14,944 matches
-
legătură cu două fapte pentru care este acuzat, și anume: aceea de a fi efectuat, în calitate de administrator al unei societăți, operațiuni financiare, ca acte de comerț incompatibile cu funcția de pădurar, și tranzacții financiare, utilizând informațiile obținute în virtutea funcției; aceea de a declara, cu ocazia completării declarației privind starea de incompatibilitate, prevăzută de art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000, că nu se află în niciuna dintre situațiile prevăzute de lege, deși soția sa era
DECIZIA nr. 148 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256581]
-
autorizată, respectiv întreprinzător persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale. Tocmai aceste omisiuni conturează săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală reținută în sarcina inculpatului. (vi) În concluzie, mecanismul de fraudare a bugetului de stat a constat în aceea că inculpatul, în virtutea tranzacțiilor comerciale efectuate prin transmiterea dreptului de proprietate asupra autoturismelor second-hand, în schimbul unui preț, a acționat ca un comerciant, în sensul prevederilor fiscale legale în vigoare, astfel că îi revenea obligația de a-și declara veniturile realizate în urma
DECIZIA nr. 32 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256988]
-
momentul ridicării excepției (art. 223 din Codul civil), se face prin Ministerul Finanțelor Publice, afară de cazurile în care legea stabilește în mod expres alte organe care să reprezinte statul român în procesele în care acesta este parte. Tocmai în virtutea posibilității legale ca statul să fie reprezentat și de alte organe, în situația dată, a fost desemnată Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A., potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile
DECIZIA nr. 163 din 22 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257494]
-
al unor drepturi câștigate. Legislația examinată de Curte opera în sensul că neîndeplinirea condiției de vechime în muncă mai târziu decât momentul avut în vedere de legiuitor privează persoanele îndreptățite de drepturile echivalente pe care celelalte persoane le au în virtutea condițiilor legate de vechimea în muncă sau profesie. În schimb, prin dispozițiile criticate se ajunge în situația în care, după 1 iulie 2017, pentru aceeași funcție și aceeași gradație maximă există salarii diferite, mai mici pentru cele cu vechimea maximă
DECIZIA nr. 226 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257663]
-
pot deveni participanți ai Fondului, dacă nivelul plafonului și întinderea oferită de Fond depășesc nivelul și acoperirea oferite de schema de garantare/compensare a investitorilor din statul membru de origine, în scopul suplimentării acoperirii de care investitorii săi beneficiază deja în virtutea apartenenței lor la schema de compensare din statul membru de origine. Acestea vor fi denumite în continuare firme de investiții, instituții de credit, S.A.I. și AFIA din alte state membre. (la 07-11-2024, Alineatul (3) , Articolul 3 , Titlul II a fost
PROCEDURĂ nr. 1 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255664]
-
gândurilor, a opiniilor sau a credințelor, art. 30 alin. (1) din Constituție asigură protecție inclusiv opiniilor politice pe care cetățenii și le pot manifesta liber. Mai mult, dispozițiile art. 40 alin. (1) din Constituție prevăd dreptul fundamental de asociere, în virtutea căruia cetățenii se pot asocia liber în partide politice, opțiunea pentru un anumit partid determinând apartenența lor politică. Așa fiind, Curtea constată că atât opiniile politice ale persoanei, cât și apartenența ei politică sunt protejate constituțional. Or, potrivit art. 1
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
privind înființarea Biroului consular la Belfast, ca parte componentă a Consulatului General al României la Edinburgh, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord EMITENT MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 581 din 15 iunie 2022 În virtutea funcțiilor consulare reglementate de art. 5 din Convenția de la Viena cu privire la relațiile consulare, semnată la 24 aprilie 1963, ținând cont de prevederile art. 4 din Convenția de la Viena cu privire la relațiile consulare, semnată la Viena
ORDIN nr. 1.225 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256437]
-
Nucleare prin reorganizarea Regiei Autonome de Electricitate „Renel“, prin care statul dă asigurări că va suporta de la bugetul de stat toate cheltuielile pe care regia nu le poate acoperi din veniturile proprii, fiind astfel obligat să le achite în virtutea art. 44 din Constituție, care garantează dreptul de proprietate, inclusiv cel al creanțelor împotriva statului. Or, actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de intrarea în vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte
DECIZIA nr. 31 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255066]
-
insolvență iminentă, având drept scop instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvență, iar potrivit art. 151 din Legea nr. 85/2006, „procedura aplicabilă regiilor autonome aflate în stare de insolvență se va stabili prin lege specială“. În virtutea acestor prevederi, legiuitorul delegat a adoptat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2013 privind declanșarea procedurii insolvenței la Regia Autonomă pentru Activități Nucleare Drobeta-Turnu Severin, Guvernul expunând argumentele care au stat la baza recurgerii la procedura constituțională a delegării legislative
DECIZIA nr. 31 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255066]
-
și 75 din Constituție, este invocată încălcarea competenței primei Camere sesizate (Camera Deputaților) - care nu a dezbătut textul și soluțiile adoptate de Senat, cu referire la modificările adoptate după votul din plenul Camerei Deputaților, precum și a principiilor constituționale în virtutea cărora o lege nu poate fi adoptată de către o singură Cameră, legea fiind, cu aportul specific al fiecărei Camere, opera întregului Parlament. Invocă, în acest sens, aspecte din jurisprudența Curții Constituționale privind principiul bicameralismului, spre exemplu, Decizia nr. 1.029
DECIZIA nr. 82 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255097]
-
1 alin. (3) privind statul de drept, art. 1 alin. (5) referitor la claritatea și previzibilitatea normei, precum și în art. 131 alin. (1) și în art. 132 alin. (1) cu referire la principiul legalității și al controlului ierarhic în virtutea cărora funcționează Ministerul Public. ... 19. Ulterior, prin Decizia nr. 390 din 8 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 612 din 22 iunie 2021, Decizia nr. 342 din 20 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 149 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256823]
-
Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“. ... 17. În aceste condiții, având în vedere caracterul revizuirii de cale de atac extraordinară ce poate fi exercitată în condiții procedurale stricte și ținând cont că legiuitorul, în virtutea rolului său constituțional consacrat de art. 126 alin. (2) și art. 29 din Legea fundamentală, poate stabili, prin lege, procedura de judecată și modalitatea de exercitare a căilor de atac, cu condiția respectării normelor și principiilor privind drepturile și libertățile
DECIZIA nr. 114 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257320]
-
Codul de procedură penală, corespunde astfel specificului fazei procesuale inițiale a procesului penal și particularităților structurii organizatorice a organelor judiciare implicate. În această etapă, activitatea procurorilor se desfășoară, printre altele, în conformitate cu principiul controlului ierarhic, în condițiile legii. În virtutea acestui principiu, dispozițiile art. 304 alin. (2) din Codul de procedură penală consacră, la rândul lor, ca regulă generală aplicabilă fazei de urmărire penală, dreptul procurorului ierarhic superior de a cenzura legalitatea și temeinicia actelor întocmite de procurorii din subordine
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
examina legalitatea și temeinicia actelor întocmite de procurorii din subordine nu mai subzistă. Rezolvarea cauzei prin întocmirea rechizitoriului marchează momentul final al urmăririi penale, subsecvent căruia procurorul nu mai are posibilitatea de a dispune o eventuală nouă soluție, susceptibilă, în virtutea principiului subordonării ierarhice, de o reverificare din partea conducătorului parchetului. Camera preliminară se desfășoară în baza dispozițiilor judecătorului de cameră preliminară și sub controlul său jurisdicțional exclusiv. Limitele în care acest organ judiciar își exercită competența sunt fixate prin lege
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
contrar, al infirmării rechizitoriului, atunci când el nu îndeplinește exigențele de legalitate sau temeinicie. O atare rațiune nu subzistă însă în cazul actului remediu, pentru a se considera că prevederile art. 328 din Codul de procedură penală se aplică în virtutea argumentului analogic ubi eadem est ratio, eadem lex esse debet. Actul prin care procurorul remediază rechizitoriul, ca urmare a constatărilor judecătorului de cameră preliminară, nu cuprinde o soluție propriu-zisă și nu ar putea face, pe cale de consecință, obiectul unei
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
accesibil din România, furnizorii de găzduire cu clienți din România, indiferent de jurisdicția acestora, furnizorul unor servicii de cloud, indiferent de locație, în situația în care conținutul este accesibil din România. Toți acești furnizori ar trebui să notifice ANCOM, în virtutea noilor obligații prevăzute de alin. (3) al art. 10^2, deși prevederea relevantă de drept european, transpusă în art. 4 din Legea nr. 365/2002, exclude în mod explicit obligația de înregistrare, ca principiu al reglementării acestor tipuri de furnizori. ... 7. Cu
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
la aplicare o normă specială. Astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție a României, în Decizia nr. 33 din 9 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 108 din 23 februarie 2009, a stabilit că, în virtutea principiului specialia generalibus derogant, concursul dintre legea specială și legea generală se rezolvă în favoarea legii speciale, chiar dacă acest fapt nu este prevăzut expres în legea specială. Acest principiu este definitoriu pentru a înlătura criticile autorilor sesizării cu privire
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
îndeplinirii obligației de interceptare directă de către organele competente, fără înștiințarea furnizorului. Or, este evident că în contextul creat poate fi pusă în discuție protecția efectivă a dreptului la viață privată pe care statul român trebuie să o confere în virtutea prevederilor art. 26 din Constituție, având în vedere că aceste obligații nu sunt însoțite de garanții de ordin tehnic și procedural care să asigure că infrastructura tehnică pusă la dispoziție de către furnizori nu va fi folosită în mod abuziv
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
al directivei pe care legea o transpune, deoarece nu se limitează la scopul și spiritul acesteia care vizează strict realizarea pieței interne în domeniul rețelelor și serviciilor de comunicații electronice. Însă, prin raportare la jurisprudența Curții Constituționale, actul care, în virtutea caracterului său obligatoriu, ar fi putut constitui normă interpusă controlului de constituționalitate realizat prin raportare la art. 148 din Constituție, respectiv Directiva (UE) 2018/1972, nu are relevanță constituțională, întrucât nu complinește o lacună a Legii fundamentale și nici nu dezvoltă
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
normei juridice pertinente, la nevoie cu ajutorul interpretării acesteia de către instanțe și în urma obținerii unei asistențe judiciare adecvate, care sunt actele și omisiunile ce pot angaja răspunderea sa penală și care este pedeapsa pe care o riscă în virtutea acestora [Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Cantoni împotriva Franței, paragraful 29, Hotărârea din 22 iunie 2000, pronunțată în Cauza Coëme și alții împotriva Belgiei, paragraful 145, Hotărârea din 7 februarie 2002, pronunțată în Cauza E.K. împotriva Turciei
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257654]
-
și întreaga activitate generatoare de norme juridice, pe de altă parte. Principiul legalității, recunoscut și consacrat la nivel constituțional, reprezintă, în același timp, o caracteristică esențială a statului de drept, înscrisă în art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală. În virtutea principiului menționat, ansamblul legislației trebuie să fie coerent, astfel încât să nu existe reglementări contradictorii cuprinse în legi diferite, iar posibilele antinomii intralegislative să fie evitate sau înlăturate în situația în care ar apărea. În acest sens, art. 17 din
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
titlu executoriu se realizează de către executorul judecătoresc căruia i se conferă un rol activ în tot cursul executării, drept consecință a faptului că acesta exercită un serviciu public, a cărui normală desfășurare trebuie garantată chiar de către stat, în virtutea obligației pozitive reglementate, în mod expres, în art. 626 din Codul de procedură civilă. Așadar, impunerea realizării întocmai a dispozițiilor cuprinse în titlul executoriu se duce la îndeplinire cu concursul organului de executare, respectiv al executorului judecătoresc, acesta fiind autoritatea
DECIZIA nr. 837 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255557]
-
atestă o obligație de plată, textul face aplicarea principiului consacrat de art. 632 din Codul de procedură civilă, în sensul că executarea silită se poate face nu numai pe baza unei hotărâri judecătorești învestite cu formulă executorie, ci și în virtutea unui titlu executoriu prevăzut de lege. Prin instituirea acestei proceduri, legiuitorul a urmărit să restrângă posibilitatea de tergiversare a executării silite și să realizeze un spor de celeritate în realizarea dreptului recunoscut prin titlul executoriu (a se vedea Decizia nr.
DECIZIA nr. 7 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254351]
-
art. 15 alin. (2) din Constituție. Astfel, reiterând jurisprudența sa anterioară, Curtea a statuat că ajutoarele salariale prevăzute de art. 20 alin. (1) și (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 reprezintă beneficii acordate anumitor categorii socioprofesionale în virtutea statutului special al acestora. Ele nu fac parte din categoria drepturilor fundamentale, astfel că legiuitorul este în drept să dispună cu privire la conținutul, limitele și condițiile de acordare a acestora, precum și să dispună diminuarea ori chiar încetarea acordării
DECIZIA nr. 900 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254587]
-
septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 22 ianuarie 2021. ... 22. Curtea a constatat că în jurisprudența sa a statuat că Parlamentul este liber să decidă cu privire la politica penală a statului, în virtutea prevederilor art. 61 alin. (1) din Constituție, în calitate de unică autoritate legiuitoare a țării. Totodată, Curtea a reținut că nu are competența de a se implica în domeniul legiferării și al politicii penale a statului, orice atitudine contrară constituind
DECIZIA nr. 776 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254629]