2,533 matches
-
de alb, încât la un moment dat are impresia că el e singurul care întunecă lumea: „Și-i totul alb și parcă-s rușinat Că singur eu lumina o întunec.” (Frământare intimă) Meșter al cuvântului și bun cunoscător al limbii vorbite, poetul utilizează cu iscusință posibilitățile ei expresive, împrumutând și prelucrând numeroase expresii pline de savoare și de pitoresc: „Porțile nourilor s-au dezlegat, Plouă cu cofa pe munți și pe sat. Mătcile seci și închise-acum fierb.” (După secetă) El folosește
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
mesajelor recepționate, constituin ecoul intern al vorbirii/scrierii celuilalt; - autoreglează activitatea psihică internă prin efectuarea operațiilor mintale prin care se construiesc raționamentele; - asociat imaginației, proiectează anticipativ acțiuni voluntare sau intenționalitatea; - pregătește, oraganizează și lansează conduitele externe, inclusiv limbajul scris și vorbit; Limbajul scris apare și se perfecționează paralel cu perioada școlarității și este mult mai complex decât cel oral, formarea sa implicând existența unor asistenți calificați. Spre deosebire de limbajul oral, care beneficiază de contextul situațional, de sustinerea expresivității, de posibilitatea revenirii pentru
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
După Widdowson, „competența de comunicare nu este o reproducere a itemilor aflați în memorie, ci un set de strategii sau de procedee creative ce permit înțelegerea valorii elementelor lingvistice în context, o abilitate de a participa la discurs, fie el vorbit sau scris, printr-o desfășurare abilă a cunoștințelor despre funcționarea limbajului.” Așadar, învățarea limbii nu se limitează la dobândirea cunoștințelor despre regulile gramaticale, ci implică dobândirea capacității de a utiliza limba în comunicare. Cunoașterea limbii înseamnă mai mult decât a
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
independente de mediu; se întîmplă astfel ca un enunț: - să prezinte anumite caracteristici ale unui enunț dependent de mediu în timp ce circulă pe un suport grafic și presupune o receptare decalată; putem vorbi în acest caz de enunț scris în stil vorbit; - să prezinte caracteristicile unui enunț independent de mediu în timp ce el este oral; este vorba în acest caz de un enunț oral în stil scris. Primul caz, cel al "stilului vorbit", este bine ilustrat de această reclamă apărută într-o revistă
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
putem vorbi în acest caz de enunț scris în stil vorbit; - să prezinte caracteristicile unui enunț independent de mediu în timp ce el este oral; este vorba în acest caz de un enunț oral în stil scris. Primul caz, cel al "stilului vorbit", este bine ilustrat de această reclamă apărută într-o revistă pentru femei: Ce ședință! Toate aceste mic-dejunuri de afaceri, toate aceste croasante, erau atît de tentante că n-am putut să le rezist... Dar o să-mi revin. La amiază, acționez
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
se prezintă ca independentă de mediu, în timp ce ea este expusă oral. În cele două tipuri de enunțare prezentate, efectul căutat rezultă tocmai din tensiunea care se stabilește între mediu și enunțul care îi este asociat. În exemplul nostru de stil vorbit, cititoarei i se dă impresia că accede imediat la experiența unei femei cu care este îndemnată să se identifice. În cazul comunicării științifice, publicul nu este tratat ca un co-enunțiator obișnuit (care ar putea în orice moment să întrerupă enunțiatorul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
mai susceptibile să suscite scenografii care se îndepărtează de un model prestabilit. Astfel, într-un gen pe care l-am putea crede cu foarte multe constrîngeri (ghidul turistic), Guide du routard 22 a ales să inoveze punînd în scenă "stilul vorbit" (vezi cap. 6) al unui enunțiator tînăr adresîndu-se unui co-enunțiator la fel de tînăr. Tate Gallery: Milbank, SW 1. M. Pimlico (plan II, C3). Deschisă de la 10.00 la 17.50 în timpul săptămînii și de la 14.00 la 17.50 duminica. Intrarea
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
dejunuri/de afaceri", "n-am/putut", "o să-mi/revin"). Textul nu este scris cu caractere tipografice, ci cu "Times" și găsim în el elemente subliniate și cifre arabe. Toate indiciile ne conduc la ceea ce noi am observat deja despre "stilul vorbit" (vezi cap. 6): textul prezintă o enunțare grăbită, conformă practicilor dintr-o întreprindere modernă. Este textul unei enunțiatoare dinamice care, în echilibru instabil pe brațul fotoliului, dă un telefon rapid între două întîlniri. Textul este conceput de o asemenea manieră
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
să se realizeze. Prezentul analizat contrastează cu prezentul de narațiune, non-deictic, al verbelor care preced și care urmează în text. Așa cum o arată și expresia "insistăm puțin", deși textul aparține unui tip de enunțare non-deictică, el este presărat cu intervenții "vorbite" ale enunțiatorului: în rîndurile care preced, găsim astfel paranteza "trebuie s-o spunem!" sau prezentativul "iată-l". Este un mod de exprimare caracteristic unei scenografii care seamănă în multe privințe cu cea a cotidianului Libération și în care se amestecă
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
respectarea contractului generic, prin elaborarea unor texte informative. De aici, un compromis instabil. Alegerea lui on din "on insiste un peu" pare legată de diferite tipuri de constrîngeri, pe care textul se străduiește să le concilieze: - "on" dă o turnură "vorbită" enunțării (conversația familiară preferă "on" în detrimentul lui "noi"); - dat fiind că enunțul este asumat de către echipa Guide du routard (fotografiată pe coperta cărții), această serie de cărți evită sistematic recurgerea la un "eu" care ar individualiza enunțiatorul. În schimb, cele
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
fi "tînăr" și obligă autorul să pună accent pe aspectele practice ale călătoriei (orarele de tren, "ponturile" bune pentru a se caza la prețuri mici etc.) în defavoarea dimensiunii propriu-zis culturale. În termeni de discurs, aceasta se traduce printr-un stil vorbit și respingerea formelor prea evidente de didacticitate. Tensiunea dintre constrîngerile impuse de către gen (informarea culturală) și scenografia "decontractată" este rezolvată aici printr-un compromis la care participă și "on insiste un peu". Pe de o parte, el semnalează cititorului model
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
formulă ("on insiste un peu") conformă, prin tonul său și prin modul de ambreiere, cu scenografia cerută. Este un proces reflexiv care vine să autentifice gestul de scuză. Trecînd de la narațiunea didactică fără ambreiori la comentariul modalizator ambreiat în stil vorbit, enunțiatorul operează o recentrare a discursului său. Recentrarea intervine într-un loc strategic din punct de vedere textual: la început de paragraf și la două treimi din pasaj, în momentul în care cititorul riscă să perceapă expunerea didactică ca fiind
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
la început de paragraf și la două treimi din pasaj, în momentul în care cititorul riscă să perceapă expunerea didactică ca fiind prea lungă. Pentru a analiza acest detaliu din text, am mobilizat domenii diferite: modalizarea, ambreierea enunțiativă, persoanele, stilul vorbit, numele de produs, scenografia și ethosul, genurile discursive, cititorul model, legile discursului. Scena de enunțare este cea care permite articularea tuturor acestor dimensiuni, ea este cea care joacă rolul de pivot între organizarea lingvistică a textului și discursul ca instituție
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
a afla dacă există o cauză medicală specifică care provoacă întârzierea în dezvoltare. evaluarea comunicării în care logopedul folosește o serie de teste pentru a-și forma o idee de ansamblu în ceea ce privește abilitățile de comunicare receptivă sau expresivă. Limbajul verbal (vorbit) și non-verbal (folosirea adecvată a gesturilor și înțelegerea limbajului corporal) vor constitui aspecte importante în evaluare, uneori testându-se abilitățile pragmatice de limbaj (se referă la abilitățile copiilor de folosire efectivă a gesturilor, cuvintelor în relație cu cei din jur
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
de a se bucura arătând, căutând sau aducând un obiect de interes comun); absența reciprocității emoționale și sociale. Afectarea calitativă a comunicării verbale se manifestă și ea prin cel puțin unul din simptome: întârzierea sau absența totală a dezvoltării limbajului vorbit (neacompaniat de încercări de a compensa prin moduri alternative gesturi mimico-pantomimice); la copiii cu un limbaj adecvat este prezentată o inabilitate profundă de a iniția si susține o conversație cu alte persoane; folosirea unui limbaj stereotip și repetitiv; absența unui
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
are ca obiectiv general demonstrarea abilității de a răspunde simplu la limbajul scris și vorbit și de a comunica folosind simbolurile vizuale și cuvintele prin respectarea cerințelor următoare: - îmbunătățirea capacității de a răspunde la o întrebare folosind limbajul scris și vorbit; - îmbunătățirea capacității de a reacționa la indicațiile primite prin folosirea unui comportament cât mai normal și a unui limbaj adecvat, în proporție de 75%; - creșterea capacității de a spune ce a făcut în cadrul unei activități folosind indicii vizuale, orale și
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
cineva intră pe ușă, preferă să se joace singuri, nu cer atenție când sunt bolnavi) și prezintă dificultăți în inițierea interacțiunii și dezvoltării de prietenii, nu stabilesc contact vizual. Dificultăți de comunicare - aproximativ 50% dintre copiii autiști nu prezintă limbaj vorbit. Restul prezintă dificultăți de angajare într-o conversație, discută despre subiecte restrânse. Ecolalia și intonația fluctuantă sunt și ele deteriorări. Patternuri comportamentale specifice - mulți indivizi autiști își găsesc propriile căi de a se relaxa. Dezvoltă și o serie de rutine
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
stea izolați până sunt întrebați sau verificați. Astfel, educatorul, decât să-l testeze pe elev dacă poate alege simbolul potrivit, trebuie să-si concentreze atenția pe facilitarea angajării și inițierii conversației. De aici și vehicularea unor idei cum că limbajul vorbit poate fi suprimat, deși experimentele nu arată acest lucru. 4.4. Metoda ”Floor time” Fundamentare "Floor Time" este cunoscută și sub denumirea de Greenspan sau modelul DIR (Developmental Individual - Difference Relationship-Based) și vizează dezvoltarea emoțională în concordanță cu nivelul de
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
medicale - oto-rinolaringologia descrie simptomatologia nasonanței pe fondul diferitelor boli ale nasului și laringelui - chirurgia stomatologică în același sens ia atitudine față de tulburările funcționale în diferitele afecțiuni congenitale și dobândite ale aparatului fono-articulator - foniatria descrie fenomenul nasonanței în măsura în care acesta afectează vocea vorbită și cântată. Interesul specialiștilor fiind îndreptat spre metodele chirurgicale de redresare, aspectele logopedice sânt amintite sporadic și numai ca rezultate funcționale consecutive. Implicațiile psiho-pedagogice ale vorbirii rhinolalice nu sunt aprofundate pentru că aceste cazuri nu au suscitat interesul psihologilor care să
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
fenomenul înțeles în generalitatea sa cea mai simplă, fapt argumentat de T. Stama - Cazacu - cuprinde o multiplicitate de aspecte: procesele psihice respective, limba sau codul, concretizările sale particulare, sau mesajele, comunicarea ca atare” (175; p.19). Datorită naturii informative, mesajul vorbit se distinge de celelalte mesaje acustice prin structura și funcția particulară a instrumentului care le produce - sistemul fonator, și prin natura specială a mesajului pe care îl vehiculează - ideile. Acest mesaj este o formă dinamică mentală pe care aparatul fonator
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
transmite un mesaj. De la acest plan psiho-intelectual ideea trece pe plan neurologic pentru a se realiza, ceea ce înseamnă că neuronii zonelor motorii corticale corespondente mușchilor organelor efectoare ale vorbirii, sunt puse în acțiune prin voința de a trece în limbajul vorbit real. Influxurile motorii și inhibitorii necesare conform schemei în prealabil stabilită prin învățarea limbii parcurg diferiți nervi motorii: nervii frenici, nervii toracici, nervii recurențiali, nervii faringieni (IX, X, XI), nervii marelui hipoglos (XII), nervii faciali (VII), pentru a ajunge la
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
teorii: neurocronaxică, muco-ondulatorie, și mioelastică, cu ample argumente la bază, dar care nu privesc problema în mod complex. Teoria mioelastică sau tonică, cea veche, pune accentul pe factorul mecanic al fonației neglijând rolul considerabil al sistemului nervos central în vocea vorbită și cântată. Această teorie este astăzi susținută mai puțin. Teoria neuro-cronaxică sau clonică acordă primordialitate componenței voluntare asupra arcului reflex. Așa cum arată Ch. Eyriee, „fonația nu se realizează decât prin punerea în acțiune sporadică și simultană a organelor ce formează
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
în calea terminală recurențială la frecvențe foarte ridicate. În ceea ce privește nivelurile de stimulare encefalice fonogene, ele variază după cum sunetele sunt emise, cu o anumită frecvență controlată de voință sau când nu interesează frecvența, cum poate fi de cele mai multe ori în vocea vorbită, nivelul de comandă găsindu-se în talamus și în corpii striați de la baza cerebelului. Modul de conducere al influxului recurențial este multifazat „motilitatea corzilor vocale manifestându-se nu prin vibrații ci printr-o demascare periodică a deschiderii glotei” (86; p.
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
În jur de 7 luni, multe opoziții de acest gen, sunt prezente la cele de plăcere-neplăcere, mulțumire-nemulțumire, adăugându-se cele de refuz și acceptare, de surpriză și recunoaștere, de dorință și satisfacție. Aceste opoziții sunt aceleași cu cele ale limbii vorbite în jurul copilului și orice persoană, care se ocupă în mod continuu de copil, știe să le interpreteze. În alți termeni, aceste sunete comunică eficient reacțiile copilului la stările interne sau evenimentele exterioare și acestea „într-o manieră universală” (47; p.
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
a gândirii” (175; p.334) și în ceea ce ne privește Mac Carty afirmă: „Inclus în gândire și mai ales în abstractizare limbajul este practic indispensabil înaintea oricărei forme de educație a copilului” (43; p.753). Elementele de bază ale limbajului vorbit sunt normal achiziționate foarte rapid în timpul anilor preșcolari și „copilul a cărui achiziție a limbajului este serios întârziată dintr-un motiv oarecare, se află în fața unui handicap aproape de netrecut în mediul său social și preșcolar” (43; p.753). Categoria de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]