarea unor trăsături de personalitate necesare pentru adaptarea socio-profesională; spiritul de responsabilitate, stăpânirea de sine, cinste, corectitudine, respectarea normelor de conviețuire socială; Reglarea propriei conduite în funcție de cerințele altor persoane; Exersarea capacităților de cooperare
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
aibă îndoieli asupra valabilității ideilor propuse. Imaginația să fie total liberă ideile extravagante trebuiesc acceptate pe loc, deoarece e mai ușor să cumințești o idee, decât să o găsești. Se cere cantitate - pentru că primele răspunsuri sunt de obicei cele mai uzuale, banale și neoriginale; asocierile inedite și soluțiile ingenioase apar abia ulterior. Sunt încurajate asociațiile neobișnuite de idei, combinările și ameliorările soluțiilor propuse de ceilalți. Alcătuirea grupului brainstorming presupune respectarea unor condiții specifice: Selecția se face în funcție de dorința persoanei de a
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
mai multă umbră posterior, de aceea culoarea dinților posteriori în acest caz trebuie să fie mai deschisă. În alcătuirea cheilor de culori utilizate în practica stomatologică, se ține seama de caracterul tridimensional al culorii. Astfel, cheile de culori cele mai uzuale, de tip VITA, sunt alcătuite din 4 tente alb galben, galben brun, gri și galben gri, corespunzătoare codificărilor A, B, C, D. Fiecare dintre aceste culori (tente), prezintă apoi saturații și intensități diferite (A1, A2, A3, A4 etc.). Dacă dintele
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
preparației. Verificarea finală a bontului Verificarea realizării obiectivelor biomecanice se face pe tot parcursul preparației. Controlul final urmărește aprecierea acurateței cu care s-a realizat șlefuirea reducțională, pentru a corecta eventualele imperfecțiuni legate îndeosebi de o insuficientă deretentivizare. În mod uzual examinarea finală a preparației se face prin: -inspecție directă și indirectă (în oglindă); -palpare cu vârful și latul sondei dentare; -tehnica dentimetriei; -aprecierea amprentei, prin urmărirea în „negativ” a contururilor și, mai ales, pe modelul de control, pe baza unei
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
în care vibrează si transmite emotiv un mesaj original. Și mijloacele de expresie poartă pecetea personalității artistului.Frumosul ia două aspecte diferite în ceramica lui Ion Antonică. Il întâlnim, mai întâi, vorbindu-ne simplu din formele suple, stilizate ale vaselor uzuale, fiind o prelungire sau o hiperbolă a funcționalismului. Regăsim amplificată de o emoție nouă, de o idee adeseori năstrușnică, frumusețea simplă a vaselor care suferă metamorfoze, se apropie de chipul creatorilor, vorbesc în numele lor. Cu alte cuvinte, lutul este umanizat
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
3 din membrii parlamentului, în situații deosebite, stare de urgență, stare de război, încheierea păcii, adoptarea unor legi importante ce nu au putut fi realizate în sesiunea ordinară. Perioada de timp a activității sale este limitată. Ședința este cea mai uzuală formă de lucru a parlamentului. În funcție de structura parlamentului, se pot distinge: ședințe în plen, specifice parlamentului unicameral și bicameral, ședinte proprii fiecărei camere, caracteristice parlamentului bicameral. De asemenea, parlamentul lucrează și în ședințe de comisie pe specialitate. O ședință este
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
bine educați și mai avuți, fiind de așteptat să fie mai seculari în credință și practică religioasă decât restul populației. Cei trei indicatori numărul mare de biserici, crucile făcute în preajma biserici icoanele omniprezente nu sunt măsurați prin sondajele de opinie uzuale. Ei indică însă un nivel de practică religioasă de tip tradițional, cel puțin la fel de importantă cu cea măsurată în mod standard: mersul la biserică, rugăciunea utilizarea de talismane etc." (Voicu, Voicu, coord., 2007, pp. 284-285). Există și o serie de
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
pentru noi", "mărturia credinței", "puterea rugăciunii", "ne întărim în Domnul", "religia strămoșească", "a mărturisi pe Dumnezeu" etc. Asemenea expresii au la bază metafore create pentru a reprezenta idei sau concepte de natură spirituală și care au intrat apoi în vocabularul uzual al creștinilor, fiind în pericol de a-și pierde semnificația prin suprautilizare. În cele mai multe dintre comunitățile virtuale religioase de limba română comunicarea se realizează exclusiv în scris, mesajele fiind relativ lungi (comparativ cu alte comunități virtuale), elaborate, pline de citate
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
05 0,17 O categorie de termeni bine reprezentată în materialul analizat, parțial eterogenă, include concepte teologice fundamentale care se regăsesc în sistemul de credințe și dogme al tuturor religiilor de orientare creștină. Acești termeni fac parte din vocabularul religios uzual al tuturor creștinilor și sunt utilizați în legătură cu subiecte variate de discuție. De exemplu, Biblia este citată ca sursă de autoritate și mijloc de revelație a lui Dumnezeu în legătură cu marea majoritate a problemelor religioase. Această observație este valabilă în cea mai
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
procesul care are loc într-o incintă când substanța trece din starea de vapori în starea lichidă prin răcire sau/și comprimare. * Definiție : Căldura latentă specifică de condensare are aceeași valoare cu căldura latentă specifică de vaporizare. * Pentru substanțele care uzual sunt lichide fenomenul se numește condensare, iar pentru cele care uzual sunt gaze fenomenul se numește lichefiere . Sublimare. Desublimare Definiție: Trecerea directă a substanței din starea solidă în starea gazoasă se numește sublimare . Definiție: Trecerea directă a substanței din starea
FENOMENE FIZICE tranziții de fază și corelații interdisciplinare by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/1164_a_2233]
-
starea de vapori în starea lichidă prin răcire sau/și comprimare. * Definiție : Căldura latentă specifică de condensare are aceeași valoare cu căldura latentă specifică de vaporizare. * Pentru substanțele care uzual sunt lichide fenomenul se numește condensare, iar pentru cele care uzual sunt gaze fenomenul se numește lichefiere . Sublimare. Desublimare Definiție: Trecerea directă a substanței din starea solidă în starea gazoasă se numește sublimare . Definiție: Trecerea directă a substanței din starea gazoasă în starea solidă se numește desublimare. * Fenomenele se observă în
FENOMENE FIZICE tranziții de fază și corelații interdisciplinare by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/1164_a_2233]
-
la dicuții temerare. Dar spre oricare din domeniile relatate mai sus s-ar consuma una sau alta din coversații, gîndurile se converg pînă la urmă tot către cea mai mare dintre pasiuni: arheologia. între vaze, podoabe, arme și alte obiecte uzuale care pot vorbi despre viața înaintașilor noștri, despre zbuciumata lor existență, învățătorul C.Buraga din Dănești se simte ,,ca acasă“. Expresia ,,ca acasă“ nu are aici sensul obișnut, comun. Ea confirmă, pentru cel ce vizitează locuința acestui neobișnuit amator, că
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
poziționări față de informația transmisă se disociază (situația purtă torului de cuvânt, de exemplu, sau, în opera literară, a personajului narator de tip mesa ger, ori situația actorului - emițător al replicilor dramatice a căror sursă este autorul dramatic). În situația comunicării uzuale/instrumentale (nonartistice), emițătorul joacă rolul principal, atât ca locutor în cursul unui dialog/monolog oral, cât și ca autor al unui mesaj scris. Emițătorul este de cele mai multe ori individual, dar poate fi și colectiv (de pildă, DOOM, publicat în 2005
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ton etc., se dezvăluie informații despre: gradul de instruire, informația culturală sau de specia litate, prefe rințele, stările psihice, sentimentele, valorile, temperamentul, mediul social căruia îi aparține vorbitorul etc.). Funcția emotivă este centrată pe emițător, fiind mai accentuată în comunicarea uzuală și puternic estompată în comunicarea științifică sau în cea oficială. La nivelul discursului, este evidențiată prin mărci lexicogramaticale ale persoanei I (deixis al emițătorului) și prin alți indici ai subiectivității (interjecții, exclamații, topică afectivă etc.). Comunicarea artistică dă relief acestei
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
jocuri de cuvinte, expresii și locuțiuni populare etc.) și stilistic (registre sti listice, figuri de stil), la nivel formal (elemente de versificație, așezarea specifică în pa gină pentru textul dramatic etc.) și structural (topică, recurență, imagini artistice etc.). În comunicarea uzuală/colocvială, funcția poetică se poate activa spontan, prin expresii/locuțiuni, figuri de stil uzuale, sau deliberat, în vorbirea/în scrierea îngrijită, elaborată, de expresivitate originală. Funcția poetică este dominantă în comunicarea artistică, generând valoarea estetică a discursului pe toate nivelurile
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de stil), la nivel formal (elemente de versificație, așezarea specifică în pa gină pentru textul dramatic etc.) și structural (topică, recurență, imagini artistice etc.). În comunicarea uzuală/colocvială, funcția poetică se poate activa spontan, prin expresii/locuțiuni, figuri de stil uzuale, sau deliberat, în vorbirea/în scrierea îngrijită, elaborată, de expresivitate originală. Funcția poetică este dominantă în comunicarea artistică, generând valoarea estetică a discursului pe toate nivelurile de structurare a textului. În opera literară, această funcție acționează nu numai la nivelul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
este evidentă și în textele legislative, care conțin frecvent, ca anexă, o listă a definițiilor termenilor utilizați în cuprinsul legii. În comunicarea cotidiană, metalimbajul este folosit spontan, ori de câte ori emițătorul și receptorul simt nevoia să controleze dacă folosesc același cod (sintagme uzuale: „Mă înțelegi?“, „Vreau să spun că..., adică...“, „Nu te înțeleg, ce vrei să spui?“, „Ce înțe legi tu prin...?“ etc.). Comunicarea artistică poate apela și ea funcția metalingvistică, orientată însă nu numai spre coduri lingvistice, ci și spre coduri culturale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]