1,689 matches
-
hotărârilor luate cu acest prilej. Anexa 9 LISTA cuprinzând afecțiunile care, după confirmarea ca fiind un caz nou, permit prezentarea direct la medicul de specialitate din ambulatoriul de specialitate 1. Infarct miocardic 2. Angină pectorală instabilă 3. Purtătorii de proteze valvulare și pace-maker 4. Malformații congenitale și boli genetice 5. Insuficiență renală cronică sub dializă 6. Insuficiență cardiacă clasa III-IV NYHA 7. Poliartrită reumatoidă cu factor reumatoid pozitiv, inclusiv formele sale clinice (sindrom Felty, boala Still, sindrom Sjogren, artrită cronică juvenilă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206833_a_208162]
-
Cirozele hepatice decompensate și compensate 32. Boala Wilson 33. Malaria 34. Tuberculoza 35. Mucoviscidoza 36. Boala Addison 37. Diabet insipid 38. Psihoze 39. Miastenia gravis 40. Boala Parkinson 41. Hemofilie 42. Bolnavi cu revascularizație percutanată, cu stimulatoare cardiace, cu proteze valvulare, cu by-pass coronarian 43. Status posttransplant de organe 44. Afecțiuni postoperatorii și ortopedice până la vindecare 45. Gravide cu risc obstetrical crescut 46. Prematuritatea (în primul an de viață) 47. Malnutriție proteinenergetică (în primii 3 ani de viață) 48. Anemiile carențiale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206833_a_208162]
-
hotărârilor luate cu acest prilej. Anexa 9 LISTA cuprinzând afecțiunile care, după confirmarea ca fiind un caz nou, permit prezentarea direct la medicul de specialitate din ambulatoriul de specialitate 1. Infarct miocardic 2. Angină pectorală instabilă 3. Purtătorii de proteze valvulare și pace-maker 4. Malformații congenitale și boli genetice 5. Insuficiență renală cronică sub dializă 6. Insuficiență cardiacă clasa III-IV NYHA 7. Poliartrită reumatoidă cu factor reumatoid pozitiv, inclusiv formele sale clinice (sindrom Felty, boala Still, sindrom Sjogren, artrită cronică juvenilă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206755_a_208084]
-
Cirozele hepatice decompensate și compensate 32. Boala Wilson 33. Malaria 34. Tuberculoza 35. Mucoviscidoza 36. Boala Addison 37. Diabet insipid 38. Psihoze 39. Miastenia gravis 40. Boala Parkinson 41. Hemofilie 42. Bolnavi cu revascularizație percutanată, cu stimulatoare cardiace, cu proteze valvulare, cu by-pass coronarian 43. Status posttransplant de organe 44. Afecțiuni postoperatorii și ortopedice până la vindecare 45. Gravide cu risc obstetrical crescut 46. Prematuritatea (în primul an de viață) 47. Malnutriție proteinenergetică (în primii 3 ani de viață) 48. Anemiile carențiale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206755_a_208084]
-
tratamentul [3], - ghidurile recomandă ca pacienții să efectueze evaluare și tratament înainte de operația necardiacă numai în cazul unor stări cardiace „active”, cum ar fi sindroame coronariene instabile (angină severă), insuficiență cardiacă decompensată, tulburări de ritm semnificative (aritmii) sau boli cardiace valvulare severe, - menținerea normotermiei perioperator reduce frecvența anginei pectorale instabile (dovezi nivel 1, studiu randomizat) [5], reduce pierderile sanguine și necesitățile de transfuzie [9]. Observații specifice : - pacienții care se află sub tratament cu medicație pentru scăderea colesterolului - statine - nu trebuie să
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
optimizarea efectelor medicației antihipertensive trebuie cântărit față de riscul amânării procedurii chirurgicale. Cu agenți de acțiune rapidă administrați intravenos, TA poate fi controlată în câteva ore. Absența unor suferințe cardiace majore poate fi importantă în decizia impotriva amânării operației. C. Boli valvulare cardiace În stenoza aortică simptomatică, operația necardiacă electivă trebuie în general amânată sau contramandată. Asemenea bolnavi necesită înlocuirea valvulară aortică înainte de operația necardiacă electivă, dar necesară. La stenoza aortică severă dar asimptomatică, operația trebuie amânată sau contramandată, dacă valva nu
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
poate fi controlată în câteva ore. Absența unor suferințe cardiace majore poate fi importantă în decizia impotriva amânării operației. C. Boli valvulare cardiace În stenoza aortică simptomatică, operația necardiacă electivă trebuie în general amânată sau contramandată. Asemenea bolnavi necesită înlocuirea valvulară aortică înainte de operația necardiacă electivă, dar necesară. La stenoza aortică severă dar asimptomatică, operația trebuie amânată sau contramandată, dacă valva nu a fost evaluată în același an. La pacienții cu stenoză aortică severă care refuză operația cardiacă sau nu sunt
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
necardiacă electivă, dar necesară. La stenoza aortică severă dar asimptomatică, operația trebuie amânată sau contramandată, dacă valva nu a fost evaluată în același an. La pacienții cu stenoză aortică severă care refuză operația cardiacă sau nu sunt cadidați pentru înlocuirea valvulară aortică, operația necardiacă poate fi efectuată cu un risc de mortalitate operatorie de cca. 10%. Ca alternativă se poate recomanda valvuloplastie aortică cu balon ca procedeu intermediar la pacienți adulți instabili hemodinamic, cu stenoză aortică cu risc mare pentru înlocuire
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
aortică, operația necardiacă poate fi efectuată cu un risc de mortalitate operatorie de cca. 10%. Ca alternativă se poate recomanda valvuloplastie aortică cu balon ca procedeu intermediar la pacienți adulți instabili hemodinamic, cu stenoză aortică cu risc mare pentru înlocuire valvulară aortică (IVA). Stenoza mitrală semnificativă crește riscul insuficienței cardiace. Cu toate acestea, corectarea chirurgicală a acesteia nu este indicată înaintea intervenției necardiace, exceptând cazul în care leziunea valvulară trebuie corectată pentru supraviețuire și prevenirea unor complicații nelegate de intervenția necardiacă
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
pacienți adulți instabili hemodinamic, cu stenoză aortică cu risc mare pentru înlocuire valvulară aortică (IVA). Stenoza mitrală semnificativă crește riscul insuficienței cardiace. Cu toate acestea, corectarea chirurgicală a acesteia nu este indicată înaintea intervenției necardiace, exceptând cazul în care leziunea valvulară trebuie corectată pentru supraviețuire și prevenirea unor complicații nelegate de intervenția necardiacă propusă. În cazul unei stenoze mitrale severe, pacientul poate beneficia de valvuloplastie mitrală cu balon sau corecție chirurgicală pe cord deschis înaintea unei operații necardiace de mare risc
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
riscul de sângerare cu anticoagularea orală este mare ca și riscul de trombembolism fără anticoagulare (proteză în poziție mitrală, proteză Bjork-Shiley, tromboză sau embolie recentă (sub 1 an). Factori de risc ca: - fibrilația atrială, - embolii anterioare, - stare de hipercoagulare, - proteze valvulare cardiace, - fracție de ejecție a VS sub 30%. Factorii de mai sus, prezenți în număr de 3 sau mai mulți, necesită terapie cu heparină. Pentru pacienți între aceste extreme, decizia medicală de adoptat este aprecierea riscului și beneficiului reducerii anticoagulării
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
structură localizată în centrul sistemului vascular și realizând conexiunea între puls și inimă. Descrieri sumare privind anatomia cardiacă apar în Biblie și Talmud, descrieri caracterizate prin conotații religioase evidente. Hipocrat (460-377 î.e.n.) descrie pentru prima dată compartimentele cordului și structurile valvulare și definește pericardul ca „o tunică netedă ce acoperă inima și conț ine o cantitate mică de lichid asemănător urinii„. Hipocrat demonstrează pentru prima dată curgerea unidirecțională a lichidului (sânge) prin valva aortă. Un secol mai târziu Herophil (335-280 î.e.n.
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
1514-1564) publică în 1543, De humani corporis fabrica, prezentând descrieri și desene anatomice ale inimii și sistemului vascular. Primele referiri privind leziunile valvei aortice aparțin lui Lazarus Riverius (1589 1665), doctor la Universitatea din Montpellier, care descrie în 1646 stenoza valvulară aortică și leziunile de endocardită. Theophile Bonet descrie, câțiva ani mai târziu (1679), leziuni valvulare aortice cu stenoză identificate în cursul unei necropsii. În 1705, William Cooper, chirurg și anatomist englez, descrie „pietrificarea” valvelor aortice, iar zece ani mai târziu
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
și sistemului vascular. Primele referiri privind leziunile valvei aortice aparțin lui Lazarus Riverius (1589 1665), doctor la Universitatea din Montpellier, care descrie în 1646 stenoza valvulară aortică și leziunile de endocardită. Theophile Bonet descrie, câțiva ani mai târziu (1679), leziuni valvulare aortice cu stenoză identificate în cursul unei necropsii. În 1705, William Cooper, chirurg și anatomist englez, descrie „pietrificarea” valvelor aortice, iar zece ani mai târziu, Raymond Vieussens, din Montpellier, descrie stenoza mitrală și insuficiența aortică. În 1661 Malpighi descrie capilarele
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
celei de a doua jumătăți a secolului al XVIII-lea este chirurgul și anatomistul englez John Hunter, care, printre altele, relatează despre leziunile din stenoza mitrală și aortic. În aceeași perioadă este acceptată „febra reumatismală” ca factor etiologic al afecțiunilor valvulare. În 1791 de M. Paris descrie stenoza aortică supravalvulară congenitală, iar în 1872 O. Becker realizează insuficiența aortică experimentală la câini, prin perforarea transcarotidiană a valvulelor aortice, iar Edwin Klebs și Julius Cohnheim (elevi ai lui Virchow) produc diferite leziuni
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
În 1791 de M. Paris descrie stenoza aortică supravalvulară congenitală, iar în 1872 O. Becker realizează insuficiența aortică experimentală la câini, prin perforarea transcarotidiană a valvulelor aortice, iar Edwin Klebs și Julius Cohnheim (elevi ai lui Virchow) produc diferite leziuni valvulare aortice și pulmonare la câini. La începutul secolului al XX-lea, în 1904, Johann Georg Mokenberg (1877-1925) descrie inflamația și scleroza ca etiologii ale stenozei aortice (SAo) calcifiante. Din punct de vedere al tratamentului chirurgical al stenozei aortic, ca de
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
The Principles and Practice of the Medicine anomaliile congenitale cardiace. În anii următori Charles Bailey și Horace Smithy studiază experimenatal diferite tehnici de valvulotomie pulmonară și aortică. Anii ’20 au reprezentat în Statele Unite o perioadă de dezvoltare a chirurgiei cardiace valvulare în cursul căreia Elliot Cuttler, Samuel Levine și Claude Beck imaginează un cardioscop experimental și Caiete de anatomie Cordul 8 realizează comisurotomii (stenoză mitrală) prin abord ventricular, manevre grevate din nefericire de rezultate nefavorabile. În 1925 Sir Henry Souttar realizează
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Pe baza acestor tehnici chirurgicale Bailey a operat peste 60 pacienți, la care a înregistrat o mortalitate de sub 20%. Charles Hufnagel (1917-1989), cercetător la Harvard Surgical Research Laboratory și director al Departamentului de Chirurgie al Universității Georgetown, realizează prima proteză valvulară aortică, fiind promotorul plasării valvulelor aortice în poziție heterotopică și al primei protezări aortice la om în 1952, an în care avea doar 35 de ani. Doi ani mai târziu Hufnagel operase deja 23 pacienți, la care a înregistrat o
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
fiind numit actualmente „father of cardiac open surgery”. Deceniile următoare ale istoriei anatomiei chirurgicale a cordului au fost marcate de o evoluție fără precedent a abordului cardiac, un loc important fiind ocupat de protezarea orificiului aortic. Primele tipuri de proteze valvulare au fost cele mecanice cu bilă (Starr Edwards), prima intervenție de acest tip fiind realizată în 1961; până în prezent se estimează că au fost implantate peste 200.000 de astfel de proteze. Protezele valvulare biologice introduse la sfârșitul anilor ’60
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
orificiului aortic. Primele tipuri de proteze valvulare au fost cele mecanice cu bilă (Starr Edwards), prima intervenție de acest tip fiind realizată în 1961; până în prezent se estimează că au fost implantate peste 200.000 de astfel de proteze. Protezele valvulare biologice introduse la sfârșitul anilor ’60 au avantajul de a nu necesita anticoagulare sistemică, dar au sunt treptat înlocuite în anii ’70 de protezele cu disc model Bjork-Shiley și St. Jude. Din punct de vedere al materialului biologic se disting
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
mai ales după explozia tehnologică din cursul anilor ’90 care a permis dezvoltarea tehnicilor minim-invazive (valvuloplastia percutană) în chirurgia cardiacă. Abordul minim-invaziv (toracoscopic) este posibil în prezent în toate tipurile de intervenții chirurgicale cardiace, inclusiv cele de plastie și protezare valvulară, fiind grevate de rezultate superioare tehnicilor clasice, inclusiv în cazul patologiei valvulare aortice. Dezvoltarea chirurgiei robotice după anul 2000 permite realizarea întregii game de intervenții cardiace în condiții superioare tehnicilor clasice și toracoscopice. În continuare rămân de actualitate cei „10
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
dezvoltarea tehnicilor minim-invazive (valvuloplastia percutană) în chirurgia cardiacă. Abordul minim-invaziv (toracoscopic) este posibil în prezent în toate tipurile de intervenții chirurgicale cardiace, inclusiv cele de plastie și protezare valvulară, fiind grevate de rezultate superioare tehnicilor clasice, inclusiv în cazul patologiei valvulare aortice. Dezvoltarea chirurgiei robotice după anul 2000 permite realizarea întregii game de intervenții cardiace în condiții superioare tehnicilor clasice și toracoscopice. În continuare rămân de actualitate cei „10 factori” notați de Kenneth K. Keown în 1981 la Panel Discussion of
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
aria cardiogenă care are formă semilunară cu concavitatea caudal Histogeneza cardiacă derivă din celulele mezenchimului angioblastic, epiteliului celomic splahnopleural medial și celulele crestelor neurale, importantă sursă extracardiacă. Aceste celule participă la formarea endocardului și celulelor mezenchimale cardiace formatoare ale țesutului valvular al inimii, miocardului, incluzând țesutul excito-conductor și matricea proteică specifică asociată inimii în dezvoltare (gelul cardiac), septul aortico pulmonar și media marilor vase. Miocitele cardiace primitive pot fi identificate la embrionul neplicaturat în perioada presomitică sau semitică precoce ca celule
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
mezenchimale în canalul atrioventricular și partea proximală a tractului de curgere este urmată de migrarea lor în reticulul mioepicardic. Acumularea mezenchimului și matricei în aceste regiuni produce dilatații numite pernuțe subendocardice care proiemină în tubul cardiac primitiv unic având funcție valvulară. Fuziunea pernuțelor subendocardice opuse formează o margine mezenchimală care orientează dezvoltarea ulterioară a septurilor interventriculare, corespunzător localizării viitorului schelet fibros al inimii și valvulelor. La sfârșitul săptămânii a 3-a de viață intrauterină apar truncus arteriosus, bulbus cordis, ventriculii, atriile
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
lor produce perforarea porțiunii superioare și dorsale a septului prim. Când aceste perforații se unesc, apare o nouă comunicare numită ostium secundum, care asigură trecerea fluxului sanguin de la dreapta la stânga. * Funcționalitatea septului interatrial Septul interatrial este organizat similar unui sistem valvular care direcționează sângele în sensul șuntului fiziologic dreapta-stânga. Acest sistem presupune un inel rigid, reprezentat de septum secundum cu foramen ovale, mărginit superior, anterior și inferior de o margine groasă și proeminentă, limbus fossae ovalis (inelul lui Vieussens). În sistola
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]