2,287 matches
-
că, urmîndu-și, În manieră individualist-occidentală, destinul de individualitate creatoare, trădează menirea sa originar-umană. O spune, lamentîndu-se, Într-unul din poemele din tinerețe: Am Înțeles păcatul ce apasă peste casa mea ca un mușchi strămoșesc. O, de ce am tălmăcit vremea și zodiile altfel decât baba ce-și topește cânepa În balță ? De ce am dorit alt zâmbet decât al pietrarului ce scapără scântei În margine de drum ? De ce am râvnit altă menire În lumea celor șapte zile decât clopotarul ce petrece morții la
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
2.6. Structura discursului polemic / 41 2.6.1. Actanții în jocul dialogic/41 2.6.2. Discursul argumentativ/ 44 2.6.3. Discursul narativ/ 50 3. Exegeza publicisticii argheziane / 55 4. Spiritul polemic arghezian / 65 4.1. "Născut sub zodia polemicei" / 65 4.2. Discursul moralistului ofensiv / 76 4.2.1. Se rostește moralistul / 76 4.2.2. Bătaia ruptă din rai / 80 4.2.3. Viziunea infernală / 85 5. Discursul polemic între explicit și implicit / 89 5.1. Polemica
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
critice nu atât de mult sesizate la vremea respectivă, și anume: excursul prin care, în 1999, Cornel Munteanu analiza Pamfletul ca discurs literar. Un eseu care este asimilat acum, prin ceea ce are esențial, de un alt demers, situat tot sub zodia livrescului și care pune în scenă exigențe teoretice și pragmatice deopotrivă, ce nu vor putea fi ignorate sau eludate de exegeza agheziană, dacă vrea să scape de neajunsurile simulacrului. Prin Tudor Arghezi. Discursul polemic, Minodora Sălcudean își asumă, discret, orgoliul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
asemănărilor, dar mai cu seamă diferențelor dintre spiritul pamfletar-polemic exersat de profesioniștii genului: alături de Arghezi, Eminescu și Caragiale. Eseul de față pledează, indubitabil, pentru un alt Arghezi, unul funciarmente structural polemic (sau, cum subliniază exegeta, născut și nu făcut! sub zodia polemicii). Un Arghezi situat aproape invariabil contra și pentru care actul polemic explicit sau implicit e consubstanțial gazetăriei, aici unde seva spiritului polemic circulă nestingherit prin capilarele pamfletului. Lista de trăsături căreia i se mai pot adăuga și altele: un
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
avem certitudinea că dincolo de hipnoza strict stilistică 109, publicistica nu doar a lui Arghezi, ci a scriitorilor români, în genere, constituie o sursă de lectură și de interpretare insuficient exploatată până astăzi. 4. Spiritul polemic arghezian 4.1. "Născut sub zodia polemicei" " În mine s-a trezit de cu vreme nevoia de Adevăr. Am intrat în școală inițiat, am părăsit-o degradat și totdeauna, fără voie, am fost în paguba mea mai mult eu decât ceilalți, fapt ce m-a izolat
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
artei polemice argheziene, putem considera violența, sub toate aspectele sale, drept o atitudine fundamentală a pamfletarului ale cărui percepții senzoriale s-au dereglat: "simte enorm și vede monstuos", fiind predispus la a-și situa întregul demers polemic, prin exagerare, "sub zodia hiperbolei negative"207. Mai mult, atunci când armele polemistului devin nepotrivite, poetul și pamfletarul recurge la infinita forță a imaginarului metamorfozant: "Intră insul pe "poarta neagră" a laboratorului infernal arghezian și iese "împielițat" în vierme politic, în gândac puturos, în ploșniță
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ori din alte fructe, niciodată din cereale ori legume supuse fermentației lactice, așa cum se întâmplă în răsăritul continentului. Reticența Vestului față de zemurile acre este relevată atât de stupoarea (identică aceleia de pe chipul abatelui de Marennes, descrisă de Mihail Sadoveanu în Zodia Cancerului) manifestată de majoritatea occidentalilor la prima înghițitură luată dintr-un borș de-al nostru, cât și de ignoranța totală pe care o dovedesc, asupra acestui subiect, lucrări serioase în domeniul artei culinare, cum ar fi Larousse Gastronomique; astfel, cuvântul
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
suficiente motive să credem că ele erau predominant seci: foarte multe dintre soiurile prefiloxerice de struguri care au supraviețuit au această caracteristică, anume de a da vinuri seci (Zghihara, Frâncușa ori Crâmpoșia sunt câteva exemple în acest sens). În romanul Zodia Cancerului, pomenit anterior, părintele Nicoară, participant la ospățul dat de șătrarul Lăzărel Griga în cinstea lui Alecu Ruset și a oaspetelui acestuia, abatele de Marennes, refuză cu îndărătnicie să bea Cotnari vechi (și dulce), adică un vin „boieresc“, el turnându
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
inventivă, dar nu există (nici în România, nici altundeva pe glob) nici măcar unul în care bucatele „specific românești“ (adică acelea suficient de românizate încât originea lor să fie depășită creativ) să fie tratate altfel decât cu un respect plictisit. Sub zodia unei abordări tradiționalist kitschiste, un local „românesc“ înseamnă în primul rând un decor: blănuri de urs roase de molii, puse peste scaune incomode, dar, pare-se, de sorginte dacică, guriste care răcnesc romanțe sau chiar manele, chelneri în ie și
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
birto asta io maninco / In timpo verei, timpo ernei, / Sinto amic cu Kir Rusescu, / La tesaris, in strada Plevnei. Rumânu zise: fleici mai bune / Ca la birtu-ăsta n’am găsit / Și ce potroace minunate! Și ce mâncări! S’a isprăvit.“ Zodia acestui eclectism îmbelșugat a intrat într-o conjunctură „astrală“ total nefavorabilă în deceniile comuniste, când peste toate restaurantele românești domnea spectrul îngrozitor al R.A.U. ului, Rețetarul Alimentar Unic (prima ediție a apărut în 1957). Această monstruozitate a reprezentat moartea
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
budismului. Medicina chineză stă în acest timp mai mult sub semnul ei curent, pe axa om-cer, într-o viziune cosmologică pe care am mai întâlnit-o și în alte lumi antice. De aici refuzul disecțiilor, apărarea integrității microcosmosului uman de sub zodia macrocosmosului, a toate cuprinzător. De aici imaginea unei anatomii cu destule erori privind atât numărul organelor cât și funcționalitatea lor. Ei gândeau structura organismului după cea a cosmosului, constelațiilor dinspre care venea „suflul vital“ dirijator al circulației sanguine. Pentru hippocraticii
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
centrul medical european se multă în acest secol în Anglia, cel din Padova continuă totuși să strălucească, asemenea unui cântec de lebădă , intrând în sec. XVIII, cu Giovanni Battista Morgagni. Încheind acest secol cu perspectivele celuilalt care îl urmează, sub zodia Luminii, așa cum îl sugerează și matematicianul, fizicianul și astronomul Huygens prin „Traité de la Lumière“ (1690), încercăm un sentiment de regret că atâtea personalități care au luptat pe frontul însănătoșirii oamenilor, ne scapă peste vrerea noastră. Acest regret sporește însă aici
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
efortul din ce în ce mai puțin derizoriu de a se arăta demn de iubirea Arinei, întrupare a idealului său feminin. Și în cazul lui se observă o defantoșizare similară celei descoperite la Mitică Popescu din piesa lui Camil Petrescu. Întocmai personajelor caragialești din zodia imposturii, Mihnea Băiatu își construiește o mască, însă îndărătul ei începe să freamăte viață autentică. Obsesia lui erotică este precedată de cea a menținerii unei imagini de care e, de fapt, străin, iar coincidența de nume cu un student eminent
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
care absurdul este clar conotat politic. Scrisă în 1964 ca primă tentativă de exprimare prin intermediul teatrului, Există nervi dezvăluie, din acest punct de vedere, un univers al terorii pentru care formula absurdului este cea mai adecvată. Întrucât "eroii trăiesc o zodie a suspiciunii"86, absurdul nu mai surprinde, se poate instala brutal și nu suscită proteste, însă nu din prostie sau din nepăsare, ca la eroii caragialieni, ci din cauza spaimei întreținute sistematic. Astfel, pătrunderea inopinată a Profesorului care susține că apartamentul
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
revolta, care nu țintește la o simplă reașezare a valorilor, ci la o radicală reducere a lor la absurd, prin dislocare și anamorfozare extremă. Această ducere la extrem este, așa cum am văzut, responsabilă pentru amplasarea tuturor formelor comicului urmuzian sub zodia absurdului. Cel puțin la nivel discursiv, dacă nu chiar ca prefigurare a filosofiei camusiene, prezența absurdului în scrierile lui Urmuz este incontestabilă și antrenează nu atât o anulare a tragicului, așa cum susține Nicolae Balotă, sau o înglobare a acestuia, așa cum
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Alexandru, Puiu Manu. O monografie, MJM, Craiova, 2010. Niță, Dodo; Ferenc, Kiss, Livia Rusz. O monografie, MJM, Craiova, 2009. Niță, Dodo, Istoria benzii desenate românești, SFVA, Craiova, 1992. Niță, Dodo, Europa benzilor desenate, POL Media, București, 2001. Nițescu, Marin, Sub zodia proletcultismului. Dialectica puterii, Humanitas, București, 1995. Oișteanu, Andrei, Mythos & Logos. Studii și eseuri de antropologie culturală, Nemira, București, 1998. Petrescu, Dan; Cangeopol, Liviu, Ce-ar mai fi de spus. Convorbii libere într-o țară ocupată, Minerva, București, 1990. Pițu, Luca
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
152-164, passim. 329 Idem, Două secole de mitologie națională, p. 16. 330 Ibidem, pp. 29-35, passim. 331 Ibid., p. 41. Orice națiune tinde spre a-și dobândi propriul stat, dar cum nu există un arbitru pentru aceasta, deși pornește "din zodia democrației universaliste", ea conține germenii autoritarismului, sacrificând oricând individul în virtutea unui presupus interes de grup, pe care îl definește tot o elită, care își apără prerogativele cu și mai multă îndârjire decât aristocrația Vechiului Regim, deoarece îi sunt mai aspru
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
probleme sociale și de marile adevăruri ale lumii în care trăia", devenind, după formula lui Gross, "canale de comunicare narcotizante, puține la număr și limitate ca timp de emisie". Ibidem, p. 143. 813 Ibid., p. 144. 814 Marin Nițescu, Sub zodia proletcultismului. Dialectica puterii, p. 18. Autorul se referă la prima perioadă a comunismului românesc ca la "cea mai dramatică și mai nefirească pagină din istoria literaturii noastre", perioadă "lipsită aproape în întregime de literatură". "Niciun alt regim nu s-a
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
o închipuire. Ea îi umplu deodată, pustiile singurătății și le dezvălui cu vedenii, îi croi lumi... și îl ajută să ajungă neajunsul... Închise ochii și străpunse lăuntric, unul după altul, cleștarele cerului. O putere liniștită îl purta ca în vis... Zodiile speriate se stinseră... înconjurat de cetele genunilor, luându-l cu ele... Cu seninătate aștepta moartea, moartea ca pe un bun și îngăduidor prieten... Deodată, ca scuturat de frigurile copilăriei, tresări. De afară se auzi un urlet prelung și cutremurător de
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
atins zeii, galbenul, albastrul, albul și roșul, vultur, tigru, șarpe, iepure, cerb, așezați între mâinile zeului timpului, ale vechiului zeu, umbra care va veghea asupra lui. (Cîntec aztec pentru Zeița Mamă) păsări și arbori Se vede că sunt născut în Zodia Racului. La fiecare călătorie cu avionul mi s-a întîmplat la fel. Mai întîi o angoasă tulbure, ca un mâl care îmi apasă gândurile. Apoi, treptat, mă liniștesc. Dimineața, când mă îndrept spre aeroport, de obicei nu mai am nimic
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
calea, acum nu mai suntem în biserică! Mă întorc la schițele tale, schematic pe registre, Judecăți de Apoi, și tu-mi întorci ochii sus de tot înspre zodiac, desfășurat ca un sul de către îngeri, încercăm amândoi să descifrăm cele douăsprezece zodii, se vede destul de greu de aici, îți înțepenește gâtul, tu îmi oferi explicații asupra acestei teme atât de îndrăgite de meșterii acelei vremi, ne amuzăm amândoi cum turcii sunt sortiți fără nicio judecată lumii de jos a iadului, o firavă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
dedic mult timp, dar care mi-a oferit și multe satisfacții. Nu prea îmi plac sporturile extreme. Eu consider că aceste sporturi sunt periculoase și de aceea nu le practic. Iubesc mult animalele, în mod deosebit pisicile. Sunt născută în zodia peștilor și cred că de aceea iubesc atât de mult marea cu valurile ei mereu înspumate. Eu cam atât am de spus despre mine. Voi ce credeți despre mine? Mă numesc Andrei Anton, am 11 ani și sunt în clasa
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
Pe laturi vor fi minunate sculpturi de bronz, capete de lupi, pantere, monștri, simbolurile infernale ale misticii isiace. Pe khem, pe sanctuar, voi așeza un splendid cap al Meduzei, din bronz aurit; din punct de vedere astrologic, ea guvernează fascinanta zodie a Fecioarei în care te-ai născut tu, Augustus. — La Mendes, adăugă Imhotep, lângă aqenu, lacul sacru, pe o stelă de piatră sunt incizate legile ritului, pentru ca amintirea lui să nu se piardă: phar-haoui se urcă pe Ma-ne-djet, rotește marea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
se justifica și propria-i existență. Altfel, se simțea străină Între ceilalți; nu avea acele mici bucurii, meschinele acte cotidiene o făceau nervoasă (s-a și Îmbolnăvit de glandă din cauza asta) și-și apăra cu tărie de dragoneasă (era din zodia dragonului) puritatea ei restrictivă. Nu am văzut-o niciodată fericită În spațiile exterioare ale vieții; nu se bucura de o rochie frumoasă, de o petrecere, de o Întâmplare ce era În afara sistemului său interior de echivalențe. Se uita la noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
deplasa În direcția contrară, iată adevărata putere! (azi) Sadoveanu a Încercat probabil să dea o sinteză a noastră, așa cum a făcut-o Thomas Mann. Întrebarea este În ce măsură a și reușit? Da, Creanga de aur, da, Baltagul, da, Frații Jderi, da, Zodia Cancerului și cam atât. Lipsește Însă dimensiunea tragică, lipsesc răbufnirile iraționalului, acele tenebre care să zguduie la impactul lecturii; prea se petrece totul În previzibil și liric. Ar trebui să ne depășim clasicitatea congenitală, pentru a simți și trăi la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]