2,112 matches
-
are puterea dispunerii și a înălțării? Căci stând în deschis, poemul stă în vedere, în raza privirii. Se arată de la sine întrucât vine de la sine. Are darul ființării, împlinindu-și facerea în orizontul înțelegerii. Iar ceea ce se face este o zidire de imagini, arhitectura însuflețită de visul creșterii. Astfel încât, pe de altă parte, " Frunziș imaginar/ elixir din care nicicând/ nu s-a adăpat/ conjurația nisipului". Să fie atât de străină imaginația spirituală de materia în care ea visează? Aparent, niciun raport
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Aparent, niciun raport de conaturalitate între frunzișul imaginar și nisipul sterp. Distanța nu e însă aici ruptură, falie în sânul naturii. E o distanță care unește, reface întregul, arată natura nu în dubla ei "atitudine" disjunctivă, ci în conjuncția elementelor zidirii pe care ne-o prezintă. Liant nevăzut, pus în distanța care ne ia ochii, ne îndepărtează de ceea ce stă totuși sub ochi. Vedem zidirea, dar ne scapă lucrarea zidirii, creșterea ei în visul creației. Lucrare ce pune materia în dispoziția
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
care unește, reface întregul, arată natura nu în dubla ei "atitudine" disjunctivă, ci în conjuncția elementelor zidirii pe care ne-o prezintă. Liant nevăzut, pus în distanța care ne ia ochii, ne îndepărtează de ceea ce stă totuși sub ochi. Vedem zidirea, dar ne scapă lucrarea zidirii, creșterea ei în visul creației. Lucrare ce pune materia în dispoziția prefacerii, în orizontul desăvârșirii naturale. Altfel spus, o imagine ascunsă între frunziș și nisip, ca un fir străveziu întins între spirit și materie. Elixirul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
natura nu în dubla ei "atitudine" disjunctivă, ci în conjuncția elementelor zidirii pe care ne-o prezintă. Liant nevăzut, pus în distanța care ne ia ochii, ne îndepărtează de ceea ce stă totuși sub ochi. Vedem zidirea, dar ne scapă lucrarea zidirii, creșterea ei în visul creației. Lucrare ce pune materia în dispoziția prefacerii, în orizontul desăvârșirii naturale. Altfel spus, o imagine ascunsă între frunziș și nisip, ca un fir străveziu întins între spirit și materie. Elixirul prin care degustăm poemul. Dincolo de
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
fel de strat ce se adaugă unui substrat cu care face priză? Doar lumina - pur fenomen optic - să fie aici răspunzătoare de nașterea imaginii? "Dar fiecare mână/ strânge în palma ei/ nu adevărul, ci bezna;/ răul primordial/ cel de dinainte de zidirea/ tuturor lumilor...". Suprapunerea nu e înțeleasă în sensul spațial al unei juxtapuneri și nici măcar al relației pe care o întrețin obiectele care vin în atingere unul cu altul. A așeza lumină peste lumină înseamnă a pune în lumină un interior
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în orizontul creației. De aceea bezna dinăuntru nu e potența negativă a descreșterii, frâna ontologică ce se opune înaintării. Nu erezia alterității, negativul steril, ci complementul creșterii, impulsul interior al înălțării, centrul gol din care iradiază lumina 80. Răul de dinaintea zidirii lumii e astfel cuprins într-o nouă zidire, supus unui alt scop, pus în slujba facerii, întrețesut în lucrarea luminii. Căci în lumină, el e dezvăluit, convertit și orientat spre ființă 81. Lumina și bezna sunt cele două fețe ale
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
e potența negativă a descreșterii, frâna ontologică ce se opune înaintării. Nu erezia alterității, negativul steril, ci complementul creșterii, impulsul interior al înălțării, centrul gol din care iradiază lumina 80. Răul de dinaintea zidirii lumii e astfel cuprins într-o nouă zidire, supus unui alt scop, pus în slujba facerii, întrețesut în lucrarea luminii. Căci în lumină, el e dezvăluit, convertit și orientat spre ființă 81. Lumina și bezna sunt cele două fețe ale unei unice imagini sau - mai bine - fața și
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Grand à Maître Eckhart, Seuil, Paris, 1994, pp. 272, 252-253. Fondul acesta este un străfund, "fund de viață netrecut" (Taumaturgul, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 106) prin care se trece pentru a putea urca: " Când moartea cu suflu de leu,/ Zidirea-ți voind să înfrunte,/ Mă spulberă-n apele crunte,/ Și-acolo, netrebnic, cad greu,/ Cad la fund.../ "Fundul sunt Eu"" (Inscripție pe nisip, vol. Veghe, în op. cit., p. 135). 65 CLXXXVI (32) (1955); Iubirile noastre (1953), vol. Clepsidra, în op. cit
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pictat anterioritatea și alteritatea reală a unei alte priviri decât ea" (Jean-Luc Marion, op. cit., p. 133). 29 Experiență și cultură, în IP I, p. 271. 30 " Nu vei izbândi nimic câtă vreme nu se va smeri firea ta în copilăria zidirilor" ( Cum se scrie un imn, în IP I, p. 273). 31 Tehnica poetică, în IP I, p. 275. 32 Experiență și cultură, în IP I, p. 269. 33 Poezia ca slujire a Logosului, în IP II, p. 40. 34 Istorie
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de-o ciondăneală, unul apucă o piatră colțuroasă s-o arunce în capul celuilalt, lucru la care renunță totuși în ultimul moment, pacificat poate întrucâtva de atingerea ei minerală. După reîmpăcare, cei doi căutară piatra și cu ea își începură zidirea, căci văzuseră în influența ei asupra mâinii apucătoare o schimbare de bun augur. În bucata de rocă, suveranitatea proprie armei își domolise de la sine elanul inițial până la servitudinea proprie instrumentului, ceea ce fu luat drept un inconfundabil semn aprobator de sus
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
cel al femeii - dar mai presus de orice de statutul sexualității, care este în același timp activitatea nobilă a trupului și nodul gordian greu de despărțit de imaginar”. Ce denunță, în fapt, Chebel este o cantonare în patriarhal și o zidire în dogmă a conceptului de sexualitate în lumea islamică. „Cred, spune Malek Chebel, că adevărata mutație de mâine este grefată pe sexualitate: ce rol acordăm în islam bucuriei fizice, plăcerii carnale și gestionării libidoului?” Pentru a evita orice neînțelegere, Chebel
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
lui Alaric în 410. Concepută inițial ca o scriere polemică față de acuzațiile aduse creștinilor de către păgâni, lucrarea a devenit un răspuns providențial și genial al bisericii creștine occidentale la provocările viitorului, iar idealul augustinian a constituit punctul de plecare pentru zidirea unei noi civilizații. Cartea cuprinde două părți: prima apologetică, a doua tratează despre relația și lupta dintre două cetăți, cea cerească și cea pământească. Pentru viitorul sociologiei, cea de-a doua parte este semnificativă. * Augustin consideră că istoria omenirii s-
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
cu sens - adică un sacrificiu, iar nu un accident - declanșează o forță care nu numai că face posibilă „transmisia” vieții, ci asigură perenitatea noii creații căreia i-a dat naștere (p. 97) . Observațiile vizează îndeosebi riturile de construcție ce implică zidirea unor ființe vii la temelia clădirilor pentru a le asigura stabilitatea, dar ele se pot referi și la alt gen de activități. Eliade remarcă analogia dintre aceste ritualuri și sacrificarea Ifigeniei : „Corpul” în care își continuă existența făptura jertfită este
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
creduli, doritori de atestări documentare, vom trece în revistă câteva evenimente istorice din perioada secolelor XIII-XX, evocând și documentele existente în arhive și publicate, de exemplu: "Letopisețul Țării Românești", la pagina 10, menționează: Iar când au fost cursul anilor de la zidirea lumii 6798, iar de la Hristos 1290, fiind în Țara Ungurească un voevod ce l-au chemat Radu Negru voevod, mare herțeg pre Amlaș și Făgăraș, în zilele lui Andriaș craiu, ridicatu-s-au de acolo cu toată casa lui și cu mulțime
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
căror fațade punctau stiluri diferite de artă. Spectacolul istoric se transformă ușor, ușor în cel al echilibrului constructiv, marcat, tot în timp, de fastul aulic, decorativ și pitoresc. Ulițele urbanului capătă îmbrăcăminte de stradă, iar clădirile se înalță ca niște zidiri gândite pentru veșnicie. Din loc în loc, bisericile, protejate împotriva unor inevitabile invazii, adăposteau tezaurele religioase și străjuiau zonele ca pe niște spații luminoase. Arhitectura primelor biserici și mănăstiri amplificau umbra vie a Bizanțului și fastul decorativ, corelația dintre coloane și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
1882, cu tipografia unde s-a scos Cazania lui Varlaam. Evlia Celebi consemna emoționat: "nu este chip s-o descrii", iar Paul de Alep, cu aceeași emoție "uimește mintea celui ce o vede". Cu această unică biserică, în fapt, arta zidirilor religioase din Moldova atinsese apogeul. De departe, de pe crestele colinelor domoale ale Iașului, se zăresc Mănăstirea Galata, ridicată de domnitorul Petru Șchiopul, considerată, cum se spune, un veritabil compendiu de artă religioasă, apoi Mănăstirea Cetățuia, înălțată pe vremea lui Duca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
spiritului, ca un element fundamental învingător asupra răului din abis. Privesc încă o dată figurile blajine ale mitropoliților cărturari din muzeul sufletului românesc, cobor îngândurat treptele croite din lemn zdravăn pentru a mă regăsi din nou față în față cu vechea zidire a mănăstirii, încă suplă și trainică. E seară și se aprind luminile orașului din vale. LECȚIA NATURII Negurile se întind și orașul nu se mai vede ca în zilele obișnuite, cu soare mult. Spre asfințit însă aerul curat învăluie contururile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
lirică? Zilele de mai conferă un fel de fericire extatică, sunt orologii cu bătăi ritmice în sonorități de finețea rozelor mătăsoase, bucurându-ne cu toții de vrajă și fascinație. Ce frumusețe! Întruchiparea proiecțiilor pictate ale naturii în expansiune, întreaga atmosferă a zidirilor vegetale declanșează în noi euforia de neoprit, cu senzația de umbre mișcătoare ale zeițelor olimpiene. Mâini invizibile ne dezbracă de orice tristețe, însuflețiri necuprinse plutesc cu aripi de înger, pierderea de sine e moleșitoare sub noianul ramurilor de tei. Zile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
întinerind mereu în bronz și fier,/ de strajă crezului străbun din steme/ și blândului urcuș moldav spre cer./ Mi-s dragi, bătrâne, zidurile tale/ cu lumea lor de umbre și măriri,/ cu zările răsfrânte în cristale/ și-n dăinuirea vechilor zidiri..." (Dumitru VACARIU) Pentru un nemțean, stabilit în dulcele târg, nu există decât un loc de intrare și acela e Rohatca Păcurarilor, unde înaintașii mei își scuturau straiele și își înlăturau de pe picioare urmele unui drum îngreunat spre a intra într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
silabă, și nu știu dacă voi mai adăuga vreo una. Pentru cititori, voi aminti volumele dumneavoastră de până acum: "Inel cu enigmă" (1970), ,,Missa Solemnis" (1971), "Poezii" (1972), "Poemul de purpură și alte poeme" (1974), "Diotima" (1975), "Marea înfățișare" (1977), "Zidirea și alte povestiri" (1977), "Arca" (1979). Pentru unele dintre volumele de poezie vi s-a oferit: premiul Academiei, premiul Eminescu, premiul Uniunii Scriitorilor din România și al Asociației Seniorilor din Moldova. O altă întrebare. Credeți că la triumful omeniei și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Opera Magna, 2004. ARHIP, Ion. Odiseea muzeelor ieșene. Iași, Princeps Edit, 2008. BARBU, Nicolae. Dicționarul actorilor Teatrului Național din Iași dintre 1816-1976, Iași, Editura Junimea, 1978. BĂDĂRĂU, Dan. Istoria Iașilor. București, Editura Academiei Române, 2010. BĂDĂRĂU, Dan CAPROȘU, Ioan. Iașul vechilor zidiri. Iași, Editura Junimea, 1974. BĂILEANU, Gheorghe. Așezămintele Sf. Spiridon. Iași, 1937. BĂLĂNESCU, Sorina. Peisaj ieșean cu oameni de teatru și spectacole. Iași, Princeps Edit, 2004. BÂRSĂNESCU, Ștefan. Medalioane. Iași, Editura Junimea, 1972. BEJAN, Victor. Oamenii cetății. Iași, Editura Pim, 2015
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Iași, Editura Pim, 2004; Ce nu știm despre Iași. Editura Pim, edițiile 2006, 2007, 2008; Hoinar în jurul Iașului. Editura Pim, 2014. IORGA, Nicolae. Ce a fost, ce este, ce poate fi Iașul. București,Tipografiile Române Unite, 1935. JUMARĂ, Dan. Vechi zidiri ieșene. Iași, Princeps Edit, 2004. LĂCĂTUȘU, Gloria. Casa glasurilor noastre /Radioul Iași/. Iași, Editura Cronica, 1996; Clipe împotriva morții. Iași, Editura Vasiliana ' 98, 2005. LEON, Aurel. Umbre, vol. I-VI. Iași, Editura Junimea, Iași, Editura Centaur, 1970-1991. LEONTE, Elena, MAFTEI
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
de altădată. Biblioteca Universității, 1910. MITICAN, Ion. Cu Mihai Eminescu și Ion Creangă prin Târgul Ieșilor. București, Editura Sport-Turism, 1990; Prin Iași cu Veronica Micle. Iași, Editura Cronica, 1996; Strada Lăpușneanu de altădată. Iași, Editura Tehnopress, 2002; Vechi locuri și zidiri ieșene. Iași, Editura Tehnopress, 2003, vol. 2, 2006; Urcând Copoul cu gândul la Podul Verde. Iași, Editura Tehnopress, 2006. MOSCOVICI, Liviu, BUSUIOC, Nicolae. Ghidul bibliotecilor ieșene. 1990. MUSCALU, Ion. Osândă și izbândă. /Despre voievodul martir Miron Barnovschi/. Iași, Editura Danaster
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
de neam În pământul sfânt al Basarabiei. Iubiți fii și fiice duhovnicești, Prin jertfa și dărnicia credincioșilor săi, Biserica Ortodoxă Română a arătat semnul iubirii sale pentru românii ortodocși basarabeni Încă Înainte de 1989. Mii de cărți de slujbă sau de zidire sufletească trimise În condiții grele din Țară au mârgâiat sufletele Însetate de hrană duhovnicească de dincolo de Prut, În limba română. În vremea din urmă - și mai ales după reactivarea Mitropoliei Basarabiei - ajutorul frățesc trimis de biserica mamă din țară a
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
situației politicoeconomice a vremii, găseam mâncare și-mi permiteam să merg la restaurante. Odată grija prânzului înlăturată, simțindu-mă în formă urcai la cetate (evident pe lângă bicicletă), dorind să întăresc tenta turistică. Nu puteam rata șansa de a revedea zidirea cu rezonanțe istorice, care cunoscuse și vremuri mai bune (rezistase atacurilor vrăjmașilor în vremea lui Ștefan, dar cedase trecerii vremii). Am trecut pe pod spre intrarea propriuzisă. Căile de acces din cetate erau năpădite de buruieni, pietriș și semne (trebuie
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]