7,219 matches
-
ar fi rău să avem un partid de stânga național veritabil care asigură o protecție socială mai bună, în special, pentru păturile vulnerabile (în Republica Moldova acestea reprezintă apr. 70%!). Suntem divizați în români și moldoveni, fiind aceeași. Suntem divizați în vorbitori ai limbii române și moldovenești, fiind aceeași. Suntem divizați în trei Moldove (peste Prut, dintre Prut și Nistru și de peste Nistru) fiind aceeași Moldova a lui Ștefan cel Mare, Vasile Lupu. În ultimul timp pe sectorul de centru-dreapta a mai
SUNTEM ÎMPINŞI PE MARGINEA PRĂPASTIEI de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379677_a_381006]
-
și poeme din Bucovina”. A vorbit cursiv și a știut ce să puncteze, cu atât mai mult că era vorba de poezii în care se ilustra ținutul acelor oameni din sală. Însumate, versurile autorului Ioan Grămadă dădeau ceea ce bine sublinia vorbitorul: „...O cronică subiectivă a Bucovinei, o dare de seamă pentru acest ținut din partea unui fiu al locului care se simte dator să mulțumească timpului și spațiului în care și-a desăvârșit trăirile”. Da, în versurile sale, așa cum am constat după ce
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371676_a_373005]
-
ei, cât de atenți sunt! Mda! Voi avea succes. Domnul Marcu a început bine și dacă o ține tot așa, va fi foarte bine”. Liniștea mea n-a avut viață lungă. Doar vreo două-trei minute, adică până în momentul în care vorbitorul a făcut o remarcă, întâmplătoare sau programată a fi difuzată public, referitoare la titlul cărții. Și-a exprimat părerea ori convingerea potrivit căreia acesta nu trebuia să fie cel cunoscut - „Urme de dragoste” - ci, mai degrabă „Urme de ură”, pentru că
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371676_a_373005]
-
Când am auzit că poate fi catalogat ca fiind roman psihologic, roman de aventură și roman polițist, în aceeași măsură, am avut o a doua lovitură, dar asta era necesară, era benefică! O anula pe prima, definitiv și irevocabil, pentru că vorbitorul a făcut trimitere la Camil Petrescu și la componentele specifice care oferă cititorului posibilitatea să abordeze acțiunea principală în registrul polițist, nu numai în cel al unei cărți de aventuri. De aici pornind, nu cred că a mai fost vreo
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371676_a_373005]
-
atâta timp cât mai are oameni altruiști de felul celor care și-au prezentat opera azi deși, puțini la număr...”. A vorbit, poate, cel mai puțin, dar a punctat direct, exploziv, fiind aprobat și aplaudat de întreaga sală. Au fost mai mulți vorbitori. Firesc, au avut cuvinte de apreciere la adresa versurilor și a întregii activității desfășurate de prietenul nostru, Ioan Grămadă, foarte cunoscut de locuitorii urbei, pe linia păstrării și promovării valorilor culturale câmpulungene. Dorința lor de a vorbi, de a-și exprima
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371676_a_373005]
-
și un domn al cărui nume nu-l rețin, colonel în rezervă, fost comandant al garnizoanei Câmpulung Moldovenesc. A subliniat și a condamnat lipsa de la activitățile culturale și educative a reprezentanților autorităților politice, așa cum,de altfel, au marcat și alți vorbitori, inclusiv poetul local Constantin Rusu Bucovineanul ori domnul Constantin Ghiron, de 50 de ani slujitor umil al cuvântului și scenei la Iași și Câmpulung Moldovenesc. Acesta m-a uimit cu forța cuvintelor sale în exprimare liberă și în versurile prezentate
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371676_a_373005]
-
cu forța cuvintelor sale în exprimare liberă și în versurile prezentate, dar și prin vocea-i puternică și enorm de asemănătoare cu a regretatului poet Adrian Păunescu. Versurile au fost scrise de Dragoș Vicol, „regele poeziei peisagiste bucovinene”, potrivit aprecierii vorbitorului. În timp ce scriam dedicații pe cărțile oferite doritorilor, asaltat fiind de prietenii din tabără, în primul rând, mă gândeam încă la nemulțumirea mea raportată la felul în care m-am prezentat auditoriului. Adevărul este că toată această stare sufletească a fost
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371676_a_373005]
-
autori câmpulungeni”, autori Vasile și Otilia Sfarghiu. L-am ascultat cu deosebită plăcere, mai ales că, în această împrejurare, l-a invitat pe viceprimarul municipiului, ing. Mihăiță Negură, să-și expună opinia raportată la o anumită propunere, susținută de toți vorbitorii. Ei bine, inimosul viceprimar a luat voios microfonul în mână și a declarat publicului ce umpluse sala: „Mă voi ocupa personal pentru întocmirea documentației care trebuie făcută în vederea decernării titlului de „cetățean de onoare” soților Vasile și Otilia Sfarghiu”. În
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
inclusiv acești domni ce ne-au fost oaspeți în acea zi la pensiunea „Dor de Bucovina”, sediul taberei de creație cu același nume... Poetul Horia Zilieru, care ascultase la fel de atent ca și mine, ca și ceilalți colegi, pe fiecare dintre vorbitori și chiar intervenise de câteva ori pentru a accentua ori pentru a completa câte ceva din povestirile lor, a avut grijă, în cuvântul său, să le aprecieze activitatea literar-culturală, să dea valoare expunerilor făcute și să le mulțumească din partea colectivului nostru
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
Franța, al "Universității". Astfel s-a întîmplat că în rând cu clericalii s-a mai luptat contra art. VII unele dintre cele mai mari capete ale Franței. Afară de ministrul actual au mai aderat la acel proiect: Gambetta, deși nu ca vorbitor, fiziologul Paul Bert, jurisconsulții Bertauld și Helie; contra lui se luptau, afară de șefii clericalilor și "catolicilor liberali", afară de Champagny, Broglie și ai săi, și bărbați cari au luat parte la formarea și consolidarea Republicei a treia și a căror cualificațiune
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
demnitari bahluieni la vîrf, proaspăt ieșiți de la Cotroceni, sumbri în obligata lor afabilitate. În comando, și o duduie, cică universitară de Bahlui, plantată în dreapta mea. Corsaj blindat, făcînd cu greu față expansiunii bustului gabarit depășit, pomeții, doi trandafiri arzînd. Printre vorbitori, și viceprimarul Bucureștilor, aducînd omagiul metropolitan artei ieșene și regretînd absența primarului de Iași (om al Convenției, nu?). Universitara cu bord expansiv sare arsă: este viceprimarul! (om al... știți dumneavoastră cui, da?). Stupoare. Vocea țivlită a duduii de pe Bahlui cade
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
perioadă, tovii care fac parte din comisie, vor primi sarcini concrete. 2.Materialul de partid ce va fi predat celulelor spre prelucrare, va fi bine pregătit și adânc frământat în cadrul comisiei de Înv. de Partid, prin studierea întregului material bibliografic. Vorbitorii din celulă vor fi aleși de către biroul organizației, dintre cei mai capabili din celula respectivă, iar dacă nu se găsește un astfel de tov., se va da sarcină de a prelucra materialul în celulă, unui membru al Biroului Organizației. Cu
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
celulă vor fi aleși de către biroul organizației, dintre cei mai capabili din celula respectivă, iar dacă nu se găsește un astfel de tov., se va da sarcină de a prelucra materialul în celulă, unui membru al Biroului Organizației. Cu acești vorbitori se va ține o ședință de seminar pentru pregătirea lor, astfel încât în ședința de celulă să nu mai avem surprize ca vorbitorul să nu fie îndeajuns de bine pregătit. 3.Se va acorda o atenție deosebită educatorilor politici din celule
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
tov., se va da sarcină de a prelucra materialul în celulă, unui membru al Biroului Organizației. Cu acești vorbitori se va ține o ședință de seminar pentru pregătirea lor, astfel încât în ședința de celulă să nu mai avem surprize ca vorbitorul să nu fie îndeajuns de bine pregătit. 3.Se va acorda o atenție deosebită educatorilor politici din celule, dându-li-se ajutor efectiv și permanent în munca lor. Pentru aceasta tovii din col[ectivul] de ed[ucație] politică a organizațiilor
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
de a rosti "Promit să fiu acolo" implică într-un context dat actul locutoriu de a face o propoziție, actul ilocutoriu de a promite și (în mod posibil) actul perlocutoriu de a-l convinge pe destinatar de buna credință a vorbitorului. În cazul așa-numitelor acte de vorbire indirecte, un act ilocutoriu este executat indirect, prin performarea unui alt act ilocutoriu. Astfel, dacă o luăm ad litteram, "Aș vrea să deschizi fereastra" este o aserțiune despre sentimentele DESTINATORULUI; totuși, în contexte
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
aduce aminte de distincția lui Hamburger între POVESTIREA FICȚIONALĂ și POVESTIREA FACTUALĂ. ¶Benveniste 1971 [2000a]; Chatman 1978; Genette 1976 [1978], 1980, 1983. Vezi și TIMP. discurs atributiv [attributive discourse]. Discursul care însoțește discursul (direct) al unui personaj și individualizează actul vorbitorului sau gînditorului, identificîndu-l și (uneori) indicînd diverse dimensiuni sau trăsături ale actului, personajului, sau ale împrejurării în care apar etc.: "Ce mai faci? se interesă Ion cu voce tare, în timp ce deschidea ușa către camera din spate". Discursul atributiv dintr-o
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
modul în care (se presupune că) le-a formulat personajul, în opoziție cu DISCURSUL INDIRECT: comparați "Ion a spus: lucrez" cu "Ion a spus că lucrează". În DISCURSULDIRECT INCIDENT, aceste formulări sînt însoțite de PROPOZIȚII DISJUNCTIVE care îl identifică pe vorbitor (sau gînditor) etc.: "E laringele, nu-i așa? întrebă Hans Castorp, înclinîndu-se o dată cu răspunsul"; "Și ce fel de ambasador ești dumneata, dacă-mi pot permite întrebarea? gîndi Hans Castorp. Și spuse cu voce tare: Mulțumesc, domnule profesor Naphta". Uneori, formulările
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
discurs (ale naratorului și ale personajului), două stiluri, două limbi, două voci, două sisteme semantice și axiologice. Totuși, unii teoreticieni (de ex., Banfield) argumentează împotriva acestei IPOTEZE A DUBLEI VOCI că el ar trebui considerat ca fiind o reprezentare fără vorbitor (fără narator) a subiectivității sau a sinelui. Există un număr de trăsături gramaticale sau indici care s-ar putea să caracterizeze un pasaj anumit ca discurs-indirect liber (corespondența timpurilor, conversia pronumelor personale și posesive, DEICTICA referitoare la cadrul spațio-temporal al
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
constituenții episodului, iar înțelesul izvorăște din aceleași relații, ca în scena iarmarocului din Doamna Bovary. ¶Frank 1945. formulă inquit [inquit formula]. O PROPOZIȚIE INCIDENTĂ; o propoziție atașată la reprezentarea enunțurilor sau gîndurilor, subliniind una din calitățile lor și identificîndu-l pe vorbitor sau gînditor. În "Maria a spus că-i obosită" și "Ce mai faci? întrebă Nancy", cuvintele în italice constituie formule inquit ("se spune"). ¶Bonheim 1982; Chatman 1978; Prince 1978. Vezi și DISCURS ATRIBUTIV, VERBUM DICENDI. frecvență [frequency]. Relația între numărul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
un act cu ajutorul limbii mai curînd decît de a afirma că e vorba, sau nu e vorba de ceva: "Promit să vin la ora cinci" și "Pun pariu pe un dolar că mîine va ploua" sînt performative și, rostindu-le, vorbitorul face de fapt o promisiune, sau încheie un pariu. Mai exact, ele sînt performative explicite (executînd însuși actul ilocutoriu la care se referă), în opoziție cu performative implicite sau primare ca "Am să fiu acolo la ora cinci" și "Pariu
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
urmă. Vezi și EPILOG. ¶Tomashevsky 1965 [1973]. propoziție disjunctivă. Vezi PROZIȚIE INCIDENTĂ. propoziție incidentă[tag clause / tag]. O propoziție ("el spuse", "ea crezu", "ea întrebă", "el răspunse") care însoțește discursul unui personaj (vorbire sau gîndire verbalizată) și care individualizează actul vorbitorului sau gînditorului, identificîndu-l și (uneori) indicînd diverse aspecte ale actului, personajului, mediului în care apar ele etc. Propozițiile incidente pot însoți DISCURSUL DIRECT ("Ce faci aici? întrebă el, cu un zîmbet") sau DISCURSUL INDIRECT ("Ea spuse că este epuizată"). În
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
verbe de comunicare lingvistică ("a spune", "a întreba", "a răspunde", "a jura", "a striga" etc.), ci și verbe ale credinței, meditației și sentimentelor ("a gîndi", "a crede", "a simți" etc.) și, mai general, verbele care sînt văzute ca specificînd actul vorbitorului sau gînditorului ("Ce mai faci? zîmbi el"). ¶Banfield 1982; Page 1973; Prince 1978. Vezi și DISCURS ATRIBUTIV, FORMULĂ INQUIT. veridicitate [verisimilitude]. Calitatea unui text care rezultă din gradul său de conformitate la un set de norme de "adevăr" care îi
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
a subliniat cu forță miza dilemei lui trei și patru: Este vorba aici despre dilema între ceea ce este pur imaginar și realitate sau actualizare. Este vorba, într-adevăr mai ales pentru filosoful care nu se mulțumește să fie un bun vorbitor -, despre o problemă de prim ordin, la fel de importantă ca problema morală de care este strîns legată"20. Pauli era un adept entuziast al cuaternarului. Mergea pînă acolo încît își încheia scrisorile către Fierz prin formula "cu salutări cuaternare"21. Dincolo de
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
referă la ceva, adică nu se referă nici la o proprietate naturală, așa cum susțineau naturaliștii, nici la una non-naturală, așa cum afirmau intuiționiștii. Aceste concepte nu au niciun înțeles cognitiv. Pentru emotiviști judecățile morale manifestă atitudini, exprimă o stare afectivă a vorbitorului în legătură cu obiectul avut în vedere și răspândesc această stare publicului, influențându-i astfel conduita 15. Conform lui Stevenson, termenii valorici au atât o componentă descriptivă, cât și una emoțională, iar specificul judecăților morale constă în faptul că ele induc atitudini
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
acest lucru nu este posibil. În realitate, diferența dintre cele două categorii de propoziții rezidă în faptul că ele îndeplinesc funcții total diferite. Rolul propozițiilor evaluative nu este de a descrie trăsăturile lumii exterioare, ci să exprime emoțiile și atitudinile vorbitorului, să laude sau să acuze, să comande, recomande, sfătuiască și așa mai departe. Din momentul în care am înțeles că între cele două tipuri de propoziții există o diferență din perspectiva forței ilocuționare, putem vedea că între ele există un
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]