2,852 matches
-
condiției umane. Este, după cele mai numeroase și avizate opinii, cea mai de sus creație, sub aspectul registrului artistic, a actorului Constantin Popa. În ce ne privește, o situăm, totuși, pe aceeași treaptă cu prezența sa din Ciocîrlia lui Anouilh. Violeta Popescu îi răspunde cu subtilitate, cu o poezie sobră, reținută, a alunecărilor și încetinirilor de ritm, cu o mimică de ciudată, uneori, elocvență, în rolul femeii care, prin evoluția ei, pare că dezvoltă și un subțire comentar de subtext acțiunii
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
cele mai izbutite roluri ale sale din ultimii ani), dar cred că linia generală a personajului a fost gîndită într-o cheie prea blajină, prea bonomă, ceea ce estompează în mare parte tragismul condiției sale umane. Îl secondează, în schimb ireproșabil, Violeta Popescu (Mina), o mască a durerii resemnate, cu o privire terifiată de sălbătăciune rănită. În două roluri mai puțin importante, Florin Mircea (Ștefan) și Liana Mărgineanu (Vera) completează strict și eficace galeria umană a piesei cu două imagini de contrast
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
ar fi doar atâta, nu ar fi decât un exemplar, original și somptuos, În care s-ar putea recunoaște orice banal tânăr contemporan”1. În tinerețe, decis să-și surprindă contemporanii prin extravaganța costumelor de catifea albă, prin buchetele de violete prinse În loc de cravată, el Își compune mai apoi un stil de o sobră eleganță: mantou gris perle, cu tăietură simplă, eșarfă albă. Semn distinctiv - un baston cu măciulie din porțelan albastru. Cu gesturi ample, bizare, cu o mustață impertinentă à
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
pe care mulți se străduiesc să Îl imite, dar care nu e niciodată egalat.” 1 Cravate și cravate: à l’americaine, à l’orientale, à la Lord Byron, „În cascadă”, irlandeză, à la paresseuse... Sau, culme a sfidării, buchetul de violete purtat la gât de către Robert de Montesquiou. Cravata verde a lui Wilde, camelia de la butonieră a lui Marcel Proust ori savantele combinații florale purtate tot la butonieră de Beerbohm. Pe urmele lui Buffon, s-ar putea spune pe bună dreptate
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
sau observație privind doctrinele sau preceptele lor Filosofice sau Religioase. Iar acum, În al doilea rând, despre Gospodăria Filfizonului; În care locuiește Însuși Mistagogul și inspiratul Slujitor al Penei atât de des menționat: Gospodăria filfizonului „Un Cabinet-de-Toaletă splendid mobilat; draperii violete, scaune și divanuri În aceeași nuanță. Două Oglinzi Înalte, plasate de o parte și de cealaltă a unei mese pe care se află obiectele luxoase necesare Toaletei. Câteva Sticluțe de Parfum, aranjate Într-un fel anume, pe o masă mai
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
culori și pășește apoi într-un univers de lucruri violete. Matinală, din care face parte această imagine, este un mic poem eminescian tradus în limbajul corespondențelor simboliste: „Aurora violetă / Plouă rouă de culori - / Venus, plină de fiori, / Pare-o vie violetă. // Bat la geamul tău încet, / Bat cu-o roză sângeroasă - / Vino, floare somnoroasă, / Cât pe zări e violet. Plâns de ape se repetă / Încă totu-i adormit - / Ca în vise s-a pornit / Roata morii - violetă.” B. este, probabil, primul
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
fiori, / Pare-o vie violetă. // Bat la geamul tău încet, / Bat cu-o roză sângeroasă - / Vino, floare somnoroasă, / Cât pe zări e violet. Plâns de ape se repetă / Încă totu-i adormit - / Ca în vise s-a pornit / Roata morii - violetă.” B. este, probabil, primul care introduce la noi relația culturală în poem sau, mai corect spus, face din referința livrescă un element de reflecție lirică. Este un mod de a indica modelele și, totodată, de a gândi poezia ca artificiu
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
de sânge. N-ar fi aceasta o legendă singulară. Dimpotrivă, o mulțime de plante și-ar datora existența sângelui scurs pe pământ din trupurile diverșilor zei, demoni sau eroi mitici. Din sângele dracului a răsărit tutunul, din sângele zeului Atis - violetele, din cel al lui Prometeu - ierburile magice, din sângele coribanților - cimbrul, din sângele lui Hiacint și Ajax - irisul ș.a.m.d. (vezi mai ales 66, pp. 353-358). De altfel, toate aceste legende își află motivația în valențele fertilizatoare, de „germene
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ales la beție și în starea de euforie” (Naturalis historia, XXI, 12) (38, pp. 77-78). Se credea că efectul tămăduitor este obținut prin simpla punere pe cap a unei cununi de plante medicinale, mai ales psihotrope. De exemplu, coroane cu violete (uiola) purpurii se pun „pe frunte când îți arde capul. Purtate în chip de cunună și inspirându-le parfumul, [florile] risipesc mahmureala și senzația de greutate la cap” (Naturalis historia, XXI, 130). Cununa de iederă „potolește durerile de cap”, dar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Editura Polirom. Sandu, Dumitru. 2004. Ideologii difuze în domeniul identitar-etnic, în Sociologie românească, vol. II, 2, pp. 58-70. Sandu, Dumitru. 2004. Cultură și experiență de migrație în satele României, în Sociologie românească, vol. II, 3, pp. 179-202. Sârbu, Aurelia, Florian, Violeta. 1995. Resurse umane în mediul rural: continuitate și schimbare, în Sociologie Românească, anul VI, 3-4, pp. 297-310. Schaefer, Richard și Lamm, Robert. 1994. Sociology. A Brief Introduction. New York: McGraw-Hill. Schlee, Günther. 2000. Collective identity, property relations and legal pluralism, Working
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Brâncuși, îngr. și pref. Mircea Handoca, București, 2003. Traduceri: Robert Peary, Cucerirea Polului Nord, București, 1939; Peter Neagoe, Soare de Paști, București, 1940; Gerda Scheirer, Egon Jameson, Eroii bărcilor de salvare, București, 1946; A.S. Pușkin, Dubrovski, București, 1949 (în colaborare cu Violeta Jianu); Din Lin, Răsare soarele deasupra râului Sangan, București, 1950 (în colaborare cu Violeta Jianu); G.M. Markov, Familia Strogov, București, 1950 (în colaborare cu N. Issersohn); Ivan Vazov, Sub jug, București, 1951 (în colaborare cu Vanghele Hrisicu); Jorge Amado, Secerișul
JIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287673_a_289002]
-
1939; Peter Neagoe, Soare de Paști, București, 1940; Gerda Scheirer, Egon Jameson, Eroii bărcilor de salvare, București, 1946; A.S. Pușkin, Dubrovski, București, 1949 (în colaborare cu Violeta Jianu); Din Lin, Răsare soarele deasupra râului Sangan, București, 1950 (în colaborare cu Violeta Jianu); G.M. Markov, Familia Strogov, București, 1950 (în colaborare cu N. Issersohn); Ivan Vazov, Sub jug, București, 1951 (în colaborare cu Vanghele Hrisicu); Jorge Amado, Secerișul roșu, București, 1952 (în colaborare cu Vera Ilchievici); Antonina Kopteaeva, Ivan Ivanovici, București, 1953
JIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287673_a_289002]
-
p. 196-202, nr. 98 (cu descrierea miniaturii). • Catalogul documentelor Țării Românești din Arhivele Naționale, vol. VII, 1650-1653, întocmit de Marcel-Dumitru Ciucă, Silvia Vătafu-Găitan, Melentina Bâzgan, București, 1999, p. 242-243, nr. 693. • DRH, B. Țara Românească, vol. XXXI, vol. întocmit de Violeta Barbu, Constanța Ghițulescu, Andreea Iancu, Gheorghe Lazăr, Oana Rizescu, București, 2003, p. 96-100, nr. 86. domnești se îndepărtează de modelul stabilit în vremea lui Radu Mihnea, vădind influențe ale tabloului votiv din pictura murală. În Moldova, cele două acte de la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
153, 511. Bandelli, G. 477. Bandholtz, Harry 313, 314, 315, 320. Bánffy, Miklos 313, 316, 320, 321, 323, 324, 326, 328. Bánffy, Nicolai 326. Bantke, Samuil Samuilovici 402. Banu, Florian 433, 434. Banu, Petre 442. Barbarossa, v. Friedrich I ~. Barbu, Violeta 120. Bârgăoanu, Alina 204. Barițiu, George 360. Barnovschi, familie 118. Barnovschi, v. Miron ~. Bartes, Roland 505. Basarab, v. Matei ~. Baslez, M.-F. 471. Basset, R. 429. Baudouin al II-lea 38, 39. Bay, Charles A. 250. Bădărău, Eugen 407. Bădescu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
bacoviană, din care răzbat inițial câteva reminiscențe intertextuale: „Vecinii, colegii, bârfa și îndrăzneala de a ți se spune că trăiești/ La periferia societății./ Dar seara-i adâncă și ploaia violetă, amurgul violet,/ Cerul violet, boala și groaza viorii violete, marea violetă...” (Provincie veche). Aidoma precursorului său, poeta își păstrează un timbru monocord, influențat doar întâmplător de diverse mode lirice, de care s-a dezis cu aceeași nonșalanță cu care le-a adoptat. Ca și în cazul lui Bacovia, scriitura ei provine
MARINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288038_a_289367]
-
MIHĂILĂ, Ileana (1.II.1959, București), istoric literar, editor și traducător. Este fiica Violetei Mihăilă (n. Popescu), redactor de editură, și a lui Gheorghe Mihăilă, slavist. Urmează școala generală și liceul în București, după care va absolvi, în 1982, Facultatea de Limbi Străine a Universității din același oraș, secția franceză-spaniolă. În 1991 își susține
MIHAILA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288125_a_289454]
-
Varlaam și Ioasaf, Mircea Anghelescu despre Halima); cărți bisericești (Alexandru Mareș despre activitatea diaconului Coresi etc., Al. Rosetti despre Codicele voronețean și diaconul Coresi, despre curentele culturale din secolul al XVI-lea; despre alte cărți bisericești: Dan Simonescu, Gabriel Țepelea, Violeta Barbu); texte juridice (Gheorghe Chivu despre stilul textelor juridice și administrative în secolele al XVI-lea - al XVII-lea, Alexandru Mareș despre Udriște Năsturel și Pravila de la Govora, Radu Constantinescu despre identificarea unor pravile inedite din secolul al XVII-lea
LIMBA ROMANA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287811_a_289140]
-
unor pravile inedite din secolul al XVII-lea); traduceri datorate mitropolitului Varlaam (Florentina Zgraon); despre Nicolae Milescu, Dosoftei și Dimitrie Cantemir (Alexandru Mareș, Dragoș Moldovan, E. Petrovici, N.A. Ursu); problema editării critice a textelor vechi românești (Dan Simonescu, N. A. Ursu, Violeta Barbu, Mioara Avram, Florica Dumitrescu). Dintre studiile despre secolul al XVIII-lea, incluzând perioada Școlii Ardelene, pot fi amintite articolele despre câteva probleme generale, semnate de Werner Bahner (Problemele îmbogățirii lexicale în cadrul Școlii Ardelene raportate la mediul european din secolul
LIMBA ROMANA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287811_a_289140]
-
manuscris românesc al „Întâmplărilor lui Telemac” de Fénelon: filieră, localizare, datare, paternitate) și de Florentina Zgraon (Tipăriturile vieneze din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și unificarea limbii române literare), un articol despre traducerile din Voltaire, semnat de Violeta Barbu (Cele mai vechi traduceri din Voltaire în limba română) ș.a. Scriitori români din perioada modernă și contemporană sunt studiați mai ales din perspectivă stilistică (Costache Negruzzi, George Barițiu, N. Filimon, Ion Heliade-Rădulescu, Vasile Alecsandri, Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, Petre
LIMBA ROMANA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287811_a_289140]
-
general al Fundației Nicolae Manolescu și ca editor și Ion Rațiu (până la numărul 23/1995). Au mai sprijinit editarea revistei Fundația Soros pentru o Societate Deschisă (până în 1997), Fundația pentru o Societate Deschisă România (din 1998), Editura Național (redactor-șef Violeta Borzea, de la numărul 2/2001) și Fundația Anonimul (de la numărul 8/2002). Din 1995 Nicolae Manolescu este menționat ca director, director adjunct fiind Gabriel Dimisianu, redactor-șef Alex. Ștefănescu, iar secretar general de redacție Mihai Pascu. Din redacție au mai
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
miresmelor, București, 1977; Smalțuri, București, 1979; Sanctuar tulburat, București, 1986. Traduceri: Horváth Imre, Taina apei, București, 1958. Repere bibliografice: Nichita Stănescu, „Despre copilărie”, GL, 1957, 16; Paul Diaconescu, Inconsecvențe, CNT, 1957, 17; Aurel Martin, Două tinere poetese: Doina Sălăjan și Violeta Zamfirescu, „Tânărul scriitor”, 1957, 8; Paul Georgescu, Primăvara curată, CNT, 1957, 40; Al. Andriescu, „Confidențe”, IL, 1957, 9; Vicu Mîndra, „Confidențe”, „Scânteia tineretului”, 1957, 2 651; Victor Felea, Două cărți de poezie, ST, 1957, 10; Ana Novak, Lirica Doinei Sălăjan
SALAJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289442_a_290771]
-
Ulici, Poeți „vechi”: Paul Sân-Petru, „Cumpăna soarelui”, CNT, 1982, 24; Aureliu Goci, Un poet solar: Paul Sân-Petru, R, 1983, 11; Codrin Liviu Cuțitaru, „Anotimp”, CRC, 1986, 31; Ulici, Lit. rom., I, 309-310; Adrian Alui Gheorghe, „Poeme creștine”, „Poezia”, 2000, 2; Violeta Ionescu, O carte pentru „pământul repede ce suntem...”, „Viața liberă”, 2000, 3 170; Victor Sterom, „Poeme creștine”, ATN, 2002, 11; Constantin Trandafir, Structuri anamorfotice ale imaginarului, „Axioma”, 2003, 10; Eugenia Delad, Poetul Paul Sân-Petru a învățat „mersul pe fulger”, „Univers
SAN-PETRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289457_a_290786]
-
mulți aspiranți la notorietatea literară. Frecvența cea mai mare o are, de-a lungul timpului, poezia, pe care o semnează întreg arcul poetic contemporan: Mihai Beniuc, Mihu Dragomir, Tudor Arghezi, Radu Boureanu, Nina Cassian, Demostene Botez, Cicerone Theodorescu, Tiberiu Utan, Violeta Zamfirescu, Maria Banuș, Gheorghe Tomozei, Nicolae Tăutu, Florența Albu, Constantin Abăluță, Aurel Rău, Anghel Dumbrăveanu, Alexandru Andrițoiu, Ion Bănuță, Eugen Frunză, Victor Felea, Ion Gheorghe, Nichita Stănescu, Ioan Alexandru, Horia Zilieru, Corneliu Sturzu, Radu Cârneci, Gheorghe Pituț, Ana Blandiana, Gabriela
LUCEAFARUL-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287875_a_289204]
-
Varia, I, 439-442; Const. Ciopraga, Eminescu în versiune franceză, CRC, 1974, 5; D.M. [Dumitru Micu], Eminescu, CNT, 1974, 9; George Munteanu, Mihail Steriade la 70 de ani, RL, 1974, 15; Al. Piru, „Approche d’un génie: Eminescu”, CREL, 1975, 106-108; Violeta Zamfirescu, O lume pentru toți, București, 1977, 90-91; Mihai Steriade văzut de..., îngr. Florin Steriade, București, 1979; Lit. rom. cont., I, 499-500; Popa, Ist. lit., II, 206, 217. S. I.
STERIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289923_a_291252]
-
Moldovan, Maria Teleagă, Mihaela Păsat. Studii de istoria literaturii, teorie literară și stilistică semnează Alfred Heinrich, Margareta Gyurcsik, Livius Ciocârlie (Boileau sau Echivocul originar), Galina Cernikova, Traian Nădăban, Elena Ghiță, Aurelia Turcu, Tudor Beșuan, Maria Berceanu, Nicolae Harsanyi, Roxana Nubert, Violeta Chevereșan, Constantin Chevereșan, Ioan Viorel Boldureanu, Liana Ștefan, Ileana Dimitriu Șora, Cristina Tătaru. Alți colaboratori: Maria Király, Monica Giuchici, Florentin Toma. M. V.
STUDII DE LIMBI SI LITERATURI STRAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289994_a_291323]