3,544 matches
-
urcăm prea mult în trecut, este important să cunoaștem perspectivele care au contribuit la emergența acestei paradigme, toate făcând din noțiunea de sens (urmărit și construit de actori, interpretat de cercetători) un element central al socialului. Această linie merge de la Weber și Simmel (sociologia comprehensivă) la interacționiștii simbolici (Blumer, Hughes), de la Școala de la Chicago la etnometodologia lui Garfinkel. • Socialul înseamnă sens Lui Weber i se datorează ideea unei "sociologii comprehensive" înțelese ca o știință a interpretării sensului investit de actori în
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
sens (urmărit și construit de actori, interpretat de cercetători) un element central al socialului. Această linie merge de la Weber și Simmel (sociologia comprehensivă) la interacționiștii simbolici (Blumer, Hughes), de la Școala de la Chicago la etnometodologia lui Garfinkel. • Socialul înseamnă sens Lui Weber i se datorează ideea unei "sociologii comprehensive" înțelese ca o știință a interpretării sensului investit de actori în acțiunea lor. După el, o acțiune este socială când este semnificativă, adică din momentul în care este interpretabilă de către actori (și, a
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Activitatea socială este activitatea care, prin sensul urmărit, se raportează la comportamentul celuilalt, în raport cu care se orientează desfășurarea ei [...]. Sociologia este știința care își propune să înțeleagă prin interpretare activitatea socială și să explice cauzal derularea și efectele ei." Max Weber, 1995, p. 28. Garfinkel (1917-1987) a fost influențat de Alfred Schütz (1899-1959), pentru care sociologia trebuie să fie "o hermeneutică a vieții sociale" ( Le Chercheur et le quotidien, Méridiens, Paris, 1987). Bun cunoscător al lui Weber, el dă întâietate semnificației
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
și efectele ei." Max Weber, 1995, p. 28. Garfinkel (1917-1987) a fost influențat de Alfred Schütz (1899-1959), pentru care sociologia trebuie să fie "o hermeneutică a vieții sociale" ( Le Chercheur et le quotidien, Méridiens, Paris, 1987). Bun cunoscător al lui Weber, el dă întâietate semnificației, introducând, în plus, ideea unei sociologii "în curs de realizare", al cărei principiu determinant ține mai mult de efectuarea ei decât de rezultat (modus operandi mai mult decât opus operatum). Socialul se construiește într-un ansamblu
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
mult decât opus operatum). Socialul se construiește într-un ansamblu de proceduri sociale, de interacțiuni care sunt probe de calificare, de unde agenții ies măriți (sau nu), în orice caz, transformați. • Sensul, produs al interacțiunii sociale Simmel, prieten și coleg cu Weber, a insistat pe rolul interacțiunilor în construcția socială a sensului. Pentru el, "societatea" nu există în sine, ci prin asocieri de indivizi care interacționează. Pentru ca "formele sociale" să existe, indivizii care interacționează trebuie să fie conștienți de ele. Cum subliniază
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
urmărit de INSEE (ancheta "Contacte" din 1982-1983), de socioeconomie sau de psihologia socială (cf. faimoasele "sociograme" ale lui Moreno) (Degenne și Forsé, 1994; Philippe Steiner, La Sociologie économique, La Découverte, Paris, 1999). Interesul cooperării • Pentru a beneficia de resursele acumulate Weber explică faptul că acțiunea rutinieră are avantaje: ea reduce costul reînvățării. Interacționiștii insistă, de asemenea, pe interesul pe care-l au indivizii de a se asocia și de a coopera, adoptând convențiile care privesc un întreg ansamblu de lucruri (alegerea
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
totuși o viziune "încântată" a socialului, debarasată ca prin farmec de structurile obiective, în special în dimensiunea lor conflictuală. Descrierea interacțiunilor n-ar fi suficientă. Această critică fusese deja formulată de Bourdieu (1971), într-un articol care-i reproșa lui Weber însuși că nu descrisese starea pozițiilor obiective în câmpul religios: Analiza logicii interacțiunilor trebuie subordonată construcției structurii relațiilor obiective între pozițiile pe care le ocupă în câmpul religios" (Bourdieu, "Une interprétation de la théorie de la religion selon Weber", în Archives européennes
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
-i reproșa lui Weber însuși că nu descrisese starea pozițiilor obiective în câmpul religios: Analiza logicii interacțiunilor trebuie subordonată construcției structurii relațiilor obiective între pozițiile pe care le ocupă în câmpul religios" (Bourdieu, "Une interprétation de la théorie de la religion selon Weber", în Archives européennes de sociologie, vol. 12, 1971, pp. 4-5). În Regulile artei, Bourdieu critică direct teoria lumilor artistice, fiindcă aceasta nu plasează interacțiunile în spațiul luptelor și raporturilor de forță obiective, ci le reduce la simple relații de cooperare
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
2000. MAUSS Marcel, DURKHEIM Émile, "De quelques formes primitives de classification", în MAUSS Marcel, Œuvres, vol. II, Minuit, Paris, 1974, pp. 13-89 (ed. I, L'Année Sociologique, 1903). PONTIER Jean-Marie, RICCI Jean-Claude, BOURDON Jacques, Droit de la culture, Dalloz, Paris, 1996. WEBER Max, Essais sur la théorie de la science, trad. fr., Plon, Paris, 1992 (ed. I germană, 1951). Capitolul 3 BENHAMOU Françoise, Économie de la culture, La Découverte, Paris, 1996. CABROL Pierre, Les Biens culturels en droit civil français, teză de doctorat, Universitatea
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de masse en France, 1860-1930, La Découverte, Paris, 2001. LAMY Yvon, "Politique patrimoniale et singularité administrative: les architectes des Bâtiments de France", în Genèses, nr. 1, 1990, pp. 112-130. MAUSS Marcel, Manuel d'ethnographie, Payot, Paris, 1967 (ed. I, 1947). WEBER Max, Économie et société, trad. fr., Plon, Paris 1995, 2 vol. (ed. I germană, 1956). Le Savant et le politique, trad. fr., Plon, Paris 1959 (ed. I germană, 1919). YONNET Paul, Travail, loisir. Temps libre et lien social, Gallimard, Paris
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
PASQUIER Dominique, La Culture des sentiments. L'expérience télévisuelle des adolescents, MHS, Paris, 1999. SIMMEL Georg, La Tragédie de la culture, Rivages, Marseille, 1988. VANDENBERGHE Frédéric, Une histoire critique de la sociologie allemande: aliénation et réification, 2 vol., La Découverte, Paris, 1997. WEBER Max, Le Judaïsme antique, trad. fr., Plon, Paris, 1970 (ed. I germană, 1920). Sociologie des religions, trad. fr., Gallimard, Paris, 1996 (ed. I germană, 1920). Capitolul 7 ADORNO Theodor, Théorie esthétique, trad. fr., Paris, Klincksieck, 1995 (ed. I germană, 1970
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
POLI Jean-Marie, La Protection des biens culturels meubles, LGDJ, Paris, 1996. POULOT Dominique, Patrimoine et musées. L'institution de la culture, Hachette, Paris, 2001. TRÉPOS Jean-Yves, Sociologie des experts, PUF, Paris, 1996. VALIÈRE Michel, Ethnographie de la France, Armand Colin, Paris, 2002. WEBER Max, L'Éthique protestante et l'esprit du capitalisme, trad. fr., Plon, Paris, 1967 (ed. I germană, 1920). Capitolul 11 BECQ Annie, Genèse de l'esthétique française moderne. De la raison classique à l'Imagination créatrice. 1680-1841, Albin Michel, Paris, 1994
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
urmele obiectivate care le simbolizează. Ideal-tip: instrument metodologic care urmărește să organizeze diversitatea realului pentru a facilita interpretarea, construind tipologii (cf. tipurile de acțiuni, de legitimități, de grupări). Această modelizare conceptuală a datelor istorice este foarte des utilizată de Weber. Medieri: teoria medierilor își fixează atenția asupra intermediarilor care fac posibil schimbul. Socialul rezidă în acest acord intermediar, care poate fi numit și interacțiune. Morfologie: se referă la fenomenele de grup, în ceea ce privește densitatea, repartizarea, volumul și dinamismul acestuia. Pentru durkheimieni
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
pe Marx, în a lua "lucrurile logicii drept logica lucrurilor". Cu alte cuvinte, a lua conceptele drept realitate. Este un realism sau un ontologism. Teodicee: problemă teologică și metafizică pusă de toate marile religii monoteiste, a cărei rezolvare permite, după Weber, specificarea lor: cum să se justifice suferința, ne-dreptatea și răul (pământești), dată fiind bunătatea nesfârșită a lui Dumnezeu? Indice de nume A Adorno, Theodor, 77, 85, 147-149, 162, 165-166, 168, 174 -175. Aguilar, Yves, 233, 234. Alain (Émile Chartier
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
94. Viala, Alain, 168. Vilkas, Catherine, 212, 233-234. Voltaire (François Arouet, zis), 195. Voynet, Dominique, 206. W Wacquant, Loïc, 272. Wagner, Richard, 165. Walzer, Michael, 133, 136. Warburg, Aby, 22. Warnier, Jean-Pierre, 8, 10, 27, 143. Warnke, Martin, 168, 170. Weber, Florence, 218. Weber, Max, 19, 23, 36-37, 40, 45, 52, 54, 59, 62, 64, 70, 73, 75, 80, 117, 137, 139, 141, 145, 149-150, 156-157, 165-167, 169, 172, 181-184, 186, 192, 194, 203, 218-219, 221, 223-225, 249, 270-271, 279, 290-291
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
168. Vilkas, Catherine, 212, 233-234. Voltaire (François Arouet, zis), 195. Voynet, Dominique, 206. W Wacquant, Loïc, 272. Wagner, Richard, 165. Walzer, Michael, 133, 136. Warburg, Aby, 22. Warnier, Jean-Pierre, 8, 10, 27, 143. Warnke, Martin, 168, 170. Weber, Florence, 218. Weber, Max, 19, 23, 36-37, 40, 45, 52, 54, 59, 62, 64, 70, 73, 75, 80, 117, 137, 139, 141, 145, 149-150, 156-157, 165-167, 169, 172, 181-184, 186, 192, 194, 203, 218-219, 221, 223-225, 249, 270-271, 279, 290-291, 300, 304. Weil
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
30 În seria SOCIOLOGIE au mai apărut (selectiv) • Asistența socială în tranziție, Alain Vilbrod, Ion I. Ionescu • Călătorie în marea burghezie, Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot • Cercetarea calitativă a socialului, Mircea Agabrian • Epoca maselor, Serge Moscovici • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber • Istoria politicilor sociale, Francis Démier • Istoria sociologiei, Charles-Henry Cuin, François Gresle • Manual de etnografie, Marcel Mauss • Mediul penitenciar românesc. Cultură și civilizație carcerală, Bruno Ștefan • Metode de cercetare în științele sociale, R. McQueen, Christine Knussen • Metodele în sociologie. Observația, Henri
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
estetică, ed. cit., p. 58 (n. tr.). Ibidem, pp. 43-44 (n. tr.). Ibidem, p. 32 (n. tr.). Ibidem, p. 15 (n. tr.). Coaliție de stânga care a condus Franța între 1936 și 1938, inițiind importante reforme sociale (n. tr.). Max Weber, Etica protestantă și spiritul capitalismului, traducere de Ihor Lemnij, Humanitas, București, 2007, pp. 40-41, 182, 191 (n. tr.). Leo Castelli a deschis în 1957 o galerie de artă la New York, expunând mai întâi opere ale pictorilor abstracționiști, apoi pop art
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Ihor Lemnij, Humanitas, București, 2007, pp. 40-41, 182, 191 (n. tr.). Leo Castelli a deschis în 1957 o galerie de artă la New York, expunând mai întâi opere ale pictorilor abstracționiști, apoi pop art și alte curente contemporane (n. tr.). Max Weber, "Sensul "neutralității axiologice" în științele sociologice și economice", traducere de Nicolae Râmbu, în Teorie și metodă în științele culturii, Polirom, Iași, 2001, p. 160 (n. tr.). ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- SOCIOLOGIA CULTURII Cuvânt înainte 6 1 Bunurile Bunurile Practicile și publicurile Profesiile Politicile Paradigmele
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
op. 30; 5). Alard, Fantazie de concert. [18 martie 1877] SERATĂ MUZICALĂ ["ASTĂZI LA OPT OARE... Astăzi la opt oare sara va avea loc serata muzicală în pensionatul normal de domnișoare al d-nei Emilia Humpel. Programul este cel următor: 1) Weber. Uvertura operei "Oberon " pentru 2 clavire cu 8 mâni. 2) Moschelles. "Grandes variations " op. 32, {EminescuOpIX 345} pentru 4 mâni. 3) Iensen. a) Studiu melodic pentru piano, b) "Dans la forge" studiu caracteristic pentru piano 4) *** Cântec popular rusesc. Cor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
alocate, pe de o parte, iar pe de alta, pentru dominarea teoretică a câmpului. Am putea, bineînțeles, să ne ofensăm pentru aceste jocuri de putere pe un asemenea subiect. Totuși, cum bine a arătat Bourdieu (1997), pe urmele lui Max Weber (1919), comunitatea științifică își face treaba tocmai deschizând controversa și posibilitatea discuției, indiferent de motive, și făcând obligatorie o mai bună construcție metodologică a obiectului. Cum amintește Bruno Latour, "tocmai competiția științifică stă la originea efectelor raționalității și repetabilității faptelor
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
periculoasă în sine, purtătoarea tuturor riscurilor de manipulare pe care le evocăm de la începutul capitolului de față? Riscul negării Din punct de vedere științific, criticile acestea nu trebuie nicidecum ignorate, fiindcă tocmai din critică și dezbatere se nasc progresele științifice (Weber, 1919). Răspunsul la aceste critici este încă un mod de a preciza proiectul științific în jurul violenței în școală, de a reflecta asupra provocărilor și a felului în care se poate face această știință. Am putea, bineînțeles, să ne mulțumim cu
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
două secole, fapt incontestabil (Chesnais, 1981). Înfruntarea interpersonală sângeroasă a scăzut și cu greu ne putem imagina brutalitatea obișnuită care încă domnea cu mai puțin de un secol în urmă în unele sate franceze (cf. pasionanta carte a lui Eugène Weber [1983] sau, pentru o perioadă mai îndepărtată, Muchembled [1989]). Dar, dacă aceste infracțiuni sângeroase se răresc, oricea-r crede opinia publică, statisticile infracționale arată că, de mai bine de treizeci de ani, creșterea micii delincvențe este o tendință puternică a societăților
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
categorii sociale (fetele, imigranții, copiii) victime obligatorii, alt mod de a le reifica, ci de a ști să le ascultăm punctul de vedere. Așadar nu există nici un motiv de a opune o definiție "obiectivă" unei definiții "subiective". Sociologia lui Max Weber este prețioasă aici prin faptul că n-a opus niciodată regularitățile statistice "obiective", care sunt un "adevăr" despre lucruri, și interpretarea faptelor de către subiecți (sau, mai degrabă, elaborarea fenomenelor ca fapte). Adevărul unui fenomen social rezultă și din sensul pe
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
of Délinquant Youth", The American Society of Criminology 55th Annual Meeting, Denver, Colorado. WAXMAN H.C., WALKER DE FELXIX J., ANDERSON J.E., PRENTICE BAPTISTE H. (1992). Student at Risk in At-Risk Schools. Improving Environments for Learning, Corwin Press, Newbury Park, California. WEBER M. (1919). Wissenschaft als Beruf, trad. fr. in Le Savant et le Politique, Plon, Paris, 1959. WEBER E. (1983). La Fin des terroirs, Fayard, Paris. WEIL E. (1967). Logique de la philosophie, Vrin, Paris. WEISEL D. (1999). Conducting Community Survey. A
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]