4,489 matches
-
prin sate Cu strânsele bucate, Și le zise unde să sfințească paștile Și unde le va face: Rămâneți pe aici de laturi de sat, " Acolo-i locul mai curat, " Unde toți românii s-au c... " Și începu Mătrăgună, - Cel de viță bună, A sluji paștile Bată-le Vinerile. Dară începu Porgație A spune predicație Despre porunca a zece, Dracul pre țigani îi înnece, Și iară Mătrăgună, Cel de viță bună, Îi întreabă De ispovadă, - Marele Porgație Începu a da predicație: Vedeți
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
curat, " Unde toți românii s-au c... " Și începu Mătrăgună, - Cel de viță bună, A sluji paștile Bată-le Vinerile. Dară începu Porgație A spune predicație Despre porunca a zece, Dracul pre țigani îi înnece, Și iară Mătrăgună, Cel de viță bună, Îi întreabă De ispovadă, - Marele Porgație Începu a da predicație: Vedeți voi, țiganilor, Cum ne ocărăsc rumanii, - Ascultați cuvintele, " Bată-vă Duminecele". Și iară strigară: Dați-ne Paștile Că nu pot aștepta pruncii și țiganele". Atuncea toți țiganii, fierari
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
îndată strigară: Vai popă, cîtă-i osînda? " Paștele-n gură le lua De pământ se tăvălia, Pruncii striga: " O romei Vai de noi! " Atunci țiganii se-mputerniciră Și luară paștele cu ciururi, apoi Le aruncară în cap la Mătrăgună, Cel de viță bună. Ziseră țiganii: " F... -ți popă ispovada, Nouă paști nu ni mai da Ci ne lasă cu Rumanii pin țară " Să mâncăm paștile cu ocară". Atuncea popa Mătrăgună, Cel de viță bună, Zise către cinstitul Porgație Să li mai spun
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
apoi Le aruncară în cap la Mătrăgună, Cel de viță bună. Ziseră țiganii: " F... -ți popă ispovada, Nouă paști nu ni mai da Ci ne lasă cu Rumanii pin țară " Să mâncăm paștile cu ocară". Atuncea popa Mătrăgună, Cel de viță bună, Zise către cinstitul Porgație Să li mai spun-o predicație, Și -ncepu a spune stihuri zece Ca dracul pe țigani să-i înnece: 1. Să li fie casele desfătate, Cu streșinele-n pământ băgate, Să nu aibă fumul pe unde
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
și smochine. 73Oiu să mă judec păn-în pânzele albe. 74Ouăle cu b..... i nu se roșesc. 364 {EminescuOpVI 365} {EminescuOpVI 366} {EminescuOpVI 367} 75O vrei și lânoasă și lăptoasă și cu coada groasă, să vie și de vreme acasă? 76O viță-n Gheorghiță și alta-n Ialomiță. 77O vorbă ca o mie. 78Ochii văd, inima cere. 79Ochii se înveselesc și inima rabdă-n sec. 80Ochii, ce nu se văd, lesne se uită. 81Ochiul stăpânului îngrașă pe cal. 82Ochiul de cucuvaie nu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Taci, fiică, nu se poate Tu vorbele îți strici. De geaba, bătrânico, Ieu nu pociu să-l urăsc, Și fă-mi tu orice frică Ieu tot o să-l iubesc. Așa ieste, fetiță, Dar el ieste sărac, Și ie de proastă viță Măcar de-ți ie pre plac. Ei bine, ieu de la tine Acuma nu-l mai ceriu Aștept la Bobotează Când cerul ie deschis Ca Domnul să mă crează Și să mi-l dea în vis. Iar baba aleargă-ndată Cu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
acasă și le vânduse în iarmaroc unui bogasier pentru 25 de lei. Până în seară îi mai rămăseseră doar câteva parale. Cutreierase dugheană după dugheană fără să se. poată hotărî. În cele din urmă își umpluse buzunarele cu roșcove și hal viță, cumpărase o pușculiță de ghips, botfori cu carâmbii întorși, un scripețel cu chichiță și lacăt, vândut de un oștean cu pălărie verde... Se simțise bogat, bogat cum n-avea să mai fie niciodată... Cu mâinile pline de hârtii verzi într-
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Pe teritoriul necropolei de epocă greacă s-au efectuat sporadic și unele înmormântări de epocă romano-bizantină. Primele date despre existența necropolei romano-bizantine din Callatis, au fost oferite de unele descoperiri întâmplătoare din 1937, cu prilejul săpării unor gropi pentru plantat vița de vie (2 morminte de inhumație alăturate, din dale și blocuri de piatră). Cu ocazia construirii șoselei Mangalia-Albești, în 1943, au fost descoperite alte 5 morminte de inhumație din epoca romană. Primele descoperiri sigure (întâmplătoare!) în această necropolă situată în
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
creștine precum: porumbelul, crucea simplă, crucea monogramă, monogramul lui Cristos (chrisma) singur ori încadrat într-o coroană sau un cerc, ancora stilizată, frunza de palmier și pentagrama, oranta, păunul, Bunul Păstor, corabia și monstrul marin (legate de istoria lui Iona), vița de vie cu struguri. Uneori crucea e pusă la începutul și la sfârșitul textului sau chiar în centru, rândurile fiind scrise între brațele ei. În câteva cazuri inscripțiile au fost săpate pe cruci de piatră. Pe o gemă din Constanța
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
vorbi în cunoștință de cauză la lansarea volumului la data convenită. Joi, 22 iulie 2010. E o vreme însorită, extrem de luminoasă, caniculară chiar, însă eu am umbră și răcoare confortabilă de la pomii din jurul casei și mai ales de la bolta de viță. De aceea, orice musafir ce-mi sosește nu se mai îndură să plece și să se simtă revigorat, după moleșeala afișată la începutul vizitei. De la Făgăraș, prof. Coca Stoica îmi confirmă primirea volumului trei și că mâine îi va înmâna
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
influența negativ și să mă concentrez pe partea frumoasă a lucrurilor. Îmi va sosi Mariana și un timp o serie de prieteni și prietene îmi vor trece pragul casei și se vor simți reconfortați sub umbra răcoroasă a boltei de viță, ca anul trecut și în alți ani de neuitat. Pentru astăzi, 2 august 2010, notez că mă simt bine fizic și moral-spiritual pentru că miam atins obiectivul propus, plus recenzia ce va apărea în numărul 3/2010 al „Academiei Bârlădene”. Într-
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Cu atitudine reținută, nici eu și nici Mariana nu vorbim despre tragedia suferită, dar suntem cu gândul îndreptat cu pioșenie față de scumpa noastră dispărută! Vremea e frumoasă, cu lumină multă și soare, dar nu e căldură caniculară. Sub bolta de viță aerul circulă intens și uneori e chiar răcoare. Acest fapt ne dă speranța că în ziua lansării ne vom bucura de o temperatură mai moderată, pentru ca toți participanții să se simtă bine. Pentru duminică 22 august e reprogramată vizita la
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
după care, cu un taxi, am revenit acasă. Puțin marcat de efort și oarecare încordare, mă simt oarecum moleșit, obosit însă, nu o oboseală fizică, ci un efort nervos, răspunzând solicitărilor unei zile deosebite. Am mai rămas sub bolta de viță din fața casei la o șuetă cu soții Doina și Costel Avădanei, care ne-au fost de un real sprijin în desfășurarea evenimentului. Deci, am trecut și de data aceasta „Rubiconul” lansării. Imediat după lansare, fiică-mea vrea să-mi cunoască
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
zile în urmă simțind o durere reumatică în palma dreaptă, am spus că va ploua, confirmând prognoza meteorologică ce se făcuse. Cum toată lumea invitată dorea să iasă din apartamentele încinse de căldură și să beneficieze de răcoarea de sub bolta de viță din fața casei, întâlnirea s-a contramandat. Atmosfera s-a răcorit chiar bine, încât recurgem la îmbrăcăminte adecvată. Luni, 30 august 2010. Nu pot uita fatidicul 30 august 1940, când marile puteri totalitare ne-au sfârtecat granițele țării! Dar astăzi e
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
strugurilor ce-i am, precum și infirmiera care-mi face ultima injecție din cele prescrise de medic. În ziua următoare am coborât vița-de-vie din fața casei, ca să am lumină și un plus de soare în ambele bucătării. Gata cu umbra! Bolta de viță și-a făcut datoria ferindu-ne de canicula ce a fost până mai acum trei săptămâni. Vom vedea ce va mai fi la anul viitor. Dacă un timp am fost nevoit să stau la pat ca bolnav, acum observ o
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
prin vâltoare” trăiește din plin evenimentele majore din viața sa - venirea Marianei acasă, întâlnirile cu prietenii, lansarea cărților sale și ecoul lor asupra cititorilor. Uneori trăiește cu o plăcere aproape copilărească tihna patriarhală a unui taifas prelungit sub bolta de viță din fața casei, într-un „superb și fantastic concert al greierilor”, protejat, parcă, de prezența ocrotitoare a fiicei, detașat de încordarea de până atunci. întâlnirile de suflet ale celor doi, tată și fiică, din fiecare an sunt evocate cu emoții puternice
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
splendoarea lui sub lumina unui soare timid ce încearcă să se străvadă printre spărturile norilor dând impresia că pe cer s-ar afla mai mulți sori... Privesc fascinat broderia măiestrit așezată pe absolut tot ce mă înconjoară. Franjurii broderiei de pe vița de vie, a pomilor și a acareturilor din jur dau impresia (reală) a unui tot „alb-pur imaculat”! Chiar și gradul despărțitor de scândură ce poartă amprenta vechiului de peste 25 de ani de existență este un tot albneîntinat iar stâlpii de
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
să-și Împlinească primul vis, deși nu și pe celelalte două. Pe când intra În raionul următor, chipul lui Rose se schimonosi. Mâncare Internațională. A aruncat o privire nervoasă la borcanele cu vinete În sos și la conservele cu foi de viță În saramură. Gata cu patlijan! Gata cu sarmas! Gata cu mâncarea etnică ciudată! Numai privind khavourma aia oribilă i se strângea stomacul ghem. De acum Înainte avea să gătească ce voia ea. Avea să gătească feluri de mâncare cu adevărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
sau legume. Arbore originar din Brazilia (Anacardium Occidentaleă ale cărui fructe se folosesc În prepararea băuturilor. Semințele acestora - nucile de anacard - constituie un ingredient important al bucătăriei asiatice. Fel de mâncare specific bucătăriei turcești ce include varietăți precum frunze de viță, ardei verzi sau vinete umplute cu orez sau carne. Tărâm fictiv, sinonim cu paradisul terestru Mătrăguna dulce-amăruie Străină (lb. armeanăă Preparat culinar făcut din vinete, iaurt, ulei de măsline și usturoi. Preparat culinar din carne tocată (amestecată cu orez sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
carne. Tărâm fictiv, sinonim cu paradisul terestru Mătrăguna dulce-amăruie Străină (lb. armeanăă Preparat culinar făcut din vinete, iaurt, ulei de măsline și usturoi. Preparat culinar din carne tocată (amestecată cu orez sau alte ingredienteă Învelită În foaie de varză sau viță. Preparat culinar făcut din carne de miel condimentată, servit rece sau cald cu garnitură de varză, tăiței sau salată. Sos sau salată făcută din vinete condimentate cu usturoi, mentă și lămâie. Preparat culinar specific mexican făcut din cartofi, brânză sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Soneșka îi place să îi spun povești. Babușka, spune-mi o poveste, spune ea. Chiar și acuma când s-a făcut mare. ă Da, babușka. Spune-mi o poveste, spuse Porfiri zâmbind. ă A fost odată un tânăr nobil de viță aleasă. Venea dintr-o familie bogată, care deținea aproape o mie de suflete. Într-o bună zi, tânărul văzu o fată frumoasă spălând haine în râu. și precum spăla hainele, la fel îi punea și inima pe jar. Ieși din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
este asemeni unei maison din Franța sau unei casa spaniole; apartamentul lui are peste tot obloane care Îl feresc de vipia amiezii și este umbrit de o magnolie cu frunze de un verde adînc, iar zidurile curții sînt acoperite de vițe Înflorite. Dincolo de ele s-ar putea Întinde Mediterana, cu luminile Marocului Îțindu-se, palid, pe malul celălalt. Nu numai că pacea i-a fost sfărîmată, dar Începe să pălească și iluzia lui de „altundeva“. În alte circumstanțe, Wakefield ar fi putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Cum ai zis că se cheamă chestia asta, piedorologie? — Nu, piedaterrologie, ca in pied-à-terre, o bază, un loc În care stai un timp. Am aflat unde ai fost, unde o să fii. Simte o lingoare Înceată, tentaculară, ridicîndu-se leneș ca o viță din piciorul lui, peste gleznă, pînă În șolduri. Își trage piciorul din mîna femeii și scotocește după șosete și pantofi. — Am auzit destule, mulțumesc. — Okay, spune Reverendul. Oricum trebuie să mă duc la muncă. — La muncă? Brusc lui Wakefield Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
încât părea învăluită într-o lumină orbitoare, ca o viziune, imaginea cheilor ei lăsate pe masa de lucru a lui Stevie după ce-și încuiase biroul. — Știu, propuse ea, ce-ar fi să mă urc pe-aici? Întinse mâna spre vița sălbatică, ce acoperea fațada casei. — Nu! strigă Jack. În momentul de față ești doar beată. Nu cred că vrei să te trezești și beată și cu un picior rupt. — Se știe că bețivii cad de la geam și nu pățesc nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
Jack. În momentul de față ești doar beată. Nu cred că vrei să te trezești și beată și cu un picior rupt. — Se știe că bețivii cad de la geam și nu pățesc nimic. Sunt doar câțiva metri. Se agăță de viță și începu să urce. — Oricum, privi în jos spre el de unde se oprise, la două picioare deasupra pământului, nu sunt beată. Hotărând că puțină muzică ar ajuta-o în ascensiune, Fran porni să intoneze cu mult elan o strofă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]