3,591 matches
-
renunță la numeroasele acolade și interpolări specifice primei părți, ceea ce pe ansamblu îi conferă acesteia un caracter aproape compozit, și-și concentrează atenția pe intersectarea și apoi pe împletirea destinelor celor doi eroi - Iura și Lara, până când ei ajung să vibreze la unison, într-o dragoste - ne spune îndurerata Lara în fața cadavrului doctorului - “cu nimic comparabilă pe lume”, căci, ne înștiințează autorul în continuare, ei “s-au iubit pentru că totul în jurul lor dorea aceasta, copacii și norii de pe cer, de deasupra
UNUL DINTRE EROII DE REFERINŢĂ AI LITERATURII DE REZISTENŢĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344382_a_345711]
-
deosebești cu nimic de căruțaș, sau cocalar (tot e la modă cuvântul ăsta ). E greu , spunea cineva, să scrii poezie! Și avea dreptate! E greu să scrii orice. E o mare, mare responsabilitate. Plecând de la tine cuvântul, el trebuie să vibreze undeva, să atingă o coardă și să prindă o rădăcină. Prea multă încriptare și prea mult vulgar, nu vor face asta niciodată! Omul are nevoie de visare, de speranță, de înțelegere, de frumos. Vede destulă mizerie în jurul său ca să o
IOANA BURGHEL, DIN DRAGOSTE PENTRU POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344391_a_345720]
-
înmugurire. Versurile Angelei Burtea sunt pline de contraste, stările pe care poeta la induce seamănă cu cerul înainte de furtună, dominat de griul incertitudinii, din care transpare albastrul speranței. În prima parte, adultul, readus în postura de copil, simte cu putere, vibrează, râde și se bucură - trădând inocentă, lucru realizat de către autoare prin adaptarea versurilor la nivelul de înțelegere al micului cititor. E o realitate logică, având în vedere că autoarea este în permanență, prin profesie, aproape de copilul dezinvolt, căruia îi cunoaște
PRINTRE ANOTIMPURI (POEME) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 621 din 12 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343813_a_345142]
-
-n cămările inimii tale. Sufletul meu mi-a fost călăuză, Prin vieți m-a tot purtat Către tainicul tărâm Al bucuriilor și durerilor omenești. Te-am regăsit, suflet pereche, În labirintul lumii Din care se înalță cântec de harpă Ce vibrează magic în inima mea. Mă scufund în abisul mării Cu bucuria culegătorului De a răpi adâncului Desăvârșita perlă pură Precum lacrima cerului. Ție să ți-o aduc ofrandă Cu prețul vieții - Nimfă a mărilor Și fata morgana a inimii mele
FATA MORGANA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343880_a_345209]
-
pruncii mei, în brațe, cu soarele în priviri, cu fericirea de-a-mi vedea copiii jucându-se și crescând, cu buzele prinse într-un cântec de leagăn, cu ochii întrebând-la tot pasul, frumusețea-dacă e reală sau e doar vis, cu sufletul vibrînd de maternă dragoste. N-am spus nimic... Acum, când din ființa-mi plină de amintirea Ta, ca dintr-o casă, vrei să mi Te smulgi Tu, și să iei cu Tine, jocul de-a copilăria, tinerețea viselor mele și-mai
ACUM... de CORA DIMITRIU în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343927_a_345256]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > CU SAU FĂRĂ CUVINTE Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1722 din 18 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Prin despărțiri perene, mai spunem un „Hello”, Ne-mpleticim silabe-n jargoane sau argou, Și tulburați de limba vibrând necunoscut, Ne chinuim ca lupii cu mieii la păscut. Ne mai lovesc cuvinte, tăișul lor e dur, Chiar „te iubesc”, azi sună sentențios, obscur, S-articulăm noi fraze ne pare-obositor, Deci hibernăm și vara-n fidelul monitor, Căci tastele ne
CU SAU FĂRĂ CUVINTE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343946_a_345275]
-
mai multe clădiri construite doar dintr-un acoperiș așezat pe niște stâlpi de susținere. Acest inedit aeroport este plasat în mijlocul unui teren încărcat de flori multicolore, de la firul ierbii până în vârful pomilor, cu plante în care vigoarea le făcea să vibreze, cu aerul proaspăt adus de pale de vânt din largul oceanului și îmbălsămat cu miresmele florilor. Acestor frumuseți de bun venit, li s-a adaugat zâmbetul localnicilor îmbrăcați în straie cu multe flori, rostind cu bucurie salutul de bun venit
REÎNTÂLNIREA CU INSULELE HAWAII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342744_a_344073]
-
Acasa > Poezie > Sonete > DOR DE EMINESCU Autor: Florentin Dumitrache Publicat în: Ediția nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului DOR DE EMINESCU Dor de Luceafărul din aștri cerești Vibrează în noi trecut reînviat, Dor de Luceafărul din Ipotești, De măreția geniului neuitat. Coboară din stele Luceafărul blând, Pășind prin păduri și poiene, Iar vechiul lăcaș,Ipotești,îi e-ngând Prelins pe suflet și gene. Se simte din nou copil ca-altădat
DOR DE EMINESCU de FLORENTIN DUMITRACHE în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342777_a_344106]
-
Acasa > Poezie > Sonete > SONET XLVIII Autor: Aurel Auraș Publicat în: Ediția nr. 2269 din 18 martie 2017 Toate Articolele Autorului Iubirea noastră-i un răsărit retroactiv, Nedefinit, din incantații siderale, Iar eul e cel ce pulsează abstractiv, Vibrând activ instinctul său de conservare. Tu vrei acele cântece ușoare-n alchimie, Din magma ce pulsează-n veri, himeric, Și primăvara să-ți fie-n puls anatomie, Precum caișii ce-și cântă rozul atmosferic. Prin geamuri arse dorul își topește
SONET XLVIII de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 2269 din 18 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342792_a_344121]
-
Ediția nr. 2254 din 03 martie 2017 Toate Articolele Autorului Bate vântul îndoielii în sânge, adânc, Stafii monotone curg pe cruci de piatră, Primăvara plânge cu lacrimi de prunc, Bucurii timide înfloresc în glastră. Mirezme trezite răscolesc iar drumul, Clopote vibrează blesteme-n aramă, Naște iar cenușa, zbuciumându-și fumul, Pulsu-i schizofrenic în focuri se sfarmă. Paște fericirea liberă de lanțuri, Verighete-n aur basmul l-au sfârșit, S-au topit iubiri ce își fac bilanțuri, Lumea ca o mască s-
SONET XLV de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342787_a_344116]
-
-n ploaia cea deasă-al meu umblet, Când eu mă cufund în a toamnei poveste. Scheletice umbre mă prind în capcane, Să-mi sfâșie suflet și inima trează; Se-ntind către mine precum niște-arcane, Când versuri lugubre în minte-mi vibrează. Se-ntunecă munții, se-ntunecă zarea Și piscuri semețe spre cer se îndreaptă... În sufletul meu răsări-va cărarea Ce mă va conduce spre-o ultimă treaptă. Se scurge rugina pe filele vieții, Arzându-mi neliniștea-n jarul căinței; Când
SE SCURGE RUGINA PE FILELE VIEŢII... de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342816_a_344145]
-
toată-n noaptea cea nebună, În zori, când se mai stinge-n noi furtuna, Acestei blânde dimineți s-o dea. Și ziua o primește cu căldură, Iar soarele cu chipul radios, C-un zâmbet ce-florește-n colț de gură, În aerul vibrând melodios. Mergem prin anotimpuri, cu natura, S-aducem raiul pe pământ, mai jos. MIRIȘTE Noiembrie își ține toamna trează, Chiar dacă lenevește pe miriști, Iar noi nu vrem deloc s-ajungem triști, Nici la apus, în zori sau la amiază. Pe
ZECE SONETE DE TOAMNĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342862_a_344191]
-
sunet de clavir ”) și, mai ales, „Aleluia!/ De la facerea lumii te-am iubit./ Sub mărul acela albastru,/ florile lui ne-au cuminecat și miruit “. („Rhapsody in blue”). Versurile din acest volum pornesc dinspre lume spre lume, trecând prin sufletul poetei vibrând a rapsodie. Ele comunică, relevă lumea lumii înseși. Vigoarea îi vine din Semnul Crucii, între Verticalitate și Orizontalitate, și din raportul dintre Poezie și Poetă: „Luptătorul acela/ răstignit și înlănțuit/ încă nu a murit./ S-a frânt puțin numai inima
MARIANA CRISTESCU SAU VIZUALIZAREA ÎN INTERIORUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342881_a_344210]
-
Tu m-ai chemat, sau eu la tine/ Am lunecat pe valuri line/ Spre vise dragi, gânduri divine/ Tu ai venit, sau eu la tine?” Pe lângă muzică, filosofie... Titi avea un suflet sensibil, plin de poezie și frumos, suflet care vibra la orice sunet misterios. Pe lângă iscusința redării atâtor variate trăiri, autorul dovedește un real talent al descrierilor înconjurătoare, fiind un fin observator, totul făcut cu migală de bijutier, cu rafinament și dezinvoltură creatoare. Mi-a atras atenția descrierea orășelului Vecinești
RECENZIE. ( VALENTINA BECART). ROMANUL TIMPUL ŞI RĂSTIMPUL, AUTOR TĂNASE CARAŞCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342807_a_344136]
-
băiatului. Tremura. Amețit și nesigur de situația inedită în care se afla, Titi nu știa cum să reacționeze când s-a simțit înconjurat de brațele Mașei și sărutat cu pasiune. Sărutul pătimaș i-a tăiat respirația. Era altceva...Trupul tânăr vibrând, sânii tari apăsându-i pieptul, pulpele dezgolite încolăcindu-i picioarele l-a amețit. Fierbințeala clocotitoare l-a pierdut într-o dulce senzație de plutire. I-a trezit tot trupul la o altă viață instinctivă din care se revărsa o dorință
RECENZIE. ( VALENTINA BECART). ROMANUL TIMPUL ŞI RĂSTIMPUL, AUTOR TĂNASE CARAŞCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342807_a_344136]
-
Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1756 din 22 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Lumea ta a fost în bemol sculptată. Prea rar un diez sau becar se-agită s-aducă-un surâs în viața ce-arată neliniștită. Sorbi din absolut vibrând în tărie, te-ntrupezi în crez mustind de speranțe și deodată simți că-n tine adie stranii nuanțe. Doamne,de ce doar de-ndoieli ai parte? Clipele ce vin au viscole-n ele. Stai și-nlocuiești geamurile sparte punând zăbrele. În
STĂRI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342973_a_344302]
-
acele momente... Se lăsă pe spate, iar pletele ei îmi mângâiau fața. Am tras-o spre mine, simțindu-i spinarea deasupra buzelor și i-am sărutat fiecare petecuț de piele înroșită. O mușcam la rândul meu de umăr, iar ea vibra toată. Niciodată nu am văzut o femeie cum se dăruiește cu atâta patimă! Simțeam că am pătruns până în străfundurile neexplorate încă, însă ea se încorda, zvâcnea în stânga și în dreapta și apoi, relua acest dans până rămânea înțepenită, strângându-mă în
PLIMBAREA PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342982_a_344311]
-
mine un cântec de dor/ A trecut chiar acu./ Eu am țară unde să mor,/ Tu nu, tu nu. Lili Bobu Ați trecut vămile timpului, purtând în mâini propria-i lumină, statornic devotat unei cauze nobile. Rostindu-vă poezia, ați vibrat dinspre toată istoria, pe care o duceți cu dumneavoastră. Prin forța verbului și spiritului dumneavoastră, ați adus ploaie și rod pe un pământ ars de stele. Ați durat o Casă a Poeziei, în care trăiește un neam întreg, învățându-ne
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342915_a_344244]
-
mine un cântec de dor/ A trecut chiar acu./ Eu am țară unde să mor,/ Tu nu, tu nu. Lili Bobu Ați trecut vămile timpului, purtând în mâini propria-i lumină, statornic devotat unei cauze nobile. Rostindu-vă poezia, ați vibrat dinspre toată istoria, pe care o duceți cu dumneavoastră. Prin forța verbului și spiritului dumneavoastră, ați adus ploaie și rod pe un pământ ars de stele. Ați durat o Casă a Poeziei, în care trăiește un neam întreg, învățându-ne
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
Totul e absolut spontan, scriu grăbit, de parcă ar fi un dicteu automat care curge înspre mine dintr-o fântâna cu stropitoare. Apoi, revin după un timp, recitesc originalul și văd niște detalii care mi-au scăpat prima dată. Sau poate vibrez mai limpede, e chestie de dispoziție, poate. Și atunci, umblu la niște retușuri, care se pot adânci până la a schimba întreg conceptul de traducere. Așa mi se întâmplă și cu muzica veche, pe care o ascult după un timp cu
CONSUELA STOICESCU SCRIE SI TRADUCE VERSURI PE MUZICA DE VIVALDI SI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343193_a_344522]
-
în rugă sufletul meu șoptea cuvinte izvorâte chiar din sânge. Dorea să nu se vadă că-n al lui sine plânge în timp ce corbul urii croncănea. Dar când mă resemnasem, am auzit un corn din care cânta trist melancolia și a vibrat deodată în mine poezia cerându-mi ca la ea să mă întorn. Mi-am părăsit mârțoaga și-am luat un cal vânjos spre a zbura cu dânsul printre stele, în care cu fervoare cioplesc visele mele semnându-le cu-orgoliu
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343288_a_344617]
-
MIHALI * Suceava: PÂNZA NEVĂZUTĂ A SPERANȚEI (versuri, A5, 190 pagini) Poeta Bonnie Mihali nu se îndepărtează prea mult de natură, de teamă (uneori) că, dincolo de această splendidă alcătuire divină, nu se mai află nimic care să-i facă sufletul să vibreze. Realitatea fărâmițată de timp și suferință o va determina să se retragă în turnul de fildeș (ca o reacție de apărare), o va arunca în brațele singurătății și înstrăinării... Arborele, simbol al statorniciei, dar și al verticalității „mă poartă sus
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 26 MAI 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343363_a_344692]
-
2015 Toate Articolele Autorului Ai fost un dar Poate că dacă nu veneam pe-acest pământ,îmi părea rău că n-aș mai fi atins vreun ram din crângul tău. Și nici izvoarele-ți zglobii nu le-aș fi auzit vibrând nemuritoare armonii în al meu gând. Sunt fericit c-al meu destin atât de simplu și firesc a hotărât aici să vin să te-ntâlnesc. Ai fost un dar. Dar minunat, când preaiubitul Dumnezeu zâmbind a binecuvântat sufletul meu. Tu
AI FOST UN DAR ŞI CE DACĂ ? de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343394_a_344723]
-
această concluzie a noastră. Ne oprim din lectură emoționați și ne bucurăm că Elisabeta Iosif este dacistă, este un om patriot, o ființă iubitoare a acestui pământ și a creațiilor materiale și spirituale ale înaintașilor noștri. O însoțim cu sufletul vibrând de emoție în incinta sacră a Sarnisecetuzei : „Sarmizegetuza Regia mi s-a părut ca o carte deschisă, cu semnificații multiple, depozit de valori spirituale, labirint inițiatic și spațiu al cunoașterii gândirii dacice, închizând în sine și secretul salvării ființei naționale
STEFAN DUMITRESCU ORICE SEMN ESTE O INSULĂ CRONICĂ LITERARĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343398_a_344727]
-
Prietenie > UNDĂ VIEȚII Autor: Doina Theiss Publicat în: Ediția nr. 921 din 09 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Undă Vieții Neliniștea din noapte, o simt într-un... fior. Când ne iubim, în mine, mă-nalț și iar cobor. Dragostea plutește, vibrând până la stele Și se afundă-n marea cu valuri rebele. Furtuni dezlănțuite ia inimii... puterea Înghit tot infinitul, lăsând numai cenușă. Iubirea-mi dăruita, dulce precum mierea Trădat-ai, aruncând-o că pe o mânușa.. Potop plin de lacrimi, un
UNDA VIEŢII de DOINA THEISS în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343479_a_344808]