1,597 matches
-
-n peșteri. De cînd sînt bărbat, Așa mugiri de vînt vuind și ploaie n-am mai Trăit nicicînd. Omul nu poate indura Astfel de chin, nici spaimă. LEAR: Mării zei, Ce peste cap ne țin acest orcan, Găsească-și, dar, vrăjmașii. Tremura, om rău, Ce-n ține crime-ascunzi, de judecată Nepedepsite. -Ascunde-te, braț crunt, Thou perjured, and thou simular of virtue That art incestuous. Caitiff, to pieces shake, That under covert and convenient seeming Has practised on man's life. Close
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Judicious punishment -'twas this flesh begot Those pelican daughters. BUFONUL: Un duh, un duh! Zice că-l cheamă bietul Tom. KENT: Cine ești tu, care mormăi acolo în paie? Ia ieși! (Intra Edgar, deghizat în nebun) EDGAR: La o parte! Vrăjmașul cel rău mă urmărește, prin mărăcini ascuțiți bate vîntul. Hu! Du-te-n patul tău rece și încălzește-te. LEAR: Ai dat toată averea la cele două fete, de-ai ajuns în halul ăsta? EDGAR: Cine-i da ceva bietului
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
urmărește, prin mărăcini ascuțiți bate vîntul. Hu! Du-te-n patul tău rece și încălzește-te. LEAR: Ai dat toată averea la cele două fete, de-ai ajuns în halul ăsta? EDGAR: Cine-i da ceva bietului Tom? Pe care vrăjmașul necurat l-a dus prin foc și flăcări, prin vaduri și prin vîltori, pește mlaștini și bălti. I-a pus cuțite sub pernă și laturi sub scaun și șoricioaica în ciorbă; l-a făcut să se mîndrescă, să călăreasca pe-
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
binecuvînteze cele cinci simțuri. Lui Tom i-e frig. O, do de, do de, do de, să te izbăvească de vîrtejuri de vînt, de stele rele și de molimi. Miluiți-l cu ceva pe bietul Tom, pe care-l chinuie vrăjmașul necurat. Dacă-aș pune mîna pe el, aici, și-acolo, și iar acolo, și iar!... (Furtună continuă) LEAR: Fetele l-au adus în halul ăsta? Și n-ai putut păstra nimica? Le-ai dat tot? BUFONUL: Nu, și-a oprit
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
-i omul? KENT: Cine-i acolo? Ce cauți? GLOUCESTER: Cine sînteți voi? Numele voastre! EDGAR: Săracu' Tom, care mănîncă broaște de baltă, broaște rîioase, mormoloci, șopîrle de ziduri și șopîrle de apă; care în furia inimii lui, cînd bîntuie necuratul vrăjmaș, mănîncă balega de vacă-n loc de salată; înghite șoareci bătrîni și cîini din șanț; bea lintița verde de pe baltă; el e minat cu biciul din parohie-n parohie, și pus în butuci, pedepsit, și închis; el, care-a avut
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
cămăși de pus pe-al sau trup, Cal de călărit și spadă de purtat; Dar șoareci și șobolani și micul vînat A fost ceea ce Tom șapte ani lungi a mîncat. Feriți-vă de cel ce ma urmărește. Pace, Smulkin, pace, vrăjmașule. GLOUCESTER: Cum? N-ai măria-ta mai buni tovarăși? EDGAR: Prințul tenebrelor e-un gentilom. Modo-i numit și Mahu. GLOUCESTER: Carnea și sîngele nost s-au stricat atît, That it doth hate what gets it. EDGAR: Poor Tom's
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
duce unde-i foc și masa pusă. LEAR: Întîi o vorbă cu-acest filosof. Din ce pricina tuna? KENT: Bun stăpîn, Primește-oferta să și intră-n casă. LEAR: Am un cuvînt cu-acest savant teban: Ce studiezi? EDGAR: Cum de vrăjmaș să scap Și să omor păduchi. LEAR: Să te întreb ceva aparte. KENT: Îndeamnă-l încă-odat' să meargă, șir. Mintea-i începe-a rătăci. GLOUCESTER: Poți să-l blamezi? (Furtună continuă) Fiicele-i cată moartea. -Ah, bunul Kent A spus
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
lipsește; nu zăbovesc mult. KENT: Toate puterile minții lui au cedat în fața violenței durerii: zeii să vă răsplătească bunătatea. (Iese Gloucester) EDGAR: Aghiuță mă strigă și-mi spune că Nero pescuiește în iazu-ntunericului. Roagă-te, nevinovatule, si păzește-te de vrăjmașul necurat. BUFONUL: Te rog, unchiule, spune-mi, un nebun este nobil sau cavaler? LEAR: E rege, e rege! FOOL: No, he's a yeoman that has a gentleman to hîș son; for he's a mad yeoman that sees hîș
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
e un cavaler, care are ca fiu un nobil; fiindcă este un cavaler nebun acela care-și vede fiul nobil înainte de-a fi el. LEAR: O mie cu frigări roșite-n foc Se năpustească șuierînd pe ei! EDGAR: Spurcatul vrăjmaș mă musca de spate. BUFONUL: E nebun cin' se-ncrede în blîndețea unui lup, în sănătatea unui cal, în dragostea unui fiu sau în jurămîntul unei tîrfe. LEAR: Așa va fi, le dau în judecată. (Lui Edgar) Vino, te-așază
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
-l cum stă acolo și se holbează. Îți lipsesc ochi la judecata, jupîneasa? Vin' peste gîrla, Bessy, la mine. BUFONUL: Barca-i are o crăpătura, Ea nu poate da din gură De ce nu cutează la tine să treacă. EDGAR: Necuratul vrăjmaș îl urmărește pe bietul Tom cu viers de privighetoare. Hopdanț țipă în burtă lui Tom după doi heringi albi. Nu croncani, înger negru, n-am mîncare pentru tine. KENT: Cum te simți, șir? Nu stă așa buimac; Vrei să te-
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
EDGAR: (aparte): Totuși trebuie. (Tare) Să fie binecuvîntați dragi ochii tăi, Ce sîngeră. GLOUCESTER: Știi drumul către Dover? EDGAR: Pîrleaz și gard, drum și poteca. Bietul Tom a fost lipsit de cugetele bune. Fii izbăvit, fiu de cavaler, de necuratul vrăjmaș. Cinci demoni deodată au intrat în bietul Tom: al desfrîului, Obidicut; Hoberdidance, prințul mu ten iei; M a h u , a l hoți ei; M odo, a l uc id er îi ; Flibbertiggibet, al strîmbăturilor, care acum a intrat în
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
greși, tobele-ți unde-s? Franța steag pune pe-al nost mut pămînt, Cu coif penat; ți-amenință-al tău stat, Cînd tu, un prost moral, stai blînd și strigi: Vai, de ce face-așa? ALBANY: Vezi-te, demon: Hizenia nu pare la Vrăjmaș Oribilă că la femeie! GONERIL: Prost ridicol! ALBANY: Schimbat, mascat cu sine boț, nu-ți face De monstru chipul! De-ar fi-n firea-mi Aceste mîini de sîngele-mi s-asculte, Te-ar sfîșia și oasele ți-ar rupe. Oricît
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
ne simțim ca-n haină nouă. Poetul simte a-i lipsi jugul pe grumaz. Vitalismul lui era blestemător la lupta de doborâre, acum misiunea lui e de a cânta construcția pașnică și de a sta de veghe prin cântec împotriva vrăjmașilor ei. Este ceva ce năzuiește M. Beniuc să facă de câtăva vreme, desfășurându-și în noile condiții vocația de poet militant. Poezie a vieții, fără pretenția sterilă a artei pure, lirica lui M. Beniuc era o specie a artei așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
scria: "Să ne deschidem inimile în fața refugiaților polonezi"93. Între timp, Garda de Fier își continua isprăvile. La 21 septembrie 1939, ea a prins la București, într-o ambuscadă, mașina lui Călinescu și l-a împușcat mortal pe neînduplecatul ei vrăjmaș. Gardiștii s-au dus la sediul postului Radio România, au năvălit în studiou și au anunțat cu voci tremurînde și triumfătoare: "Garda de Fier l-a ucis pe Călinescu! Asasinarea "Căpitanului" a fost răzbunată!" După care, conform bunei tradiții legionare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
81, cum ar fi și cântecul din Alsacia " Fata hangiului" care îi spune unui ofițer prusac ce vrea să intre cu trupa sa ("venetici din nord ") în han înainte de a se întoarce "pe meleagul berii": Voi, ce mâhnire mi-aduceți, vrăjmași, De drum vă vedeți, din nord venetici. Vinul nu curge în hanuri pe-aici Decât pentru-ai Franței urmași. Vezi doar, gâtlejul de colb ni-i uscat Dă-ne, copilă, din vinul tău, Pe-al berii meleag ne-om întoarce
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
nevolnic a obosit. Brațul, „înverșunat” altădată, nu mai poate cuprinde și înălța spade, dar vatra sufletului clocotește. Am fost surghiunit ani mulți și ruga mi-a fost zădărnicită. Rănile, încă deschise, nu mă mai dor și i-am iertat pe vrăjmași. Crezul și tot ce a fost mai frumos în lupta mea mă însoțesc pururi, departe de a mă mistui în iluzii. „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața”, e sentința neclintită Blândului Nazarinean. Aceasta am mărturisit și am încercat să transpun
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
pot bea până la fund... Cu brațele întinse, cerșesc doar o minune, Se-nchid furtuni în suflet și-n pieptu-mi așteptând -” ( Autorul) Rugăciunea este scut și buzdugan. Pătimirea este Golgotă și Înviere. „Legionarii și legionarele trebuie să știe că nu există vrăjmași care să biruiască în contra postului și a rugăciunii” - a spus Corneliu Zelea Codreanu. Neamul românesc a trăit și dăinuit pe acest pământ din mila lui Dumnezeu, binecuvântarea Bisericii, rugăciune, luptă, pătimire și moarte martirică. Rugăciunea și pătimirea ne-au dezvăluit
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
va stinge nicicând!” LANȚURI ȘI CĂTUȘE „Păgâne minți bolnave, în lanț m-au ferecat Cu grele temniți drumul mi l-au însângerat Da-nsuflețindu-l aprig, cu al morților trecut L-am îmbrăcat în zale și scut din nevăzut” (Autorul) „Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu-ma să locuiesc în întuneric ca morții cei din veacuri” (Psalmul 142) O, lanțuri cu butuci grei, ferecați cu nituri arse-n foc! O, cătușe cu zimți de oțel
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și țărâna Nicadorilor și Decemvirilor, ea se va amesteca pururi cu sângele și țărâna tuturor legionarilor căzuți în tortura anchetelor, în luptele din munți, în temnițe și oriunde pe câmpul de luptă, fundament peste veacuri care va zădărnici toate ingerințele vrăjmașilor Crucii și nepotolitului jind de înrobire a pământului românesc de către demonii hrubelor și ura veneticilor pe care noi îi adăpostim. Iată numele celor din groapa comună de la Jilava: Corneliu Zelea Codreanu Căpitanul Nicadorii: 1. Ion Caranica 2. Doru Belimace 3
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Et leș montagnes où sont-elles ? Leș montagnes que mă foi pourrait déplacer de șa voie ? (Et leș montagnes où sont-elles ?) (Miclău, 1978 : 155) Se desface care poartă? Se deschide care ușa? [...] îmi taie drumul care prieten? Îmi taie pasul ce vrăjmaș? (Asfințit) (Blaga, 2010 : 145) Se défait quel portail ? S'ouvre quelle porte ? [...] quel ami coupe mon chemin ? Quel ennemi coupe mon pas ? (Couchant) (Miclău, 1978 : 337) [...] cuvântul unde-i că un nimb Să te ridice peste timp? (Ardere) (Blaga, 2010
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de inițiativă au făcut parte G. Bogdan-Duică, I. Lupaș, Victor Papilian, aleși apoi în organele de conducere alături de D.D. Roșca și Sebastian Bornemisa. Ca atare, sunt prezenți cu articole G. Bogdan-Duică (Petru Maior și Iustinus Febronius sau Petru Maior ca vrăjmaș al Papei, Mici studii istorice. Ceva despre Maramureș și Muncaciu, Psihologia unui articol anticatolic, Catedrala), I. Lupaș (Matei Voileanu, Puterea morală a conștiinței naționale, Testamentul episcopului N. Ivan, Transilvania sau Ardeal?), Al. Lapedatu (Statul și Biserica Ortodoxă), Sextil Pușcariu (Românism
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289173_a_290502]
-
68). Toate se trag însă din patriotism, care e virtutea supremă: "Patriotismul este tulpina tuturor virtuților ostășești, căci din el izvorăște acea forță morală, acea tărie de caracter, fără de care niciodată nu vom ști să stăpânim, nici să răpunem pe vrăjmași noștri" (p. 16). Chiar dacă unele dintre virtuțile național-militare păstrează același denominat lingvistic, ca de exemplu "credința" care este una din cele trei virtuți teologale, semantica lor este profund alterată. Dacă în tradiția creștină, credința semnifică îmbrățișarea de către creștin a adevărurilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]