6,708 matches
-
loc modest la masa cu trufandale a celor mari. Dacă privim evoluția literaturii noastre postbelice din acest punct particular de vedere, ajungem la concluzia că generația ’60 a beneficiat de condițiile cele mai generoase de promovare socială și literară, din cauza „vidului” care se instalase În cultura noastră prin jdanovismul stereotipizant, purpuriu, al anilor ’50. Atunci când șaizeciștii au intrat În arenă, ei au avut, din start, cui și căror idei să li se opună: oferta pieței apucase să estompeze achizițiile caricaturale, distorsionante
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
generație de scriitori, să facă politică? Lucrul acesta ar fi valabil Într-un proiect social de tip pașoptist, care Într-adevăr a funcționat la noi chiar În primii ani de după revoluție, când, la fel ca Platon, ne imaginam că, În vidul total de cultură și de practică politică, intelectualii sunt acei filosofi care ar putea să conducă cetatea. Dacă intrăm Însă Într-o societate care se normalizează din punctul de vedere al funcționării democratice, devine tot mai limpede că politica trebuie
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
faptul că ne dați aceste informații tulburătoare. Indiferența tuturor față de fenomenul cunoașterii e mult mai gravă. Uneori mă Întreb dacă nu vor dispărea elitele, specialiștii, Într-un viitor nu prea Îndepărtat. Influențele celor de la catedră nu se pot manifesta În vid. Cât despre ideea de a fi receptacul pentru anumite angoase care nu ne aparțin, nu e o problemă chiar atât de gravă. Putem să dăm exemple apropiate. Lucrările noastre de licență sau de disertație Înmagazinează și exorcizează toată Încărcătura sumbră
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
al propriului eu, de vreme ce sursa răului nu se află doar în lume, ci și în sine: „neant, tu îmi amintești de noaptea ce sângerează/ în ochii mei./ creierul meu este sângele tău” (Cerul este strigătul). Neantului din exterior îi corespunde vidul interior, astfel încât ființa este supusă unui dublu asediu, disputată de două vârtejuri cu putere de aspirație egală. Acceptând că „numai superficialitatea are sens” (Fuga postmodernă IV), M. mută astfel teatrul de luptă pe terenul reprezentărilor, hrănind voracitatea abisului cu imaginile
MARINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288038_a_289367]
-
feu, tipărit aici în 1906 și prezentat în „Mercure de France” și „Le Thyrse”. Încearcă să impună piesa Le Fou? pe scena franceză. Frecventează boema pariziană, cafenelele Vachette, Closerie des Lilas. Prezintă Institutului Franței un memoriu despre propagarea luminii în vid. Prin strădaniile discipolilor M. începe să fie recunoscut. Volumul Flori sacre (1912) este prezentat de E. Lovinescu în „Convorbiri literare”. Cenaclul macedonskian va fi frecventat de tânăra generație de scriitori impusă în preajma primului război mondial sau imediat după: Ștefan Petică
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
descrierilor ample cu stilul colocvial, asamblate printr-o temă recurentă în proza sa - legătura strânsă dintre vii și morți. Autorul încheagă o pseudofilosofie întemeiată pe ideea că cei vii sunt prelungiri ale celor dispăruți, iar atrofierea acestei relații este sursa vidului existențial al umanității. Piramida (I-II, 1995) focalizează narațiunea în zona mitului creației. Fundamentat pe o teză soteriologică utopică și pe ideea permanentei metamorfoze, G. scrie o parabolă despre distrugerea apocaliptică a întregii umanități, în urma căreia rămâne un singur supraviețuitor
GHILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287263_a_288592]
-
acționariatul semnificativ al băncii, fie se relaționau cu acesta prin diferite metode, inclusiv prin intermediul relațiilor politice, cum a fost cazul Dacia Felix sau al Băncii Internaționale a Religiilor. Dar după 1995, s-a creat o facilitate specială pentru a înlocui vidul produs prin retragerea fondurilor de investiții în colectarea și concentrarea banilor proveniți de la populație. Această facilitate a luat forma „băncilor populare”. Băncile populare nu erau în realitate bănci și nu erau recunoscute ca atare de către Banca Națională, care s-a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de capitalul autohton, prin intermediul cooperării cu administrația și cu managementul întreprinderilor de stat, dar mai ales datorită capacității sale superioare de a valorifica specificul cultural și capitalul relațional de care dispunea, prin utilizarea cu abilitate a golurilor instituționale și a vidului legislativ ce a durat mai bine de zece ani pe această piață. Primul efect important al acestei realități a constat într-o acumulare rapidă de mari capitaluri în favoarea unor capitaliști români mai bine plasați pe această piață. Cei mai mulți dintre ei
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Rigoarea văzduhului, Cluj-Napoca, 1978; Poeți români de azi, București, 1979; Critici români de azi, București, 1981; Între critici, Cluj-Napoca, 1983; Contemplații, București, 1984; Cotidiene, București, 1986; Existența poeziei, București, 1986; De la Mihai Eminescu la Nicolae Labiș, București, 1989; Oglinda și vidul, Pitești, 1993; Peisaj critic, I-III, București, 1993-1999; Un izvor bolborosind înăuntrul termometrului, Oradea 1996; A doua viață, București, 1997; Cum am devenit stalinist, Iași, 1997; E. Lovinescu între continuatori și uzurpatori, postfață Monica Lovinescu, București, 1997; Nimic n-ar
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
Mihăilescu, Critica și ludicul sensibil, VR, 1990, 2; Lucian Alexiu, Fizica și metafizica poeziei, O, 1990, 20; Ion Simuț, „De la Mihai Eminescu la Nicolae Labiș”, F, 1990, 6; Regman, Nu numai, 160-173, 328-338; Ierunca, Subiect, 197-200; Ioan Moldovan, „Oglinda și vidul”, F, 1994, 2; Adrian Popescu, Poezia maturității artistice, ST, 1994, 7-8; Simuț, Incursiuni, 206-214; Negoițescu, Scriitori contemporani, 196-201; Alex. Ștefănescu, Gheorghe Grigurcu, RL, 1996, 14; Barbu Cioculescu, Predominanța contemplației, JL, 1997, 5-12; Paul Goma, „Blasfemiile” grigurciene, JL, 1997, 5-12; Pop
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
fiind trăirea improvizată, ce prelungește o agonie secătuitoare; al doilea este cel al vieții intime, epuizată în legături erotice lipsite de șansa adevăratei iubiri, într-un univers sufocant, apăsat de nesiguranță, brutalitate, incomunicare și absurd. Radiografia socială este extrem de dură. Vidul sufletesc, absența idealității, pierderea contactului cu metafizicul, închistarea în interese meschine desfigurează personajele până la monstruos și incită spiritul incriminatoriu al romancierului. Romanul „agoniei fără moarte” este o carte românească, chiar dacă a fost compusă și publicată inițial în franceză. El înfățișează
HERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287429_a_288758]
-
sau neavenite, analiza temelor din lirica lui Vinea, partea cea mai consistentă a lucrării, ar fi putut constitui uvertura unei pline de sugestii interpretări critice. S. comentează motivele și simbolurile „imaculării” din Ora fântânilor, decriptează nucleele mistice (Sfântul, Rugă, Proorocul, Vid), inventariază imaginarul din linia expresionismului magic ( Peisaj, Câinele pământului, Moara umbrelor, Ielele, Adam). Totodată, în investigarea prozei lui Vinea, eseistul este printre cei dintâi care decelează, alături de influențe de tip romantic, rolul freudismului și al suprarealismului în articularea imageriei onirice
SALAGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289440_a_290769]
-
chiar mai rău, forțele subatomice ale spațiului Însuși pot fi transformate de acest experiment. Dacă acest lucru s-ar Întâmpla, efectul ar putea fi „ruperea țesăturii spațiului Însuși”4. Rezultatul, avertiza Rees, ar putea fi că „limita noului tip de vid s-ar propaga ca o bulă În expansiune” care ar putea devora Întregul univers 5. Rees și alți oameni de știință admit că probabilitatea ca oricare dintre aceste evenimente să aibă loc este extrem de mică. Dar dacă este „foarte, foarte
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
108). Succesul unei culturi, al unui grup social sau al unei instituții în a induce la membrii săi practicile (ideile, valorile) pe care le dorește depinde, după Skinner, în exclusivitate de configurația de condiționări, de reîntăriri pe care o oferă. Vidul axiologic, anomia și anormalitatea s-ar explica prin absența sau slaba operativitate a reîntăririlor: dacă oamenii nu lucrează îndeajuns nu este din cauză că sunt leneși sau că le-a scăzut simțul moral, ci pentru că bunăstarea la care au ajuns face reîntăririle
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
conta de asemenea ce tip de gândire folosim, motivație numită „de impresie”. Mecanismul schimbării de atitudini prin persuasiune este neîndoielnic unul foarte complex. Are această caracteristică și pentru că în situațiile obișnuite transmiterea și receptarea de mesaje nu operează într-un „vid”, într-un spațiu lipsit de alte variabile. Recunoașterea complexității reprezintă însă doar un pas în cunoaștere, întreprinderea dificilă fiind aceea de a o descifra, de a dezvălui dacă nu toate detaliile ei, măcar liniile de forță după care funcționează. S-
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sânge - Som krvavá skvrna, ed. bilingvă, Nădlac, 1998; Taina lui Pavel Hron. Antologie de proză slovacă modernă și contemporană, I-II, îngr. și postfața trad., Nădlac, 1999 (în colaborare); A. E. Baconsky, Mátvoly vo vzduchoprázne a Sebastianov koráb [ Cadavre în vid și Corabia lui Sebastian], Bratislava, 2000; Ion Mircea, Zalesnená pyramída a iné básne [ Piramida împădurită și alte poezii], pref. trad., Bratislava, 2000; Miroslav Válek, Mi-ar plăcea să fiu un faraon cu ochiul de acat, postfața trad., Nădlac, 2000; Pavel
STEAUA NOASTRA – OUR STAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289895_a_291224]
-
Iancu” sau: „Pământ românesc legat de roată cu Horia” (Pământul). Și mitul Meșterului Manole este, nu o dată, convocat: „O, Doamne, de ce m-am apucat ca Manole / să-mi zidesc femeia în zid, / fără să am inima lui Manole?” (Clopote de vid). Versurile din Drumul spre solstițiu (1970), O ramură deasupra ierbii (1975) și Zăpada din anul o mie (1981), ultimele două distinse cu Premiul Asociației Scriitorilor din Brașov, aduc o diversificare a orizontului poetic. Acum uimirea copilărească, „neseriozitatea” programatică, „revolta cuceritoare
STOIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289958_a_291287]
-
o expoziție, fie ea și alcătuită din cîteva sute de lucrări, ci un mod de a exista și un sistem de gîndire în spațiul lăuntric al limbajului artistic și în spațiul exterior al receptării artistice. Cu o spaimă fundamentală de vid, de inform și de pasivitate, Vasile Tolan este un reprezentant demn al expresionismului abstract atît de bine ilustrat în spațiul ardelenesc. Insă spre deosebire de formele consacrate ale acestei expresii și ale acestei stilistici de școală, în marea lor majoritate circumscrise unei
Un enciclopedist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17149_a_18474]
-
deschiderii. De la oul primordial la mediul intrauterin, de la corporalitate la configurația locuinței, de la habitat la universul însuși, trăim în fatalitatea și în civilizația cutiei. Asemenea păpușilor rusești care se conțin una pe cealaltă, într-o succesiune a formei definite cu vidul dinlăuntru, lumea însăși este un inepuizabil depozit de cutii. În interiorul etanș sau în cavitatea deschisă, în geometria rigidă ori în conturul abia sugerat, ea stochează și promite o infinitate de semnale și de informații. Natura frustă, cu întreaga sa energie
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
cîmpul vag și imponderabil al unei lumi eterice. În acest neant cu o infinită capacitate de absorbție se constituie, asemenea deflagrațiilor galactice, suitele de imagini turbionare, proiecțiile unei sensibilități ultragiate, și se pun în mișcare nenumăratele strategii de mîntuire a vidului. Comentînd la scară umană marele act al Genezei, artista descoperă fasciculul de lumină care fisurează nemăsurata întindere nocturnă și în jurul lui își organizează întreaga construcție plastică. Din acest nucleu inițial se nasc tonurile și valorile, se dezvoltă suprafețele și se
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
corectă. A transcris frazele din manual, a inventat altele întrutotul asemănătoare și le-a transformat în parodica „anti-dramă” La Cantatrice chauve, descrisă de el ca „o tragedie a limbajului”, dramatizare a imposibilității comunicării între oameni, a înspăimântătoarei banalități și a vidului interior ce caracterizau, după părerea sa, lumea modernă. Articolele din presa românească a anilor ’30 schițaseră această concluzie, iar acum el își crease un cadru mai prielnic expunerii ei și reducerii la absurd a actelor vieții cotidiene. I. a numit
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
colective și deruta individului sunt legate de panica sfârșitului de ev. AL. PALEOLOGU Sub aparențele comicului, Eugen Ionescu a fost totdeauna un autor tragic. Dar prin burlesc, el se ferea de anumite lacrimi, se apropia pieziș de întrebările esențiale, umplea vidul existenței cu scaunele deriziunii, dădea ocol morții, pitindu-se, să n-o vadă, și se costuma în măscărici spre a nu fi recunoscut de destin. Iată însă că de la Rinocerii încoace măștile încep să cadă: Eugen Ionescu își transformă acum
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
mare vitalitate, dar, pe de altă parte, și sărăcia interioară poate fi un factor de creație, uneori mai intens decât bogăția. Există, prin urmare, fără ca această distincție să îi ierarhizeze valoric, artiștii „calzi” și artiștii „reci”. Pe R. îl fascinează vidul lăuntric când devine instrument de captare a sensului, mai exact - a pierderii de sens. El nu ezită să pună în legătură vidul cu puterea de viață și obține mari performanțe când se ocupă de scriitori ca Bacovia sau Gogol, la
RAICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
prin urmare, fără ca această distincție să îi ierarhizeze valoric, artiștii „calzi” și artiștii „reci”. Pe R. îl fascinează vidul lăuntric când devine instrument de captare a sensului, mai exact - a pierderii de sens. El nu ezită să pună în legătură vidul cu puterea de viață și obține mari performanțe când se ocupă de scriitori ca Bacovia sau Gogol, la care oboseala și vitalitatea s-au manifestat complementar. Nu înseamnă că prima sa monografie, cea despre Liviu Rebreanu, ar fi mai puțin
RAICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
va veni nu doar pentru a mântui sfinții, ci și pentru a‑i pedepsi pe cei păcătoși, reprezentați simbolic prin figura Anticristului. Acesta nu are o existență proprie. De fapt, adversarul eshatologic pare să întrupeze mai degrabă un fel de „vid ontologic”. Monografia pe care ne‑o propune Irineu se încheie prin același paradox prezent în capitolul 17 din Apocalipsă: „Ea era și nu este și va să se ridice din adânc și să meargă spre pieire” (17,8). Capitolul III
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]