1,652 matches
-
vârstă, care ne petreceam vara la dânsa, la Corbeni. Nu știa nici să scrie și nici să citească, dar avea un cult pentru carte și învățătură, socotind neștiința de carte ca cea mai gravă infirmitate pentru om. Oricât de mare zor ar fi avut pentru treabă, dacă-și găsea fiii cu cartea-n mână, nu-i deranja. O astfel de ocazie se arăta în timpul treieratului. Dacă, în timpul treieratului apăreau nori cu semne de ploaie, bunicul o trimetea să ne scoată
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Prima noapte am dormit atât de profund de n-am simțit nici cum arde moara de alături, nici mișcarea de oameni de pe uliță. Asta l-a făcut pe căpitanul medic Constantin Colonaș, scriitor cunoscut, să scrie versurile: Bate clopotul de zor Arde moara, fraților. Satu-i tot cu dosu-n sus Domnul Brumă doarme dus. Îl cântau prietenește Nicu Radu și doctorul pe melodia “șapte mere-ntr-o basma, am plecat la Moscova”. Am aflat și de ce soția nu mai scrisese celor de la
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
ticălos în aplicare. Pe la ora 12, uitându-mă pe geam, am văzut grupuri de femei și bărbați care veneau de la biserică. Se opreau în loc și își făceau cruce. Pe geamurile deschise ieșea 76 praf, semn că acolo cineva muncește de zor. Pesemne contabila îi spusese deja cumetrei, sora părintelui, de hărnicia mea. Iart-o, Maica Domnului, că-i rătăcită, sărmana, am auzit glasul unei bătrâne când tocmai mă pregăteam să arunc o găleată plină cu moloz pe geam. Am mâncat friptura, din
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
un deal acoperit cu o livadă bătrână de meri și de pruni, unde pășteau vacile satului. Într-una din zile, la trecerea prin sat m-am oprit să privesc livada. În dreptul unei gospodării, sus pe deal, câțiva oameni săpau de zor. Deoarece nu urcasem niciodată în livadă, m-am hotărât să o fac în acea zi. Am lăsat șareta în curte la nenea Voineac și am luat în piept dealul abrupt până la locul cu pricina. Nu după mult timp de la sosirea
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
devenise cu încăpățânare "static", pe mâna a doi "experți" care se întorceau, pașnic, de la un bar, pe la unu noaptea, și m-am așezat, resemnat, pe o bancă sub un nuc, așteptând fie ivirea dimineții, fie rezolvarea defecțiunii. Tinerii lucrau de zor înjurând, cum se obișnuiește. Era cald și, cu excepția unor umbre clătinate (ieșeau și ele din alt bar), nu se mai vedea nici o făptură vie în orașul adormit. Aproape să adorm, când am observat un bărbat așezându-se pe aceeași bancă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Apus se apropia de sfârșit, umblam și noi neobosiți pe toate străzile Iașului, manifestând împreună cu studențimea, ba pe la Legația Germaniei, împotriva „boșilor”, ba pe la Legația Franței. Aici am avut prima [23] întâlnire cu generalul Nicoleanu, prefectul Poliției: pe când strigam de zor, în rând cu ceilalți manifestanți, „Vive la France! Vive la France!”, am simțit o mână pe umăr și, când m-am întors, am înlemnit; era chiar generalul Nicoleanu, care mi-a spus, potolit dar foarte serios: „Du-te acasă, băiete
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
facă o manifestare ostilă lui Gavrilă Marinescu. Ajungând la cheiul Dâm-[199]boviței către ora prânzului, cei câțiva comandanți legionari am dat dispoziții la împrăștiere în liniște, punând la punct pe câțiva indivizi suspecți (probabil agenți provocatori), care strigau de zor: „Să mergem pe Calea Văcărești!; Să mergem în cartierele evreiești!”. Câțiva dintre noi am plecat într-un taxi spre str. 13 Septembrie, acasă la Fănică Anastasescu, unde locuia atunci profesorul Traian Brăileanu , refugiat de la Cernăuți. În drum am ajuns alt
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
prima pauză m-am dus pe scenă să-i strâng mâna și el, emoționat, m-a îmbrățișat, mulțumindu-mi călduros, deși nu mai eram un „personaj” politic. Iar Gogu Georgescu, trebuind să recunoască succesul prea evident, îmi vorbea elogios, dând zor mereu cu „Domnule Secretar General”, până l-am rugat să nu-mi mai dea acest titlu: „Spune-mi și alta...borfaș”, am adăugat eu, făcând aluzie la termenul recent și curent întrebuințat de generalul Antonescu pentru foștii săi colaboratori legionari
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
că generalul Antonescu ar fi dispus să stea de vorbă cu un delegat al lui Sima, pentru a potoli lucrurile, căci probabil rezistența legionarilor, la care se pare că nu se așteptase, îi răsturnase planurile. Atunci a fost căutat de zor Pătrașcu, secretarul-general al Mișcării și destul de târziu a fost găsit și a plecat împreună cu Kico, noi așteptând mai departe la Minister și nădăjduind că gândul cel de pe urmă al Românului îi va veni și megalomanului de la Președinție. [251] Cred că
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
de vedere. Uite, o spun acum... Am tras peste noapte la un mic hotel. A doua zi, am constatat că-mi uitasem periuța de dinți la Cluj. Am coborât în sufrageria hotelului, unde ortacii mei de drum se înfruptau de zor din micul dejun à l’anglaise, mai copios decât un breakfast, adică un adevărat brunch: ouă, slană, cârnați prăjiți, smântână și nelipsita horincă. Bravând ridicolul, mi-am spus în gura mare oful: — N-am periuță de dinți și aș vrea
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
întâmplat să ne ciondănim pentru un motiv sau altul, însă acum îmi pare că se îngroașă gluma! Mă scol în mijlocul nopții și nu mai pot să adorm: întorc pe toate fețele vorbele lui. Iar el, într-un colț, scrie de zor la un roman. Poate că asta mă enervează și mai tare. El oricum așa mi-ar spune: că sunt gelos! Dar de ce să fiu gelos? El n-a mai scris nimic de vreo zece ani, adică doar articole pe ici
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
-te puțin la chinezi! Cam așa trebuie că vorbea și Cioran în tinerețea lui, înainte să fugă în Occident. E drept că Pastenague e deja cetățean francez. Cotidianul, 13 decembrie 2002 Hotel Europa Începând de vineri 13, administrația pregătește de zor încă zece camere pentru nou-veniți. Tevatură mare, cheltuieli în plus, oboseală... Dar fie, că face! Orientul (Europei) se unește cu Occidentul. Fostele țări comuniste, sateliți ai Uniunii Sovietice, se întorc în marea casă comună. Ai cui sateliți vor fi acum
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
aceste scănduri. Am găsit aici boabe de grâu și mi-a fost bine un timp. Când am vrut să ies, n-am mai putut. Te rog, ajută-mă să scap! - Ești cam nechibzuit, amice. Nimerești mereu în încurcături. Cânți de zor întreaga vară, nu-ți faci provizii pentru iarnă, ceri împrumut la vecina ta, furnică. Ba, acum, te pitești și-ntre scânduri. Ar fi trebuit să înveți să-ți porți de grijă până acum. Hai. vino! Ai noroc de data aceasta
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
legănate cete, Pe-abisuri îmblânzite prin jertfe de matrozi. Dar cum se văd pe scânduri, stăpânitorii slăvii Devin ne-ndemânatici și înduioșător își poartă vastele-aripi târâș pe puntea năvii Ca vâsle ostenite pe laturile lor. Fochistu-i necăjește și, șchiopătînd, dă zorul Să imiteze mersul sfioșilor captivi Ridicol, slab și trîndav s-arată zburătorul Intimidat de rîsul matrozilor naivi. Poetul e asemeni monarhului furtunii Ce vizitează norii râzându-și de arcașiProscris pe sol, în prada prigoanei și-a minciunii, De aripile-i
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
care ne petreceam vara la dânsa, la Corbeni. Nu știa nici să scrie și nici să citească, dar avea un cult pentru carte și învățătură, socotind ne știința de carte ca cea mai gravă infirmitate pentru om. Oricât de mare zor ar fi avut pentru treabă, dacă-și găsea fiii cu cartea-n mână, nu-i deranja. O astfel de ocazie se arăta în timpul treieratului. Dacă, în timpul treieratului apăreau nori cu semne de ploaie, bunicul o trimetea să ne scoată pe
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
și rumoare. Dascălii au dat afară pe Cetățeanul turmentat. În adunare, mișcare. Pristanda se apropie la tribună, în vreme ce dascălii și grupul lor, în mijloc cu Cațavencu, se agită și-și reiau locurile.) Pristanda: (misterios lui Trahanache) Coane Zahario, dă-i zor! Trebuie să-l lucrăm pe onorabilul, pe d. Nae Cațavencu; ordinul lui conul Fănică... Sunt la ușă, când oi tuși de trei ori, d-ta proclamă catindatul și ieși pe portiță... și pe urmă-i treaba mea... Trahanache: (încet) Bine
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
pământ. (bătându-se repede pe frunte ca și cum și-ar aduce aminte de ceva.) A! Ce-am uitat! Să mă iertați, sărut mâna, coane Fănică... Ministrul... nu, miniștrii, toți șapte, vă cheamă la telegraf numaidecât... de-aia vă căutam așa de zor... Tipătescu: La telegraf? Ce mai vor de la mine? Pristanda: Nu știu, dar bate telegraful de un ceas, coane Fănică, trebuie să mergeți. Tipătescu: A, blestemată politică... Zoe! Zoe, curaj, mă duc... Zoe: Du-te. Tipătescu: Mi-ntorc îndată. (îi sărută
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
mici să-i umbrească... la-ți căciula, fătul meu! Dreptatea aici lucește, Aici este cuibul ei, Mită nu se pomenește Scrie bun cât ai să iei. Dar ai să-i dai?... Și mai bine Că nimeni nu-ți dă vr-un zor. Plătești când ți-o veni bine, Mai ales de-i fi d-ai lor. bucureștiul în 1871 91 — Taică, dar o văz pustie? — Reglementul așa vrea, Pân’ pe la Sântă Mărie Nimeni p-aci să nu dea. Așa e făcut boierul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
elenă Epaminonda Francudi. Pe cât era de ușor la note Demarat, pe atât era de sever și greoi Francudi. De aci spaima noastră care numai tari la elenică nu eram. Ei bine, când am văzut pe Francudi pe catedră, am dat zor să-mi termin compoziția și am încheiat-o cu acest period: „În sfârșit cea mai puternică dintre toate emoțiunile a fost aceea că de unde mă așteptam să am examinator de elenă pe dl. Demarat, m-am pomenit cu dl. Francudi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
admite atari metamorfoze. La cîteva minute, hop, apare chiar G., voios nevoie mare că va merge la cei despre care a scris, unde urmează să aibă premieră cu Drumul spre Everest. „I-am umilit, lăudîndu i, și acum îi dau zor cu pregătirile: unul a plecat după vin, altul la vînat de iepuri... Voi avea un somn foarte scurt după spectacol”. Cu aceeași dezinvoltură, relatează cum a reușit să se învoiască de la plenara Comitetului de Cultură, o ședință de la care nu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
va vedea atunci că am dreptul „să mă despart de trecut rîzînd” (un rîs nervos, în hî și ha, vorba poetului). *E locul să-l invoc din nou pe ghidul meu pentru aceste pagini: „Eu nu mă iubesc cu atîta zor și nu sînt legat și lipit de mine într atît, ca să nu mă pot alege și privi ca parte, ca pe un vecin sau ca pe un copac” (Montaigne, Eseuri, 2, p. 150). Aflîndu-mă alături de el, l-am atenționat pe
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
alți neprieteni), nu e numai autorul Cazului Argentin și al Morții lui Armand din Abanara, cărți presupuse a fi nonconformiste, dar și al unor texte de brigadă de cea mai comună speță: „Eu cu cine votez?” (27 ian.), „Mai cu zor, mai cu spor / Spre un trai înfloritor” (31 ian.) etc. Nu pot să zic decît, vorba lui Cârneci: „Fire-ai al dracului, Cicirează, de ăsta-mi fuseși!” * Am „prelucrat-o” pe Carmen Mihalache-Popa cum va trebui să se poarte în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
bucătăriei era atîrnat din nou (lipsise o vreme) portretul „Tovarășului”! Exces de zel? M-am simțit nu numai nedumerit, ci și jignit, cu atît mai mult cu cît el îmi cunoaște opiniile politice! *Două femei de la „spații verzi” tund de zor arbuștii din parc. îmi vin în minte versurile lui Coșbuc („Din codru rupi o rămurea” etc.). Sînt mefient față de filosofia construită pe ele. Chiar și „codrului” uman se pare că-i pasă! Dovadă că evocăm acele ramuri („rămurele”) pe care
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
literar important dar și puterea creatoare (lirismul) autorului, care te duce până În preajma tragediei antice. Cartea are aceste date, cinste celui care scrie despre ea și are, tot darul de a le putea descoperi și Înțelege. Lucrez și eu de zor la un scenariu pentru Radio după o piesă de a mea, greu este că azi nu mai sunt dactilografe și trebuie să bat tot eu textul, adevărat că, bătându-l, mai fac Îndreptări. Mi s-au imprimat și transmis la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
vină altcineva să le-o spună. și le-ai spus-o cu sfințenia spiritului care nu se lasă Învinsă, le dă 701 doar Îmbătaților de glorie iluzia că-s mai puternici și mai adevărați decât ea. Faci bine că dai zor „Cazabanilor”, mă gândesc la noblețea lui Jules, și-apoi un interviu, În Rom. literară cred, a lui Theodor Cazaban, m-a mângâiat sufletește că a spus-o clar că nu-i bine să aplici Îngustimea la judecarea oamenilor. Să nu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]