5,858 matches
-
părțile de vorbire folosite. Strămoșii noștri Harnici, pricepuți, viteji, Au muncit, au luptat, au apărat, Cu curaj și mândrie, Acest pământ. CADRANELE E o altă metodă de prelucrare și fixare a unui text. În cadrane se scriu pe rând : I vocabularul, deci cuvinte și expresii necunoscute, IIse descriu sentimente trăite de autor sau de personaje, IIIse face legătura cu experiența de viață a elevilor, asemănări cu alte texte, IVse formulează într-o frază , morala, mesajul textului. Lecția Apolodor, din manualul de
TEHNICI DE UTILIZARE A METODELOR ACTIVE, ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Valentina Mănăilă () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_892]
-
specifice ale bolnavilor mintali și ele exprimă „atitudinea” față de boală și modalitatea de „trăire” a bolii de către respectivii bolnavi. Referitor tot la „narațiunea suferinței” de către bolnavii psihici, trebuie avute în vedere câteva lucruri deloc neglijabile: forma de expresie al acesteia, vocabularul folosit, construcția contextului narativ, conținutul acestuia, modalitatea de explicare a propriilor trăiri relatate. Aceste aspecte legate de „construcția narațiunii clinice” depinde de nivelul intelectual al bolnavilor, bagajul lor cultural, imaginație și sensibilitate afectivă, capacitatea de comunicare. Modelele epistemice ale bolii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o funcție dublă: descriptivă și explicativă. În planul observației limbajul are rolul de a descrie și denumi un obiect concret, iar în planul înțelegerii naturii acestuia, de a-l explica. Este de la sine înțeles că în centrul evoluției cunoașterii științifice vocabularul științific (limbajul descriptiv-denominativ) se va schimba, va evolua, perfecționându-se o dată cu amplificarea și adâncirea gândirii științifice a obiectului, sau mai precis, a domeniului cunoașterii științifice respective (limbajul explicativ). Progresul unei științe se poate aprecia și după nivelul limbajului acesteia, întrucât
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mai sus. Dacă în cazul limbajului empiric lucrurile par a fi clare, indubitabile, dictate de natura și caracteristicile obiectului, în cazul limbajului teoretic lucrurile sunt diferite. G. Bachelard a întreprins chiar o psihanaliză a spiritului științific, căutând ca să descopere sensurile vocabularului filozofic și cel al științelor umane, în general. Orice limbaj are două aspecte: un aspect științific și un aspect cultural. Primul este rezultatul „gândirii obiectului”, pe când cel de-al doilea exprimă o „atitudine emoțională” față de obiect. Dacă ne referim numai
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Din acest motiv, termenii limbajului în psihologie și psihopatologie sunt „concepte ale gândirii” rezultate din reflectarea „subiectului uman” în stare de normalitate sau de anormalitate psihică. Din acest motiv, „limbajul științific” în psihologie și psihopatologie suferă modificări în raport cu evoluția cunoașterii. Vocabularul științific se îmbogățește sau se schimbă. Acest aspect poate fi recunoscut în analiza termenilor și a etimologiei, mai ales în cazul psihopatologiei, unde termenii pentru tulburările psihice au variat extrem de mult în decursul istoriei și științei respective. Originea și semnificația
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
se schimbă. Acest aspect poate fi recunoscut în analiza termenilor și a etimologiei, mai ales în cazul psihopatologiei, unde termenii pentru tulburările psihice au variat extrem de mult în decursul istoriei și științei respective. Originea și semnificația limbajului în psihopatologie Originea vocabularului care constituie „limbajul științific” în psihopatologie are două surse: a) din punct de vedere formal el este preluat din psihiatrie pentru a exprima sau denumi „fenomenele psihice morbide”; b) semnificația și utilizarea acestui limbaj, ca model de gândire, sunt însă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
alienație mintală sunt la fel de diverși sub aspectul nuanței ca și cei din limba greacă. În sensul acesta menționăm pentru a desemna manifestări psihice anormale următorii termeni: Insanus (nebun), Amens (fără minte), Demens (dement), Ira (mânie, furie), Furor (furie, agitație) etc. Vocabularul psihopatologic și cel psihiatric stau la baza constituirii „discursului” despre fenomenele psihice morbide. În sensul acesta se disting două direcții: direcția științifică și direcția culturală. Le vom analiza pe fiecare în parte. Trebuie însă menționat faptul că termenii vocabularului atât
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
etc. Vocabularul psihopatologic și cel psihiatric stau la baza constituirii „discursului” despre fenomenele psihice morbide. În sensul acesta se disting două direcții: direcția științifică și direcția culturală. Le vom analiza pe fiecare în parte. Trebuie însă menționat faptul că termenii vocabularului atât în psihologie, cât și în psihopatologie și psihiatrie, desemnează calități ale unor manifestări psihice subiective, normale și patologice și nu structuri obiectuale ca în cazul anatomiei și al patologiei somatice. Să vedem în continuare cum sunt exprimate, din punct
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
lucrurilor. Modalitatea de înțelegere și denumire morală a tulburărilor psihice a persistat, așa cum o vedem în alte forme de limbaj: lunatici, vesanici, insanici, melancolici. Medicalizarea bolilor psihice, prin scoaterea lor din sfera morală și transferul lor în medicină, schimbă și vocabularul psihiatric. Un rol important revine Școlii Franceze de Psihiatrie care aduce o contribuție extrem de importantă la constituirea „discursului psihiatric”, mai ales prin introducerea de termeni noi, medicali: halucinații, bizarerii, delir, manie, demență, imbecilitate, melancolie. Un moment important este marcat în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
important revine Școlii Franceze de Psihiatrie care aduce o contribuție extrem de importantă la constituirea „discursului psihiatric”, mai ales prin introducerea de termeni noi, medicali: halucinații, bizarerii, delir, manie, demență, imbecilitate, melancolie. Un moment important este marcat în schimbarea și lărgirea vocabularului și a discursului clinic prin căutarea unei „baze heredo-biologice” în explicarea bolilor psihice. Este momentul introducerii conceptului de degenerescență mintală, prin care, în mod definitiv „nebunia morală” era separată de psihiatrie și psihopatologie. Apar termeni clinico-psihiatrici noi de tipul: degenerescență
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
stări reactive, afecțiuni psihosomatice, stări limită (borderline) etc. În prezent terminologia psihopatologică și clinico-psihiatrică se structurează prin compararea fenomenelor psihice morbide cu fenomenele psihice normale. Între ele se stabilește o relație de complementaritate, pe care o vedem exprimată și în vocabularul disciplinelor respective, psihologie și psihopatologie. Un aspect nou, în vocabularul și discursul despre tulburările psihice este adus de psihanaliză și psihoterapie. Apar termeni noi cum ar fi: catarsus, refulare, sublimare, conversiune somatică, protecție, transfer, complexe ideo-afective etc. Asistăm prin aceasta
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
terminologia psihopatologică și clinico-psihiatrică se structurează prin compararea fenomenelor psihice morbide cu fenomenele psihice normale. Între ele se stabilește o relație de complementaritate, pe care o vedem exprimată și în vocabularul disciplinelor respective, psihologie și psihopatologie. Un aspect nou, în vocabularul și discursul despre tulburările psihice este adus de psihanaliză și psihoterapie. Apar termeni noi cum ar fi: catarsus, refulare, sublimare, conversiune somatică, protecție, transfer, complexe ideo-afective etc. Asistăm prin aceasta la o diferențiere internă a limbajului psihologiei și al psihopatologiei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dintre care cel mai important este limbajul verbal. Referitor la limbaj, remarcăm în cursul observației clinico-psihiatrice următoarele: - vorbire rapidă sau lentă, ezitantă, baraje verbale, voce șoptită sau de intensitate crescută, amenințări și injurii verbale, limbaj moriatic, limbaj afectat, manierist etc.; - vocabular bogat sau sărac, neologisme de factură bizară, utilizarea unor „limbaje artificiale” de factură patologică (glosolalie, pseudo-glosolalie, schizofazie, afazie), stereotipii verbale. h) Investigarea sferei instinctive ne poate pune în evidență tulburări din cele mai diferite din sfera instinctelor, tendințelor și a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
consecutiv oricărei atingeri funcționale sau organice a creierului, fie prin procese ireversibile cum sunt atrofiile corticocerebrale, fie prin crize tranzitorii de tip epileptic sau alcoolism (A. Porot). Deteriorarea mintală se pune în evidență prin teste de inteligență sau prin testul vocabularului. Slăbirea intelectuală constă într-un deficit dobândit și definitiv al diferitelor componente ale inteligenței bolnavului. Ea poate interesa și se poate fixa la anumite paliere evoluând până la o stare demențială totală. Slăbirea intelectuală trebuie fundamental deosebită de starea de insuficiență
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de vârsta bolnavului respectiv. Referitor la procesul de deteriorare, Wechsler vorbește despre o deteriorare posibilă, caracterizată prin pierderea de 10% și de o deteriorare certă, caracterizată prin pierderea de 20%. Examenele complementare de psihometrie care se impun sunt următoarele: testul vocabularului Benois-Pichot, testul Bentan, testul Raven, testul Rorschach. Personalitatea dementului Din cele deja expuse, mai sus, se poate desprinde faptul că în psihopatologie „demența este o dezorganizare a Eului care merge până la infrastructura ființei raționale” (H. Ey). În sensul acesta „Eul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sunt tulburările de comportament (acte bizare), afectivitate și funcții simbolice. Bolnavul își pierde inițiativa, devine apatic sau chiar achinetic. Se remarcă bufee de agitație cu logoree și euforie puerilă de tip moriatic. În sfera limbajului se notează o sărăcie a vocabularului cu tendință la stereotipii. Guiraud a izolat, din punct de vedere psihopatologic, un sindrom constant și specific, PEMA, caracterizat prin următoarele: palilalie și paligrafie, ecolalie, mimetism, amimie. Se mai notează, în plus, crize de hipotonie paroxistică și foarte rar, crize
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau nevoia imperioasă de consum de droguri psihotrope sau psihodisleptice, devenită obișnuință. Sinonim: toxicomanie. Negativism: tulburare de activitate, activă sau pasivă, prin care bolnavul se opune sau refuză să execute solicitările externe. Neologism: cuvinte sau expresii noi, neobișnuite, inexistente în vocabular, inventate de bolnav și care desemnează sau exprimă conținutul gândirii delirante sau temele halucinatorii ale acestuia. Nevroză: tulburare psihică fără leziuni cerebrale, datorată unor psihotraumatisme emoționale, frustări, eșecuri, care alterează personalitatea și de a căror natură patologică bolnavul este conștient
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
215). 9. Despre excelenta activitate a acestor rhetores latini, vezi Marrou, Istoria educației..., ed. cit., vol. II, p. 89: „Opera acestor rhetores latini din secolul I î.Hr., apoi cea a lui Cicero constase pur și simplu în a elabora un vocabular tehnic, transmițându-l pe cel al retorilor greci cuvânt cu cuvânt, adesea cu exagerată fidelitate (astfel, lui entecno" fac să-i corespundă artificialis)... Nu există retorică latină; această artă fusese inventată de greci”. Această concluzie tranșantă este cvasiîmpărtășită de un
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
N.: Dar nu se știa... N.I.: Nu se știa nimic. Izolarea noastră a fost perfectă. Un an de zile nu am ieșit din Camera 1 subsol. Măcelul declanșat în camera noastră, dexteritatea cu care mânuiau ciomegele, ura cu care loveau, vocabularul trivial și agresiv dovedeau, fără putință de tăgadă, că aveau experiență colegii noștri și că mai participaseră la astfel de acțiuni și prin alte celule ale închisorii. Prezența lui Țurcanu în camera noastră, măcelul dirijat de el m-au făcut
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
la topit chiar înainte de a fi difuzat. Ceea ce atrage și în egală măsură surprinde în poemele lui V. este limbajul și imprevizibila capacitate asociativă. Discursul liric se prezintă frecvent ca un monolog ce sfidează logica prin asocieri inedite, sintaxă și vocabular. Ținta comunicării este adesea greu de identificat, iar autorul nu pare interesat de coerență. Prima carte, Pedepsele, evidențiază o anumită monotonie, la care se adaugă ezitările de ordin stilistic. Se pot distinge influențe din Geo Dumitrescu, Dimitrie Stelaru, Nichita Stănescu
VLAD-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290601_a_291930]
-
generalitate și selectivitate. Caracterul mai mult sau mai puțin cuprinzător al reprezentărilor depinde în mare măsură de calitatea activităților perceptive; ne reprezentăm nu numai obiecte și fenomene care stau la baza constituirii noțiunilor concrete (inclusiv a unei părți însemnate din vocabularul copilului), ci și procese, acțiuni, relații care sunt puternic implicate în operațiile gândirii. Prin conținutul lor, reprezentările au multe în comun cu percepția și imaginația, în timp ce prin mecanismele formării și funcționării lor se apropie mai mult de gândire și limbaj
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
senzoriale, se pot întâlni dezechilibre pseudocompensatorii între nivelul dezvoltării reprezentărilor și cel al altor funcții psihice cu care interacționează; astfel, la copiii nevăzători, în condițiile absenței reprezentărilor vizuale și ale unei educații greșite, se poate produce o dezvoltare excesivă a vocabularului activ 1 fără a avea o suficientă acoperire în reprezentări concrete de spațiu, de timp, de mișcare, de orientare etc. (decalaj mare între reprezentările efectiv existente și cunoașterea verbală). În cazul copiilor cu deficiențe mintale, formarea reprezentărilor se desfășoară sub
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
copilul deficient, unde volumul atenției este mai redus, cât și la cel normal, acest volum poate fi influențat pozitiv prin asigurarea câtorva condiții favorizante: corelarea exercițiilor de creștere a volumului atenției cu exerciții de stimulare a capacității mnezice, a dezvoltării vocabularului și a bagajului de reprezentări. Investigarea proceselor psihice implicate în activitatea de învățare reprezintă una dintre preocupările constante, mereu în actualitate și de mare importanță. Nu întâmplător John Dewey considera educația un proces al vieții, și nu o pregătire pentru
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
fi considerate produse ale activității: creațiile literare, desene, modelaje, modalități proprii de rezolvare a unor probleme/situații‑problemă, compozițiile sau obiectele realizate la orele de activități practice/atelier etc. În analiza acestora se urmăresc în special spiritul de independență, bogăția vocabularului, capacitatea de reprezentare și de punere în practică a cunoștințelor teoretice, stilul realizării, originalitatea, concentrarea atenției, precizia și rigoarea, inițiativa, complexitatea și utilitatea produselor realizate. Analiza documentelor școlare oferă informații despre ruta școlară, randamentul și nivelul învățării, atitudinea și interesul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
instrucțiunile sunt prezentate numai prin intermediul limbajului, fără susținerea unor modele, materiale didactice, experiențe și exemple concrete, copilul nu înțelege. 6. Inerția accentuată a proceselor nervoase superioare și a limbajului verbal face în așa fel încât copilul nu poate asimila un vocabular nuanțat, se exprimă în cuvinte puține, cu fraze stereotipice, redundant, vorbește greoi, efectuează cu mare dificultate operații abstracte, comparații, generalizări. 7. Incapacitatea concentrării atenției asupra dimensiunilor relevante ale stimulilor din jur se manifestă prin faptul că individul nu‑și poate
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]