2,286 matches
-
alimentare. În multe cazuri, mustul de gunoi provenit de la grajduri și cotețe de porci se scurge direct în pâraiele ce trec prin fața caselor. Oamenii nu se implică aproape deloc în rezolvarea acestei probleme. Lavinia Rogozea: „Am văzut zilele trecute o vecină care ieșise la poartă să-și curețe șanțul din fața casei. Dar se tot uita în sus și-n jos, de parcă nu voia s-o vadă nimeni, ca și cum ar fi fost rușinos să faci o asemenea treabă”. FORME DE ASOCIERE ȘI
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
fiecare an până se împlinesc șapte ani de la deces. Vecinătatea participă la pregătirea acestor pomeni cu tot sufletul. Îmi spunea o femeie acu’ ceva vreme că ar vrea să plece la Brașov într-o duminică, la băiat, dar tocmai atunci vecina ei făcea parastas pentru soț și nu putea lipsi, așa că n-a mai plecat. Tot așa, părintele face sâmbăta morților înainte de Florii. Tot satul merge atunci la cimitir și se face rugăciune la fiecare mormânt. Înainte nu se făcea așa ceva
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
află obiectiva cu o cetățeană. Cea din urmă dă citire la niște pasaje dintr-o carte de rugăciuni. Amândouă se roagă la D-zeu. Se discută despre îmbrăcăminte, probleme familiare, gospodărești, după care obiectiva spune: „Și acum putoarea asta de vecină de lângă noi, când o mai veni să mai strige. A venit în casă la mine și zice, hai pe cine ai în casă? Nu am pe nimeni, zic. Aaa, ia te uite, zice. Ce faci cu alea pe aici? Cu
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
îi permite consistența obiectului de studiu. Ea este o știință socială care caută certitudini subiective suspectate de a fi aproximări ale adevărului la soluțiile complementare soluțiilor date de psihologie, pe de o parte, și sociologie, pe de altă parte, ca vecine ce străjuiesc teritorialitatea spirituală a economicului. Pentru această misiune, Economia se impregnează de spiritul antropologiei și își sprijină construcția pe schelele logicii situaționale. Principala obiecție în legătură cu gradul redus de științificitate care caracterizează Economia se întemeiază pe rezultatele neconcludente în materie
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
și, fără pic de discernământ, acționau pe baza unor informații al căror unic merit era acela de a fi fost furnizate! Cum credeți că l-aș putea uita vreodată pe milițianul care, aflat în posesia unui denunț venit din partea unei vecine țicnite, m-a bătut pe umăr, spunându-mi: „Băiete, o să vezi tu pașaport când mi-oi vedea eu ceafa!”? Într-o piesă net marcată de lectura lui 1984 și a lui... Kafka, Václav Havel face procesul imensei activități scriptice desfășurate
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
mai modeste: țin de faptul divers, de spaime concrete, de detalii mai mult sau mai puțin semnificative. De pildă, primul strigăt de victorie pe care l-am auzit, prima bucurie articulată, atestând schimbarea radicală a vremurilor, a venit din partea unei vecine cumsecade, fără nici un fel de apetențe revoluționare. Ea a intrat impetuos în curte, trecând, eroic, printre gloanțe și a proclamat, în beneficiul întregului cartier: „La magazinul din colț se găsesc măsline! Și nu e coadă!” Am simțit imediat aroma viitorului
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pragul unei schimbări decisive: de-acum înainte vom avea măsline. Și le vom putea cumpăra în orice cantitate, fără măcar să stăm la coadă. Din punctul meu de vedere, era o realizare suficientă pentru a justifica o revoluție... Bucuria norocoasei mele vecine era, în același timp, un ecou al trecutului și o profeție. Era un tip de bucurie pe care numai austeritatea economică a unei dictaturi o putea explica și care, în scurt timp, urma să dispară. Atingem, astfel, o primă treaptă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
situațiile, grupul este spațiul securizant și oferă garanții de loialitate, cumsecădenie, cinste, bună purtare. Oamenii lasă ușile caselor descuiate, n-are cine să intre să fure ceva, căci vecinii își păzesc casa unul altuia; „n-ar face una ca asta vecina!”; „e băiat bun, de aici, din vecini”; „poți avea încredere în copilul ăsta, e copil bun, de aici, din vecini”. Vecinii își fac mici daruri de sărbători, își dau de pomană și nu merg în vizită unii la alții „cu
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sat; sărmană; scîrbos; scorpie; scundă; sexy; sfat; simpatie; slută; sobă; spray; stradă; străbunica; surie; știrbă; tanti; tare; termen de valabilitate; tinerică; toiag; a trece prin viață; trecere; trecerea anilor; trecerea timpului; tristă; uitat; unica; unt; urîcioasă; urîțenie; uscată; vale; veche; vecina; vergeturi; viață lungă; viitor; vreme; vremuri; yagă; zbîrcit; zgîrcitură; 10 minute (1); 810/205/63/142/0 baltă: apă (244); pește (78); lac (53); noroi (33); ploaie (28); iaz (18); mare (15); pești (14); adîncă (12); broască (12); broaște (11
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
saluta; sărut; schimbare; seară; singur; singurătate; soarta; sosi; soția; soțul; a spune; stăpîn; starul; stîrpi; strînge mîna; suflet pereche; surprindere; suspans; șansă; ști; teama de necunoscut; cu toții; trandafir; tren; trenul; trimite; tupeu; uita; ultimul; unde; urma; se văd; văzu; vecin; vecina; a vedea ceva nou; venea; a veni; veselie; viață; vin; vine; vocabular (1); 758/288/92/196/0 întîmpla: petrece (44); eveniment (26); întîmplare (29); accident (21); destin (21); poveste (21); acțiune (16); ceva (15); coincidență (12); necaz (12); a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de bine; stima; este stimat; stimă; stimul; a stimula; studentul; studenți; subestima; sufla; supraapreciere; suprafață; suprem; sus; susținea; susținere; școală; șmecheri; tablou; a se da tare; tata; tenor; pe toți; trist; trufașă; țara; țăran; țigan; unchi; ureche; urîțenie; valoros; vară; vecină; vorbăraie; vorbește; a vorbi de bine; zeii; zgîrcenie; zgomot (1); 760/395/112/283/0 leagăn: copil (218); copilărie (103); relaxare (28); balansoar (25); somn (21); liniște (20); joacă (19); bebeluș (18); parc (17); cîntec (14); copii (13); scrînciob (13
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dragă; persoane; plăcere; plăcut; plus; poftă; poftit; politețe; povață; prăjitură; prăjituri; preș; prietena; prietenii; prilej; primire; primitor; respectuos; revedere; risipă; rușine; să stea acasă; servește; slugă; slujbă; sosit; sta; strugure; surprindere; tanti; timid; trăit; treabă; vacanță; valiză; vase; văr; vecin; vecina; venit; vizita; vizite; zîmbet (1); 802/193/63/130/0 obicei: tradiție (231); datină (54); prost (41); obișnuință (27); tic (19); tradiții (15); rutină (14); străvechi (12); ritual (12); viciu (11); cutumă (10); nărav (10); bun (8); strămoșesc (8); Crăciun
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ochii; om cu defecte; om fără vedere; oportunități; oroare; orz; persoană ce nu vede; pipăit; plînge; prost; putere; rău; Ray Charles; șaișpe; săracu; sărmanul; sau; șchiop; simț tactil; simțuri; sinceritate; singur; singură; slăbiciune; soare; special; trecător; fără văz; văzători; văzut; vecina; cel ce nu vede; a nu vedea; vesel; viață; Victor Ponta; viu; viziune; zar (1); 789/188/66/122/0 orgolios: mîndru (127); încăpățînat (48); prost (20); rău (19); egoist (17); mîndrie (14); eu (12); fudul (11); îngîmfat (12); om
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
profesor; prostie; provoacă; rană; ranchiună; răni; rănire; reacție; regret; reuși; revoltă; rîde; rîs; roși; scuze; sensibil; sentiment; sista; sîcîi; sora; stres; striga; suferi; suspine; nu știu; tachina; teamă; test; timid; pe tine; ceva trist; tot; a trăda; țintă; ușor; vecin; vecina; vecinul; verb; vesel; veselie; veste; vină; viola; vorbă; vorbe; a vorbi cinstit; vulnerabil; zbucium; zgomot (1); 780/296/89/ 207/0 supărare: tristețe (194); necaz (52); trist (37); durere (27); lacrimi (20); mare (18); ură (14); ceartă (13); mîhnire (13
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
scăpa; din scurt; sigur; simte; socoteală; soțul; sprijină; a sta alături; statornicie; stă; stăpînește; a stăpîni; stop; strîns; din strîns; suspendă; șmecherie; taină; tărie; temporar; tot așa; totdeauna; treabă; nu ține; a ține minte; uite; universul pe umeri; vas; cu vecina; la viață; vis; vrea (1); 784/301/112/189/0 uită: memorie (66); amintire (31); uituc (24); tot (22); amnezie (18); iartă (18); repede (18); bătrîn (15); trecut (15); amintiri (13); minte (13); amintește (10); pierde (10); vede (10); privește
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
amărîtă (2); bunica (2); cruce (2); curvă (2); femeie în negru (2); femeie singură (2); fericire (2); griji (2); jale (2); liberă (2); necăjită (2); nenorocire (2); de război (2); rea (2); regret (2); sărac (2); sărmană (2); singuratic (2); vecina (2); amar; fără autoritate; Baltagul; basma; bătrînețe; bătrîni; biată; biserică; bogată; bunică; căsătorit; căsătorită; în căutare; celibatară; chinuită; cimitir; compasiune; compătimire; copil; cumnată; deces, soț; depresie; despărțire; despărțită; divorțată; doamnă; dor; familie; farmece; femeie îndurerată; femeie liberă; frică; frustrată; gol
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de mult; nasol de ea; nașpa; neajutorată; nefericire; nemăritată; neprotejare; niciodată; nirvana; om; orfan; păcat; părăsit; părăsită; pedeapsă; plictisită; pribeag; proaspătă; problemă; puternică; rană; rău; fără rost; săraca!; scăpare; simpatie; soacră; soartă; solitară; spinare; tăcere; tare; tinerețe; tragedie; urîtă; ursuz; vecină; pe viață; Vitoria; Vitoria Lipan; Vrîncioaie (1); 838/157/61/96/0 veac: secol (123); timp (116); ani (69); eternitate (49); mult (47); veșnicie (44); an (19); deceniu (18); etern (15); viață (14); istorie (10); lung (10); veșnic (10); vreme
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pace; pasăre; permanent; petrecere; plăcere; plăcută; poștaș; protecție; răspîndire; răspuns; rău; răutate; care rea?; rea/durere; reacții; reactiv; rușine; salvamar; am scăpat de ore; siguranță; soartă; sol; spune; stea; surprinde; șoc; teamă; televizor; trece de la o stare la alta; veche; vecină; a veni; verde; veșnic; vestă; vorbărie; we (1); 796/170/52/118/1 viață: moarte (81); lungă (43); frumoasă (31); fericire (27); trai (25); bucurie (22); totul (17); scurtă (16); suflet (14); trăire (14); dar (12); om (11); copil (10
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
când a obosit, a folosit o coadă de mătură. Practic m-a zdrobit, am stat la reanimare vreo trei săptămâni... Eu îl iubeam, am refuzat să depun plângere, dar soarta lui nu mai depindea de mine... Mi-a spus o vecină că, mult timp după ce leșinasem, el încă mai dădea în mine și că opt mascați abia reușiseră să-l imobilizeze. Autoritățile se autosesizaseră și l-au arestat pentru tentativă de omor. Nici nu puteau trece scandalul cu vederea: îl dăduseră
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
spun eu că-i dat dracului! Și să știi, cu ăștia, cu Pandele, pot să ajung mare! Mina: Ai mai fost mare. Nu ți-a ajuns? Iar vrei să fii mare. Ilie: Ce vrei, femeie, boală necruțătoare! Cea mai bună vecină a crimei este vanitatea. Și crezi că eu pot să scap de una sau de alta! Sigur că vreau să fiu mare... dar nu prea mare, cum să spun eu, mare atît cît să mă observe lumea, să mă vadă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Sînt un om cu reputație. Am luptat, am muncit, am făcut sacrificii de tot pînă să ajung unde sînt. Voi cere sprijin, voi cere ajutor. Sînt o personalitate în blocul ăsta, în oraș, în țară, peste tot. Vecin 1: Stimate vecine, zău, eu nu vă înțeleg! Ce ajutor să cereți? Și cui? Cui să cereți ajutor cînd deja ni l-ați cerut nouă?! Mihai: (uluit) Cine v-a cerut ajutorul? Și cînd, pentru Dumnezeu, cînd? Vecin 1: Cînd ne-ați chemat
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
mi niște bani. Vecin 4: Nu te supăra, dar din banii de joc nu dau. Am și eu superstițiile mele, zău. Vecin 3: Și eu la fel. Cum dau din banii de joc, se-alege praful. Vecin 2: Pun tabloul vecinei. Vecin 1: Da crezi că face atîta? Vecin 2: Hai, domnule, că dacă-l vînd la piață și tot iau mai mult. Vecin 1: Da' ce, e nud? Vecin 2: Pe cinstea mea că e o lucrare foarte reușită. Vecin
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
foarte mult pe frumoasa vecină... Ce să-i faci, e om și el! Mihai: Da... și ce legătură are asta cu rezolvarea plecării dumneavoastră? Vecin 1: Are, are. Uitați-vă: eu cînt mai departe, vecinul cu păcate o invită pe vecina Irina la dans... așa, ca un îndrăgostit... și dacă... Maria: Mă mir că nu vă e rușine! Mihai: (autoritar) Maria! (concesiv) Spune, vecine, spune mai departe... Și dacă...? Vecin 1: Și dacă va exista... stăpînire de sine... înțelegeți? Maria: E
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
cînd se termină cealaltă. Mergem. Poate aflăm. Nici o grijă. Sînt cu tine. Vecin 2: Profesore, mi se pare mie că iar am căzut în plasa aia cu aparența... Așa-i că da? Acum, dumneata crezi că eu... în salon... cu... vecina... dar nu-i așa. Eu i-am făcut portretul. Atît. E tare frumoasă! Vecin 1: Nud? Vecin 2: Vecine, da' se poate?! Om fi noi vecini, dar există o limită. Tovarășa e o doamnă! M-a lăsat să-i pictez
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
astfel de strategii ar putea fi mai puțin costisitoare. (În cazul cu bona, dacă adoptăm primul tip de strategie, vom montacamere de luat vederi sau, dacă adoptăm a doua strategie, am putea angaja o a treia persoană - de exemplu, o vecină - care să verifice la anumite intervale de timp modul cum își îndeplinește bona obligațiile stabilite prin contract.) Aplicarea modelului principal-agent în cazul relației dintre ședința de Guvern, CG/SGG și MLtc "Aplicarea modelului principal‑agent în cazul relației dintre Ședința
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]