3,592 matches
-
biblic, ed. cit., pp. 1132-1133. 44. Ibidem, pp. 1138-1139. 45. Ibidem, p. 1133. 46. Vezi Dumitru Tudor, Donne celebris del mondo antico, [Milano], Mursia, [1980], p. 68 (cercetare la care voi apela des în paginile ce urmează), versiunea românească: Femei vestite din lumea antică, București, 1972. Vezi, de asemenea, și tomul al III-lea al dicționarului Etymologicum Magnum Romaniae de B.P. Hasdeu (p. 2280) și Lazăr Șăineanu, Studii folclorice, ediție de Alexandru Dobre, cuvânt înainte de Dan Horia Mazilu, București, Fundația Națională
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Mihai spătarul, ajutați de nepotul Constantin Brâncoveanu. Dimitrie Cantemir (ginere al lui Șerban vodă) va face loc acestei versiuni în Istoria Imperiului Otoman, în Vita Constantini Cantemyrii și în Uimitoarele revoluții ale dreptei răzbunări a lui Dumnezeu asupra familiei Cantacuzinilor, vestiți în Valahia, și a lui Brâncoveanu (în ultima, poate, și convins de Anton Maria del Chiaro, pentru care - în Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia - explicația morții lui Șerban Cantacuzino este aceeași). Și Ion Neculce înregistrează rumorile din epocă în legătură cu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
se întâmpla să moară în scaun” și aveau și soții în preajma lor. Dimitrie Cantemir spune că așteptarea de după expiere durează „până ce se adună la Iași, toți dregătorii, boierii, episcopii, arhimandriții și stareții tuturor mănăstirilor, călugării chiar, măcar aceia care sunt vestiți prin sfinția vieții lor, și preoții cei mai de frunte” (poate mai mult de trei zile), precizând că trupul neânsuflețit (după ce, dacă este vară, a fost îmbălsămat) „este ținut neîngropat în palat” 27. Locul expunerii era spătăria (așa cum l-a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
greutate, deși îi plăteau generos - asemenea specialiști: pe Iacob Pylarino, prieten al Stolnicului, Constantin Brâncoveanu l-a „moștenit” de la Șerban Cantacuzino; în șirul doctorilor care au încercat să-i ajute pe Brâncoveni îi mai aflăm pe grecul Ioannes Komnênos, „iatrofilosof” vestit în Levant, pe „archiiatrosul” Panteleor [cu siguranță Pantaleone Caliarh], pe chirurgul sas Ștefan Sixt, pe evreul Daniel Fonseca și pe italianul Bartolomeo Ferati, conte și profesor de medicină la Academia Domnească din București 542), era bântuit de boli multe (Massimo
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
șerpi a autoruluitc "Colecția de șerpi a autorului" În numeroasele mele colecții de șerpi, am avut numai trei specii veninoase: 1) șarpele inelat (Aspidoclonion); 2) cobra di capello (Aspis Naja); 3) vipere de diferite culori și mărimi. Primul (Aspidoclonion) e vestit ca fiind cel mai veninos. Veninul său afectează imediat gâtul, de unde numele indian sungchure (strangulatorul). Se spune că mușcătura lui ucide pe cel mai viguros bărbat Într-o oră și că nu se cunoaște Încă un antidot 258. Lungimea acestui
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
mereu pe dos, irascibil, imprudent în afaceri, dar pâinea lui Dumnezeu, milostiv cu cei amărâți, arțăgos cu nemernicii, chiar dacă depinde de ei, și a unei gospodine îndelung răbdătoare. Fată inteligentă, sârguincioasă la școală, cititoare pasionată, autoare de compuneri literare ce vestesc un talent, una din ele având titlul metaforic al romanului, protagonista e, pe de altă parte, un temperament expansiv, iubește muzica, dansul și este irezistibil atrasă de compania băieților, predispusă să își facă din fiecare un iubit. Sufletul ei se
SERGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289642_a_290971]
-
va vedea clar că publicațiile din sfera „Sămănătorului” nu năzuiau la crearea unei literaturi noi, ci la perpetuarea și sporirea celei existente. Accentul nu cade, în pledoariile lui Vlahuță, Coșbuc ș.a., pe ideea de creație, ci pe aceea de transmitere. Vestind, în 1903, „o nouă epocă de cultură”, N. Iorga nu numai că nu înțelege înnoirea ca o rupere de tradiție, dar manifestă pentru trecut un adevărat cult. Prin urmare, doctrina sămănătoristă a pornit de la o literatură care exista, și nu
SAMANATORISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
Învăța‐voi pe cei fărădelege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. Izbăvește‐mă de vărsarea sângelui, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucurase‐ va limba mea de dreptatea Ta. Doamne buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta. Că, de‐ai fi voit jertfă Ți‐ aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu, duhul umilit, inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]
-
stați! Văd parcă un mic fulg de nea ce cade din văzduhul larg. Ajunge pe sol și se topește. Dar ceva incredibil se întâmplă. Din rămășițele vechiului fulg răsare acum un mic și gingaș ghiocel ce se înalță mândru și vestește venirea primăverii aurii și călduroase.” (C.T.) Dansul fulgilor de nea „E anotimpul alb. Afară se auzeau cântecele vântului de iarnă, ce prevesteau o ninsoare ușoară și deasă. Deodată, o cernere albă se lăsă din văzduh. Iarna a venit cu o
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
un gol de forma lui Dumnezeu și nu se poate umple decât cu Dumnezeu și pentru că El este Iubire, întreaga ființă este chemată la iubire, la bucurie. De altfel însăși evanghelia este în realitate „un anunț de mari bucurii: „Vă vestesc o mare bucurie", „Bucurați-vă și veseliți-vă". 6. Având în vedere faptul că viața este darul lui Dumnezeu, iar soții sunt doar colaboratori la planul său de Creație, e necesar ca părinții să admită faptul că ai lor copii
EDUCAŢIA COPILULUI ÎN FAMILIE. In: Arta de a fi părinte by Otilia Todică () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1407]
-
Macedonski și G. Coșbuc. Nu lipsesc nici accentele anticipative. Volumul Imnuri păgâne anunță, nu doar prin titlu, ci parțial și prin figurație, Visări păgâne de Ion Pillat, Noapte bună pare scrisă de St. O. Iosif, o strofă din Primăvara îl vestește pe Ion Minulescu, apar chiar stihuri de rezonanță argheziană („A luminat din tine vibrații din avântul / Ce-a fost la începuturi când tot era Cuvântul” - În ruine). Poezia e, în bună măsură, de speță artizanală, dovadă și polimetria experimentală din
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
voie-ar fi greșit, Când lumea-ar fi văzut-o că e însărcinată, Cu pietre-ar fi ucis-o, pentru această faptă! Așa că dreptul Iosif, luă la casa lui Fecioara, împlinind voința Domnului, Și-aici veni arhanghelul Gavriil, care-i vesti Mariei, că pe Fiul Celui Preaînalt va zămisli!
Sofia Timofe. In: Biblia pentru copii by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Science/444_a_872]
-
în veșnică frământare”. Persistă imagini din lumea câmpului, însă proiectate cu o sensibilitate și o tehnică a expresiei ce nu mai pot fi încadrate în tradiționalism. Ciclul Steaua pe care stăm din volumul Albe (1937) reflectă frământări de ordin social, vestind „ziua de mâine”, menită să alunge „ziua de azi”, „strâmbă și proastă”. Tot astfel, ciclurile Steaua care nu cade și Horia din Clopotul de aur (1939). Adresându-se fiului, ca Tudor Arghezi în Testament, poetul enunță lapidar, într-o formulare
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
din clopotniță zboară speriate dintr-un copac în altul, iar în răstimpuri Ilie gornistul, ținând cu tot dinadinsul să aducă Mariei lui Tudor, mamă a doisprezece copii, omagiul său - altfel rezervat veteranilor - sună dintr-o trâmbiță veche, de la 1877, ce vestise atacul la Grivița. Din tot acest vaier se detașează, din timp în timp, bocetele Constandinei, ale Stelei, ale Riței, ale Evanghelinei, ale bătrânului Tudor, soțul rămas văduv, care nu face decât să repete câteva cuvinte, mereu aceleași, acum ca în
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
din toate neamurile așezate În Basarabia, opriți de a se folosi neîmpiedicați de limba lor În viața lor obștească, de a-și trimite copiii la școlile lor naționale.” Românii basarabeni, se preciza mai departe, „stând neclintit pe temeiul marilor principii vestite de pe Înălțimea tronului imperial, trebuie să ne Întrunim cu toții Într-un Partid Național Democratic din Basarabia, ca să putem lupta pentru intrarea În ființă și pătrunderea În viața obștească În Basarabia, potrivit cu Împrejurările noastre deosebite”. În acest scop, „noi trebuie să
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
dobândeau pe Melantho, Polydora și pe celelalte fete din casă, pe toate, mai curând decât să obțină mâna stăpânei” (Diogene Laerțiu, Despre viețile și doctrinele filosofilor, traducere de C. Balmuș, Editura Academiei, București, 1963, II, 79, p. 179). Acest cirenaic, vestit datorită libertinajului îngrozitor, dar care studiase cu Socrate, considera că orice alt studiu nu era decât o pregătire pentru filosofie. Diogene Laerțiu (op. cit., II, 80) redă o parabolă la fel de semnificativă care îi era atribuită lui Ariston: „O vorbă la fel
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
existau peste tot, iar câteva erau celebre. În Italia de Nord a existat Școala din Milano 20, pe care a întemeiat-o, se pare, Ennodius 21 și la care a predat multă vreme gramaticul Deuterius 22. A existat o școală vestită la Ravenna, capitala politică a Italiei, unde studiau dreptul tineri nobili precum Aratos 23 și Parthenius (nepotul împăratului Avitus)24. La Roma, capitala istorică, continuau să se adune mereu, constituind cercuri și asociații elitare. Existau două tabere: cercul lui Faustus
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
era vandală. Dar s-a vorbit despre o „renaștere vandală” la sfârșitul secolului al V-lea sub regii Gunthamund și Thrasamund. Aceștia au renunțat parțial la persecuțiile religioase și au relegalizat obiceiurile de viață și cultură romane. Școlile din Cartagina, vestite în 439, când Genseric a ocupat marele oraș, închise o vreme, au fost redeschise. Gramaticul Telicianus a relatat cu entuziasm momentul în care regele Gunthamund a poruncit ca ele să-și reia activitatea, „readucând în Africa literele fugare”. Mai întâi
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
propriile greșeli”. Rămânea astfel o singură „forță” care să se ocupe de om, de cunoașterea și formarea lui: Partidul. „Partidul e-n toate” prevedea un cunoscut poet român, el „sfarmă ce-i putred”, „lovește-n vrăjmași”, „pășește în frunte” și vestește „o nouă poruncă”, el singur reprezintă adevărul și „mâna ce vindecă de toate”. Rămăsese, într-adevăr, singurul „vindecător”. După 15 ani de la revoluție și un sfert de veac de la declanșarea afacerii, le-am cerut unor actori sociali, participanți la acestă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
restul pe jos. Aici am stat două săptămâni. A.N.: Între timp nu v-au anchetat, nu v-au acuzat de ceva? N.I.: Nu. După două săptămâni am fost transferați la închisoarea Suceava. A.N.: Da, asta de acum era vestită... N.I.: Da, era vestită. Astăzi se află în mijlocul orașului și este sediul primăriei. Atunci era la marginea orașului. A.N.: Asta când a fost? N.I.: În iunie 1948. și aici regimul era același. Eram bandit și acum devenisem și criminal
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
din Ardeal și Banat, București, 1936. Traduceri: Francis Jammes, Poezii alese, București, 1927 (în colaborare cu N.I. Herescu); Saint-John Perse, Anabasis, București, 1932; Baudelaire, Poezii (Les Fleurs du mal), București, 1937; Din poezia germană, Cernăuți, 1937; Paul Claudel, Îngerul a vestit pe Maria, București, 1939; Maurice de Guérin, Poèmes. Le Centaure. La Bacchante, ed. bilingvă, pref. Basil Munteanu, București, [1943]. Repere bibliografice: Davidescu, Aspecte, 296-302, 386-388; Vianu, Opere, III, 205-223, 511-512, XII, 715-723; Perpessicius, Opere, II, 151-154, 246-252, III, 213-218, 266-271
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
Frecventele aluzii mitologice atestă preromantismul poetului. Înrâurit direct de Joseph Thomson pare a fi M. în evocarea anotimpurilor. Dar aici el reușește, când nu diluează lirismul prin descrieri dilatate, să redea prospețimea și puritatea agrestă. Meditații precum Adevărul, Prieteșugul îl vestesc pe Grigore Alexandrescu. Începutul omului și starea orășănească glosează, în felul lui J.-J. Rousseau, asupra decăderii prin civilizație, iar Omul, construită pe antiteze și amintind de Alexander Pope, este interesantă prin reflecția asupra măreției și neputinței existențe umane trecătoare
MUMULEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288275_a_289604]
-
și devenită repede imn popular, „această Marsilieză română a distrus restul poeziei lui Mureșanu, ce însemna totuși un pas în progresul poeziei ardelene profetice” (G. Călinescu). Poetul se închipuie un tribun care vorbește în numele neamului oprimat, invocând vitejia străbună și vestind profetic, în cadențe ample, momentul decisiv al „deșteptării”. Imaginea bardului exponent al unui întreg popor, atitudinea gravă, tonul sumbru și răspicat, cu rezonanțe biblice, inaugurate acum în poezia ardeleană, se vor regăsi, amplificate, la G. Coșbuc, la Octavian Goga și
MURESANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288311_a_289640]
-
filosofie afirmarea spiritului critic determină predominanța sistemelor practice, cu funcții educaționale, adică morala și pedagogia, în dauna celor metafizice, în estetica iluministă M. surprinde absența unor concepții autonome originale, aici vechile poetici clasiciste, mai stăruitor solicitate, coexistând cu cele care vestesc romantismul. Aflate sub zodia rațiunii, luându-și natura drept model suprem și echivalând frumosul artistic, binele și adevărul, artele și literele iluministe sporesc rolul ficțiunii moderne, iar viziunea raționalizatoare cedează teren în favoarea imaginației moderne. Critica literară e doar normativă în
MUNTEANU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288298_a_289627]
-
sunt citați E. R. Curtius și H. von Hofmannsthal. Poezia, concepută ca un sacerdoțiu de vreme ce își asumă o finalitate moral-spirituală, are ca obiect universul, înțeles ca lucrare a lui Dumnezeu. Drept consecință, poemele sunt grupate în cicluri cu titulatură heliadescă, vestind îmbrățișarea progresivă a totalității din perspectivă cosmic-religioasă: Pronaos, Natura, În nostalgia unui cămin, Patria, Umanitatea, Dumnezeu. Lui N. îi lipsește însă suflul unei imaginații pe măsura temelor propuse și harul expresiei menite să dea vibrație intenției vizionare. Din această cauză
NANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288352_a_289681]