1,953 matches
-
se împlinește în chip elocvent. Tratarea suprafeței capătă accente dramatice, înfățișările au relief frământat, patetic, sinceritatea cu care obține tensiuni umane urcă pe crestele unui autentic tragism. Astfel de sensuri ce țin, structural, de temperamentul artistului se traduc neintenționat în zbuciumul formelor, în expresionismul desfășurării volumelor, iar strădania de limpezire către care se îndreaptă sculptorul - așa cum indică lucrările recente: Cap de țăran, Cobzarul, Țărăncile etc. - nu diminuează patosul propriu, ci-l restituie doar unui plan mai interiorizat mai puțin afișat.’’ ( Vasile
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
nevinovate, dar... cu urmări amare Bărbatul trăia atât de bine cu nevasta lui. Casa lor era o oază binecuvântată a adevărului. Dragostea, încrederea și adevărul stăpâneau peste ei. Adeseori se uitau la cei din jur și cu greu puteau pricepe zbuciumul și vrajba, minciuna și ura care stăpâneau viața lor învolburată. Cu atât mai mult atunci se simțeau cei doi soți stăpâni pe viața lor. Într-o zi, însă, se petrecu ceva nespus de simplu și totuși ciudat. Fiind dus în
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
se împlinește în chip elocvent. Tratarea suprafeței capătă accente dramatice, înfățișările au relief frământat, patetic, sinceritatea cu care obține tensiuni umane urcă pe crestele unui autentic tragism. Astfel de sensuri ce țin, structural, de temperamentul artistului se traduc neintenționat în zbuciumul formelor, în expresionismul desfășurării volumelor, iar strădania de limpezire către care se îndreaptă sculptorul - așa cum indică lucrările recente: Cap de țăran, Cobzarul, Țărăncile etc. - nu diminuează patosul propriu, ci-l restituie doar unui plan mai interiorizat mai puțin afișat.’’ ( Vasile
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
omul n-a ajuns încă s-o înțeleagă cu toată măreția ei dumnezeiască”. Pe lângă drama lui Ion, care luminează aproape în întregime viața de fiecare zi a satului, în roman trăiesc cu intensitate variate medii sociale o lume întreagă cu zbuciumul și preocupările.Ion vine în casa familiei Herdelea și astfel luăm parte la frământările familiei, suntem martorii acțiunilor diplomatice ale dăscăliței spre a- și mărita fetele, asistăm la lupta surdă dintre învățător și popa Belciug “Pămătuful”, cunoaștem visurile de tinerețe
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
le comandă existența, pentru multe motive, din care primul e obișnuința. A muri din propria-ți voință presupune a fi recunoscut, fie și numai instinctiv, caracterul derizoriu al acestei obișnuințe, absența oricărei rațiuni profunde de a trăi, caracterul nesăbuit al zbuciumului cotidian și inutilitatea suferinței. În ce constă, așadar, acest incalculabil sentiment care privează spiritul de somnul necesar vieții? O lume pe care o poți explica, chiar cu argumente discutabile, este o lume familiară. Dimpotrivă, într-o lume dintr-o dată lipsită
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
de ani operele lui Goethe vor fi pulbere și țărână și numele lui uitat. Câțiva arheologi poate vor mai căuta "mărturii" despre epoca noastră. Gândul acesta a fost întotdeauna plin de învățăminte. Dacă ne oprim îndeajuns asupra lui, din tot zbuciumul nostru nu mai rămâne decât noblețea adâncă pe care o aflăm în indiferență. El ne îndreaptă mai cu seamă spre ceea ce este mai sigur, adică spre imediat. Din toate gloriile, cea mai puțin înșelătoare este cea trăită. Actorul și-a
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
-se în fața capodoperelor pictorilor olandezi, născute în toiul războaielor sângeroase din Flandra, sau emoționându-se la auzul orațiunilor pe care misticii silezieni le înălțau în timpul cumplitului Război de treizeci de ani. Sub ochii lor uimiți, valorile eterne se ridică deasupra zbuciumului lumesc. Dar de atunci a trecut timp. Pictorii de azi nu mai au aceeași seninătate. Chiar dacă au o inimă de creator, adică o inimă împietrită, ea nu le folosește la nimic, căci acum toată lumea, până și sfinții, e mobilizată. Iată
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
și acțiune. Adică să devii un om. Asemenea sfâșieri sunt cumplite. Dar pentru o inimă mândră nu se află cale de mijloc. Există Dumnezeu sau timpul, crucea sau spada. Ori lumea aceasta are un înțeles mai înalt, care-i depășește zbuciumul, ori nimic nu-i adevărat în afară de acest zbucium. Trebuie să trăiești o dată cu timpul și să mori o dată cu el sau să i te sustragi pentru o viață mai înaltă. Știu că se poate cădea la un compromis și că poți trăi
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
sfâșieri sunt cumplite. Dar pentru o inimă mândră nu se află cale de mijloc. Există Dumnezeu sau timpul, crucea sau spada. Ori lumea aceasta are un înțeles mai înalt, care-i depășește zbuciumul, ori nimic nu-i adevărat în afară de acest zbucium. Trebuie să trăiești o dată cu timpul și să mori o dată cu el sau să i te sustragi pentru o viață mai înaltă. Știu că se poate cădea la un compromis și că poți trăi în veac, crezând în veșnicie. Aceasta înseamnă a
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
și sensibil. E supraom prin logica și prin ideea sa fixă, dar e om în toate celelalte privințe. Totuși, el e acela care ne vorbește cu calm despre propria lui divinitate. Nu-i nebun sau, atunci, Dostoievski însuși e nebun. Zbuciumul lui nu se datorează așadar unei iluzii de megaloman. Iar a înțelege cuvintele în sensul lor propriu ar fi, de data asta, ridicol. Kirilov însuși ne ajută să înțelegem și mai bine. La o întrebare a lui Stavroghin, precizează că
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
1997, 9 ianuarie; Silvia Celac, Atât de tânăr și de neuitat, LA, 1997, 9 ianuarie; Ion Ciocanu, Un alt poet cu satu-n glas, LA, 1997, 9 ianuarie; Cimpoi, Ist lit. Basarabia, 187; Popa, Ist. lit., II, 1188-1189; Ion Ciocanu, Un zbucium și-un frământ, LA, 2002, 10 ianuarie. M. Dg.
ZADNIPRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290683_a_292012]
-
angoase, duplicități, tandrețuri, gelozii, lentori, gâfâieli, minciuni, adevăruri, tristeți, fericiri, îndoieli, atingeri, îndepărtări... O plasă introspectivă ne întinde unul dintre cei mai importanți autori danezi contemporani, Jens Christian Grondahl, și noi ne aruncăm în plin, așteptând să fim salvați. Cumva, zbuciumul interior al personajului principal (un istoric de artă aflat în anotimpul lui „middle age“) din Liniște în octombrie (Editura Niculescu, 2007, traducere din limba daneză de Gabriela Sauciuc) se transmite, bolnăvicios. Grondahl mizează pe densitatea tonului și-a confesiunilor, știind
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
Său, ori, dimpotrivă, timpul care măsoară agonia vieții în păcat. "Să facem om după chipul și asemănarea noastră" (Facerea, 1, 26). iată o propoziție rezumă însăși istoria și raportul omului cu aceasta: "Omul este chemat, e destinat de aici tot zbuciumul acesta imens, patetic, emoționant al istoriei să realizeze chipul Omului îndumnezeit"87. Destinul omului oglindește, la scară mai mică, mersul istoriei. Se spune că oamenii fac istoria, dar este la fel de adevărat că omul este modelat de societatea în care trăiește
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
în toate fibrele de simțire a neamului“, dar și regretul că „nu mi-a fost dat să văd aceste valuri de oameni și să mă pătrund și eu de bucuria cea mai curată, care mi-ar fi răsplătit îndeajuns tot zbuciumul de o viață întreagă pentru triumful unei idei“ <footnote Biblioteca Națională, fond Corespondență O. Goga, ms. 14656, după Octavian Goga, Ne învață Mărășeștii..., p. 58. footnote> . Revenirea pe meleagurile natale după încetarea ostilităților militare îl reîncarcă de energie, împlicîndu-se cu
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
inteligenți ai cărților mele s-au uimit nu o dată de „excesul” de digresiuni teoretice” pe care le fac În romanele mele, În loc să mă mulțumesc a povesti, ca orice romancier ardelean „viguros”, despre ființe și fapte prinse, evident, În chenarul și zbuciumul lor social. Pământul, casa, femeia, cariera, Întâmplarea tragică, istoria - fără majusculă, istoria „mică”, soarta fiecăruia, deoarece orice personaj, din cele cât de cât importante, au o soartă! La ce naiba atâta „teorie”?! Fapte, fapte, dialoguri și multă culoare „locală”, descrieri de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
poate să fie filmul după titlu frumos, dar tu trebuie să știi , citesc rândurile tale care m-au pus mult pe gânduri. Iată-mă dragă, e dimineață, ora 6 când îți scriu aceste rânduri, după o noapte de chin și zbucium. Nu te înțeleg. Nu am la ce să mă gândesc o zi sau două, așa cum zici tu, o noapte pierdută, o noapte de neliniște, face mult mai mult, după mine... Mă întrebi, dacă te-aș putea iubi eu atât de
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
ai fost lângă mine, că am putut să mă îmbăt cu vraja sufletului tău. Am putut să gust clipe mai presus de mine, clipe pe care cred că le meritam și unul și altul cu prisosință după atâta chin și zbucium sufletesc. Aș fi vrut ca acele momente când toată ființa aceasta tresaltă de bucurie ascultând minunatul cântec al iubirii prin cuvinte pe jumătate șoptite și poate pentru aceasta mai frumoase, să nu se mai termine. Adevăratele mari bucurii nu se
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
mea și invers. Faptul că răspunsul tău întârzia mă făcea să bănuiesc ceva neprevăzut, căci neprevăzutul de multe ori joacă un mare și principal rol în acțiunile noastre din viață. Singurii mei prieteni cu adevărat de aici mi au cunoscut zbuciumul meu sufletesc și neliniștea ce se citea pe figura mea. Câteodată vreau să-mi impun să am față de mine o atitudine bărbătească, dar sufletul meu nu mă lasă. Nu pot fi decât ceea ce sunt în realitate. Am bătut mereu drumul
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
și a mea de pe pagina unde ar fi trebuit să înceapă. Coincidență... Aceste rânduri le-am terminat la ora 5 și 25. Mâine le voi expedia și poate luni cel târziu le vei primi. Sunt totuși neliniștit de anumite chestiuni. Zbucium sufletesc... Cele mai frumoase sentimente de la familia Condrea. Voi scrie și Lenuței, expediindu-le deodată. De la Nași așteptam răspunsul, dar le voi comunica ceea ce se va hotărî, să nu aibă de obiectat. Vor fi nași cu alte ocazii... Transmite cele
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
scrisorile, cu o mică întârziere, totuși. Ți-am cerut apoi să-mi scrii aici la Focșani. Atâtea și atâtea schimbări care te ar fi făcut să crezi că se va fi întâmplând ceva rău pentru mine. M-am gândit la zbuciumul tău sufletesc. Și ți-am scris ca să rămâi un timp oarecare în așteptare și de aceea am revenit ca să-mi scrii. Am vrut să-ți cruț neliniștea și dorul de a comunica cu acel cu care ți-ai legat viața
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
cu totul odată, dar ce să facem? e bine și așa, cum ne-am dat părerea în câteva rânduri, și așa cum ai acceptat și tu. Eu aștept acum și mă rog lui Dumnezeu, să scapi tu de toate grijile și zbuciumul pe care îl ai de atâta timp și vom aranja restul. Acasă, la Priponești, ai avut destulă chibzuială să nu scrii, că ai fost chemat pe la Tg. Ocna. Și eu sunt destul de îngrijorată de felul cum îmi scrii despre asta
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
tu. Dacă altele ar fi fost împrejurările, în nerăbdarea ce o am de a te ști lângă mine, aș fi trecut peste orice. Toate au sorocul lor și deci nu trebuie să ne neliniștim. Nimeni, afară de Dumnezeu, nu va ști zbuciumul meu sufletesc din orice clipă, decât numai tu scumpă comoară a inimii și sufletului meu. Am căutat să țin la curent bilanțul vieții mele de la despărțire și vei avea ocazia să te convingi că toate clipele au fost închinate numai
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
cu sufletul tău mai nobil mult ca al meu, nu mă poți supăra, îți cred și iert orice, mai ales că pe zi ce trece dragostea noastră se cimentează tot mai puternic. Vor veni timpuri și mai bune și fără zbucium. De ceea ce îmi scrii de Lenuța, nu știu ce vrea să spună. E destul că a acceptat să facem cununia religioasă acasă. Și dacă ar fi posibil să-ți iei tu concediu într-o joi sau sâmbătă să facem numai cununia civilă
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
voi iubi până la ultima clipită a vieții noastre. Aș dori ca chiar după trecerea noastră de aici să fim uniți prin sufletele noastre. Doresc să fim nedespărțiți, să fim inseparabili. Așa să ne ajute Dumnezeu care e martor la tot zbuciumul nostru sufletesc și mai ales la curățenia inimilor și sufletelor noastre. Cu nespus dor, drag și cu cea mai curată iubire, Sandu. Pa, Miișoara mea de mii de ori ! N.A. În legătură cu cele de mai înainte citim în Cartea la care
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
venit. M am instalat destul de comod. Aici am mai multă liniște deocamdată. Scrisoarea ta am primit-o ca pe ceva de mare preț, mai ales că trecuse oarecare timp fără să știu ce faci. Am citit și am simțit tot zbuciumul și tot clocotul inimii tale. Îmi scrii că voi zâmbi când voi citi scrisoarea. Așa a fost, dar nu un zâmbet rău, ci un zâmbet înțelegător. Cum să nu înțeleg zbuciumul tău, când sufletul și inima mea sunt cuprinse de
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]