2,638 matches
-
gol", engl. knoll [noul] "colină; creastă", sued. måne [΄mo:nε] "lună" (astru) ö = vocală anterioară labială semideschisă: fr. peu [pö] "puțin", germ. schön [(ön] "frumos" sued. dörr [dör] "ușă", dan. grøn [grön] "verde", norv. frisør [fri΄sö:r] "frizer" ө = vocală anterioară mediană rotunjită: sued. dum [dөm] "prost", lund [lөnd] "crîng; dumbravă" ( = vocală posterioară deschisă: pg. porta [΄p(rtə] "ușă", norv. velkommen [vel΄k(mən] "bun venit", sued. pojke [΄p(jkε] "băiat", dan mål [m(:l] "limbă", fr. comme [k(m
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ö = vocală anterioară labială semideschisă: fr. peu [pö] "puțin", germ. schön [(ön] "frumos" sued. dörr [dör] "ușă", dan. grøn [grön] "verde", norv. frisør [fri΄sö:r] "frizer" ө = vocală anterioară mediană rotunjită: sued. dum [dөm] "prost", lund [lөnd] "crîng; dumbravă" ( = vocală posterioară deschisă: pg. porta [΄p(rtə] "ușă", norv. velkommen [vel΄k(mən] "bun venit", sued. pojke [΄p(jkε] "băiat", dan mål [m(:l] "limbă", fr. comme [k(m] "ca, precum" p = consoană oclusivă bilabială surdă: norv. hjelp [jelp] "ajutor", pg
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cer [t(er], it. città [t(it΄ta] "oraș", engl. change [t(ein(] "schimbare", germ. deitsch [doet(] "german, nemțesc", norv. utslitt [u:΄t(lit] "uzat" θ = consoană fricativă interdentală surdă: sp. zapato [΄θapato] "pantof", engl. thing [θi(] "lucru, obiect" u = vocală posterioară închisă: norv. hundre [΄hundrə] "sută", sued. mor [mu:r] "mamă", engl. cook [ku:k] "bu-cătar", norv. gull [gul] "aur", dan. kuglepen [΄ku:ləpän ] "pix" ü = vocală anterioară labială deschisă: fr. lune [lün], germ. über [übə] "deasupra", norv. tjue [çüe
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fricativă interdentală surdă: sp. zapato [΄θapato] "pantof", engl. thing [θi(] "lucru, obiect" u = vocală posterioară închisă: norv. hundre [΄hundrə] "sută", sued. mor [mu:r] "mamă", engl. cook [ku:k] "bu-cătar", norv. gull [gul] "aur", dan. kuglepen [΄ku:ləpän ] "pix" ü = vocală anterioară labială deschisă: fr. lune [lün], germ. über [übə] "deasupra", norv. tjue [çüe] [douăzeci", sued. lycka [΄lüka] "fericire", neer. brug [brüx] "pod", ( = vocală posterioară mediană rotunjită: sued. hus [h(s[ "casă" v = consoană fricativă labiodentală sonoră: fr. voiture [vwa΄tür
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
r] "mamă", engl. cook [ku:k] "bu-cătar", norv. gull [gul] "aur", dan. kuglepen [΄ku:ləpän ] "pix" ü = vocală anterioară labială deschisă: fr. lune [lün], germ. über [übə] "deasupra", norv. tjue [çüe] [douăzeci", sued. lycka [΄lüka] "fericire", neer. brug [brüx] "pod", ( = vocală posterioară mediană rotunjită: sued. hus [h(s[ "casă" v = consoană fricativă labiodentală sonoră: fr. voiture [vwa΄tür] "mașină", rom. vocală [vo΄kalə], germ. Schwester [΄(vεstər] "soră", engl. vagness [΄veignis] "caracter vag", norv. kveld [kvel] "seară", sued. svart [svat:] "negru", dan
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
deschisă: fr. lune [lün], germ. über [übə] "deasupra", norv. tjue [çüe] [douăzeci", sued. lycka [΄lüka] "fericire", neer. brug [brüx] "pod", ( = vocală posterioară mediană rotunjită: sued. hus [h(s[ "casă" v = consoană fricativă labiodentală sonoră: fr. voiture [vwa΄tür] "mașină", rom. vocală [vo΄kalə], germ. Schwester [΄(vεstər] "soră", engl. vagness [΄veignis] "caracter vag", norv. kveld [kvel] "seară", sued. svart [svat:] "negru", dan. kniv [kni:v] "cuțit" w = semivocală posterioară: engl. white [wait] "alb", dan. over [΄(w(] "deasupra", fr. trois [trwa] "trei", it
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fricativă dentală sonoră: it. casa [΄kaza] "casă", pg. fazer [fə΄zer] " a face", germ. sieben [΄zi:bən] "șap-te", engl. zeal [zi:l] "zel, străduință" ΄ = indică pronunția accentuată a silabei următoare: rom. licitație [lit(i΄tatsie] ~ = indică pronunția nazală a unei vocale: pg. acçăo [΄asə̃u] "acțiune", fr. bonbon [b(̃΄b(̃] "bomboană" : = indică pronunția alungită a unui sunet: engl. book [bu:k] "carte", neer. boer [bu:r] "țăran", germ. sehen [ze:n] "a vedea", sued. hamn [ham:n] "port
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Clusium, Cluj-Napoca, 1998, în special, p. 34-45. 83 Etimonul latinesc este flos,-oris, de genul masculin , acuz. florem, iar corespondentele în principalele limbi romanice sînt: fr. fleur s.f., it. fiore s.m., sp., pg. flor s.f. 84 Prescurtarea Vlab este pentru vocală labială. 85 Vezi în acest sens, Franz-Joseph Meissner et alii, EuroComRom Les sept tamis: lire les langues romanes dès le départ, Shaker Verlag, Aachen, 2004, p. 144-158, 166-168. 86 Compară, de exemplu, rom. colabora, it. collaborare, sp., pg. colaborar, fr.
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ei, Alice, măritată cu un neamț căruia toată lumea, chiar și soția lui îi spunea Onkel Joseph. Numele de familie al lui Onkel Joseph, cizmar de felul lui, era Hütler, dar de când se stabilise la Galați, cu jumătate de secol înainte, vocala ü din numele lui, necunoscută românilor, fusese înșfăcată de cea mai apropiată dintre vecinele ei, vocala i. Îi ziceau așadar Hitler. Începând din anii '30, iar, în ultima vreme, cu mai multă insistență, i se tot puseseră întrebări despre presupusa
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Numele de familie al lui Onkel Joseph, cizmar de felul lui, era Hütler, dar de când se stabilise la Galați, cu jumătate de secol înainte, vocala ü din numele lui, necunoscută românilor, fusese înșfăcată de cea mai apropiată dintre vecinele ei, vocala i. Îi ziceau așadar Hitler. Începând din anii '30, iar, în ultima vreme, cu mai multă insistență, i se tot puseseră întrebări despre presupusa lui înrudire cu un anume Hitler. Blond cu ochi albaștri, mărunt și rotofei, Onkel Joseph bombănea
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
ori apocrifă o succesiune de cuvinte atât de simple, dar îmbinate atât de armonios, cantabil și seducător, având în același timp o atât de mare încărcătură morală, umanist-creștină. Dar din dar se face rai. Observați deschiderea amplă și sonoră a vocalelor? Parcă sunt tot atâtea ecouri reverberatoare menite să ne amintească permanent existența acelui spațiu edenic și modalitatea de a ajunge acolo. Întotdeauna mi-a făcut impresia că cele patru vocale reprezentate de prima literă din alfabet sunt tot atâtea porți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
dar se face rai. Observați deschiderea amplă și sonoră a vocalelor? Parcă sunt tot atâtea ecouri reverberatoare menite să ne amintească permanent existența acelui spațiu edenic și modalitatea de a ajunge acolo. Întotdeauna mi-a făcut impresia că cele patru vocale reprezentate de prima literă din alfabet sunt tot atâtea porți împărătești larg deschise spre împărăția lui Dumnezeu. De o parte și de alta a fiecărei porți stau câte doi îngeri copii în veșminte strălucitoare, invitându-te să treci dincolo, să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
după ce aștern literele pe hîrtie sau pur și simplu căutând o rimă! Așa cum vechii profeți și regina lor, Pythia - de fapt șirul de Pythii! -, care oficiau În templul lui Apollo la Delphos, „aflau” după ce-și lăsau buzele să articuleze vocale și silabe, cuvinte, și nu totdeauna când Începeau vreo frază, erau siguri de finalul pe care ea avea să-l afirme, așa cum un șarpe Își mlădie coada solzoasă și strălucitoare după micile și ascuțitele accidente ce-i stau În cale
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
pot împiedica să-l opun pe Tatăl care cântărește, taie și tranșează, Madonei care-și pleacă fruntea și zâmbește pruncului. Viroagă versus grădină. Pietrele lapidării și lemnul supliciului. Scrierea colțuroasă, numai cu consoane, și cea grecească, mai rotunjită, pe care vocalele o fac mai suplă. Nordul câmpenesc și sudul cu aspect de deșert. Hristos n-a vrut să arunce prima piatră. El venea dintr-o Galilee radioasă și curățată de pietre, unde ploile abundă și colinele sunt mereu înverzite, și nu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
făcută de Sextil Pușcariu versurilor din Rugăciunea lui M. Eminescu, în care a urmărit raportul dintre sensul cuvintelor și structura lor fonetică, am așezat silabele accentuate din cele patru fragmente care au în centru actul magic al calului pe portativul vocalelor imaginat de lingvistul citat. Astfel, așa cum a demonstrat Iosif Popovici în studiul care l-a inspirat pe Pușcariu, cea mai joasă vocală este u, ea fiind urmată la distanță de câte o octavă de ă și î, apoi o, a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
am așezat silabele accentuate din cele patru fragmente care au în centru actul magic al calului pe portativul vocalelor imaginat de lingvistul citat. Astfel, așa cum a demonstrat Iosif Popovici în studiul care l-a inspirat pe Pușcariu, cea mai joasă vocală este u, ea fiind urmată la distanță de câte o octavă de ă și î, apoi o, a, e, iar cea mai înaltă vocală, i, are 7200 de vibrații simple. Vocalele principale sunt i, a și u, celelalte având poziții
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
așa cum a demonstrat Iosif Popovici în studiul care l-a inspirat pe Pușcariu, cea mai joasă vocală este u, ea fiind urmată la distanță de câte o octavă de ă și î, apoi o, a, e, iar cea mai înaltă vocală, i, are 7200 de vibrații simple. Vocalele principale sunt i, a și u, celelalte având poziții intermediare. Schema ce a rezultat în urma acestei poziționări muzicale a accentelor arată un perfect acord între realitatea semantică și structura fonetică a semnificantului. Cele
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
care l-a inspirat pe Pușcariu, cea mai joasă vocală este u, ea fiind urmată la distanță de câte o octavă de ă și î, apoi o, a, e, iar cea mai înaltă vocală, i, are 7200 de vibrații simple. Vocalele principale sunt i, a și u, celelalte având poziții intermediare. Schema ce a rezultat în urma acestei poziționări muzicale a accentelor arată un perfect acord între realitatea semantică și structura fonetică a semnificantului. Cele patru elemente-cheie ale saltului revigorant al armăsarului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a accentelor arată un perfect acord între realitatea semantică și structura fonetică a semnificantului. Cele patru elemente-cheie ale saltului revigorant al armăsarului și finalitatea lui sunt crângul uscat, crângul înverzit, piatra și podul de aramă. Profilul de ansamblu arată prin vocalele accentuate ale acestor cuvinte un traseu ascendent: î (crâng), a (uscat), i (înverzit), în prima parte, corespunzând capacităților fertilizatoare ale perechii, pentru ca mai apoi să se revină simetric la a (piatră) și să se intre în planul de jos, posibil
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
la a (piatră) și să se intre în planul de jos, posibil corespondent al sferei sociale, printr-o coborâre finală la o (pod). Punctul terminus al destinațiilor nu are însă același nivel ca la început, și anume cel sugerat de vocala î, ci unul aflat cu o treaptă mai sus, dovadă că încercarea de revitalizare a lumii a reușit, universul a evoluat. Mai mult decât atât, podul, mai ales atunci când este făcut din aramă, aur sau argint, este un element simbolic
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
universul a evoluat. Mai mult decât atât, podul, mai ales atunci când este făcut din aramă, aur sau argint, este un element simbolic care face trecerea între spațiul sacru și cel mundan. Funcția acestei implicații se întregește cu valoarea fonetică a vocalei intermediare o, care coboară din spațiul privilegiat ocupat mai tot timpul colindei de vocalele a și i spre tărâmul cunoscut al percepției senzoriale și în categoriile estetice umane. Astfel se poate explica prezența vocalei joase u din text numai în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
aramă, aur sau argint, este un element simbolic care face trecerea între spațiul sacru și cel mundan. Funcția acestei implicații se întregește cu valoarea fonetică a vocalei intermediare o, care coboară din spațiul privilegiat ocupat mai tot timpul colindei de vocalele a și i spre tărâmul cunoscut al percepției senzoriale și în categoriile estetice umane. Astfel se poate explica prezența vocalei joase u din text numai în lexeme care se înscriu planului cotidian al existenței: bun (apreciere marcată puternic de utilitate
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
se întregește cu valoarea fonetică a vocalei intermediare o, care coboară din spațiul privilegiat ocupat mai tot timpul colindei de vocalele a și i spre tărâmul cunoscut al percepției senzoriale și în categoriile estetice umane. Astfel se poate explica prezența vocalei joase u din text numai în lexeme care se înscriu planului cotidian al existenței: bun (apreciere marcată puternic de utilitate și de idealul omenesc), fuse (durată măsurată), unde (circumscriere spațială), frunză (element vegetal trecător asociat cu perisabilitatea umană în proverbe
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
u din text numai în lexeme care se înscriu planului cotidian al existenței: bun (apreciere marcată puternic de utilitate și de idealul omenesc), fuse (durată măsurată), unde (circumscriere spațială), frunză (element vegetal trecător asociat cu perisabilitatea umană în proverbe), măicuța. Vocala u are și rolul de a susține fonetic coborârea, ca fază a saltului magic cu care bidiviul aduce natura de la început, fapt realizat prin întreruperea vocalei a, tot așa cum î din crâng și o din pod intercalate între vocalele mai
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
unde (circumscriere spațială), frunză (element vegetal trecător asociat cu perisabilitatea umană în proverbe), măicuța. Vocala u are și rolul de a susține fonetic coborârea, ca fază a saltului magic cu care bidiviul aduce natura de la început, fapt realizat prin întreruperea vocalei a, tot așa cum î din crâng și o din pod intercalate între vocalele mai înalte sugerează lovirea cu copita a semnificatului din planul semantic al colindei. Traseul calului poate fi lesne urmărit fonetic, ca un efect de palimpsest al peisajului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]