16,371 matches
-
datorată unei amorse). În opinia lui Eron și a colegilor săi (Eron, Banta, Walder și Laulichet, 1961 citat de Eron, 1994), comportamentele agresive se învață cu ajutorul unor agenți de socializare (părinții, semenii, profesorii). Acești agenți, considerați modele de referință, pot întări sau inhiba anumite comportamente. Învățarea prin observație se poate realiza de asemenea atunci când copilul se află în fața unor modele agresive mediatizate. Argumentul avansat pentru explicarea învățării, apariției și păstrării comportamentelor agresive prin observarea violenței se bazează pe anumite procese de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de comportare și de organizare în interiorul familiei sunt deficitare. Această lipsă de ordine bine structurată îi poate face pe copii să devină impulsivi, ineficienți și slabi în ceea ce privește capacitățile de autoreglare a eventualelor manifestări agresive. Într-un climat familial permisiv, agresivitatea întărită prin aprobare îl poate face pe copil să înțeleagă că el poate să tragă anumite foloase din propriile acte agresive (Patterson, 1986; Patterson, Littman și Bricker, 1967 citat de Dishion et al., 1994). O astfel de învățare se produce într-
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
unul pe celălalt. Reacțiile partenerilor la adresa comportamentelor antisociale anterioare sau ulterioare îi sugerează copilului ce comportament să adopte pentru a rămâne în grup și a fi respectat. Se formează astfel un sistem de valori și de convingeri pro agresivitate care întărește manifestările antisociale. În societățile moderne, existența bandelor de cartier reprezintă cauza majoră a violențelor, chiar dacă violențele comise în afara acestor grupări sunt mult mai frecvente. Formarea copilului în sânul unei grupări de acest fel contribuie la dezvoltarea unor concepții și reprezentări
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
scene agresive, crezând că agresivitatea este un lucru legitim, pe termen lung ei vor fi mult mai sensibili la efectul imaginilor sau scenelor de violență pe care le vor vedea. Creativitatea agresivă: o realitate sau o fantasmă. Un factor care întărește efectul scenelor de violență asupra agresivității se referă la calitatea oamenilor de a-și imagina ceea ce văd. Retrăirea mentală a violenței observate contribuie la sporirea propriilor manifestări agresive. Cu cât copilul își imaginează mai mult acte de violență, cu atât
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de agresivitate în funcție de participarea lor la războaie, de exemplu. Un război (mai ales dacă țara în cauză este principalul provocator) poate genera o serie de norme care să legitimeze violența, producând astfel o creștere a agresivității după război. Violența poate întări normele sociale care să valideze agresivitatea și chiar s-o impună ca fiind social dezirabilă. Acest proces de validare poate fi regăsit nu doar la nivelul culturilor naționale, ci și la nivelul a ceea ce Wolfgang și Ferracuti (1982) numesc sub-culturi
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
reacției dominante este cea care reduce activarea. Concluzii Se pare că nu există nici o relație cauzală simplă între hormoni și comportamentul agresiv. Activitatea hormonală nu permite prezicerea agresivității decât în cazul unor situații interpersonale conflictuale. Legătura dintre activare și agresivitate întărește de altfel ideea existenței unei interacțiuni între învățare și factorii biologici. Dacă activare declanșează agresivitatea în anumite condiții, acestea sunt determinate de experiențele personale ale individului. Agresivitatea poate și descrește nivelul de activare fiziologică în funcție de experiențele individuale cumulate în ceea ce privește reacția
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
mediu, modelând partea flexibilă și structura cognițiilor ce controlează în mod direct procesarea cognitivă și comportamentele sociale ale copilului. Învățarea prin observare și prin acțiune contribuie la formarea schemelor și a scenariilor la copil. Învățarea unui scenariu observat se va întări și mai mult dacă acest scenariu va fi folosit frecvent. În timpul învățării prin observare, starea emoțională a individului și conținutul de informații amorsate influențează alegerea schemei de activat, iar schemele activate determină la rândul lor modul în care scenariul este
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sportivă, pe de altă parte, ne poate ajuta să înțelegem mai bine modul diferențiat de apreciere morală a agresivității la sportivi. Faptul că agresivitatea este un lucru obișnuit în cadrul unor competiții sportive ce implică coliziuni și confruntări fizice încurajează și întărește pozitiv violența și actele agresive ca forme ce facilitează succesul. Aceste încurajări cresc ulterior gradul de percepție a legitimității în funcție de frecvența participanților la competiții. Socializarea diferențiată a indivizilor în funcție de contextul dezvoltării lor personale contribuie la formarea unor atitudini sociale și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
depinde deci de contextul în care individul se află. Totuși în cazul comportamentelor agresive pot exista probleme de transcendere contextuală și de generalizare a strategiilor de natură agresivă la toate contextele sociale: comportamentul agresiv este un comportament care poate fi întărit prin satisfacțiile pe care le oferă. A te antrena sau a fi antrenat pentru folosirea strategiilor fizice de atac sau de apărare conferă acestor strategii o poziție dominantă și imediat accesibilă. Crizele de furie sau de violență apar foarte des
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
variabile legate de istoria lui socială și culturală construiesc baza acestor procese indirecte. Bărbatul interpretează astfel orice act al soției, chiar și comentariile acesteia, drept comportamente ostile și ofensive și reacționează în consecință. Credințele și normele socioculturale dominante consolidează și întăresc schemele personale ale individului cu privire la comportamentul masculin în diverse contexte sociale (Nisbett, 1993). Un exemplu de astfel de credințe poate fi enunțul de tipul "bărbatul ideal trebuie să arate mușchii ca răspuns la o provocare". Nevoia de a te percepe
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Una dintre ipoteze ar fi satisfacția pentru că scopul agresivității este de a face rău. În cazul în care agresorul este foarte furios sau crede că agresiunile lui sunt justificate, suferința victimei poate induce mai degrabă un sentiment pozitiv. Suferința dușmanului întărește pozitiv reacțiile ostile ale agresorului, crescându-le probabilitatea. Într-o serie de experimente în care s-a folosit un dispozitiv denumit "măsurătorul durerii" (pain meter), Baron (1971a; 1979a citat de Baron et al., 1994) a încercat să măsoare nivelul optimal
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ostil, își creează sisteme de protecție în care lumea socială este văzută ca un loc al tuturor pericolelor și împotriva căruia trebuie să se apere în defavoarea celuilalt. Confruntat cu probleme interpersonale în timpul interacțiunii cu ceilalți copii, preadolescentul cu probleme își întărește credințele conform cărora lumea este un loc al ostilităților. Din lipsă de competențe sociale pe care nu reușește să le achiziționeze, reușita școlară este și ea compromisă. Pentru a-și compensa vidul social, copilul încearcă să se integreze în medii
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
spirituală, răspund multor întrebări, nedumeriri și probleme duhovnicești, pe care lecturându-le, realizăm că dragostea cuvioșilor era atât de mare, încât aveau aplecare și înțelegere pentru fiecare om, iar anduranța lor în suferință, încercare sau necaz le era sprijinită și întărită de Hristos, de credința în El și de gândul la bunătățile veșnice ale Împărăției Lui. Scopul Părinților, așa cum subliniază și scrierile filocalice, a fost să facă din inima fiecărui creștin - sănătos ori pe patul de suferință - un altar aprins de
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
arenă, însă viața viitoare e cunună. Tentațiile de tot felul, bolile, suferințele și necazurile ce se abat asupra omului în această viață efemeră nu îl fac să fie slab sufletește, ci îl arată cum este de fapt și îl pot întări dacă acesta nu descurajează, ci se îmbărbătează în răbdare, rugăciune și mulțumire către Dumnezeu. Însă, în această luptă nevăzută Și în acest război pe plan duhovnicesc, omul nu rămâne singur, ci este ajutat de Dumnezeu Cel iubitor. Datoria omului constă
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
bronz cu diametrul de 3,2 cm, trecută printr-un laț executat dintr-o bară de bronz cu secțiune pătrată, ale cărei capete sunt trasate în formă circulară, în centrul ambelor găsindu-se câte un spin prin intermediul căruia laturile se întăreau pe un obiect de lemn; verigă din bronz cu diametrul de 4,2 cm; trei plăcuțe circulare din bronz de diferite dimensiuni; doi saltaleoni din foiță de bronz; un obiect de ofrandă reprezentând o cupă modelată la roată, de formă
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
mici momente de libertate” pentru a se putea descurca în anumite situații singur, simte nevoia să se elibereze de regulile pe care nu le-a asimilat și interiorizat, are nevoie de încredere și de încurajări pentru a-și crește și întări stima de sine. Folosirea autorității parentale (sau a puterii), aparent eficientă în anumite condiții, este destul de ineficientă în alte condiții, chiar generând efecte secundare. Multe, dacă nu majoritatea, din aceste efecte secundare sunt nefericite. Copiii devin adesea apatici, temători și
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mirela-Anca Bălănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93071]
-
civice", cu efect de îndoctrinare, umanul și ideile tind să devină un tot unitar. Un soi de simțire și gândire într-un mod mental. În acest proces de psihologie colectivă, diferențele sunt estompate, spiritul de gintă (ideatică și politică) se întărește, devenind un cuget de simțiri și de gândiri... Lumea elitistă europeană nu e atât de departe de spiritul lui Idi Amin. Aceste legi (moderne) exclud și izolează oamenii cu ale lor idei și cunoașteri contrare celor oficiale ale puterii-cunoaștere. Pentru
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
moldoveni considerau Iașii a doua capitală a țării și au solicitat o serie de măsuri de ordin administrativ, care să susțină acest statut. Domnitorul - apoi Regele - Carol I a făcut mai multe promisiuni În Întâmpinarea solicitărilor ieșenilor. Acestea au fost Întărite și de declarațiile unor politicieni. Cât s-a realizat din aceste promisiuni și În ce măsură Iașii au fost - În fapt - a doua capitală a țării, vom Încerca să analizăm În continuare. Cererile ieșenilor Pentru a Înțelege starea de spirit de la Iași
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
în circulație, iar această carte nu este o excepție de la regulă. De aceea, în efortul lor de a prezenta în modul cel mai îngrijit istoric posibil relatarea acestor evenimente din viața lui Isus, uneori autorii confirmă teoriile actuale care le întăresc descoperirile, iar alteori scot în evidență lipsa de credibilitate istorică a unor ipoteze sau afirmații. Această carte, deși nu este în întregime lipsită de valoare informativă pentru cercetătorii Noului Testament, ai lui Isus sau ai perioadei târzii a celui de-
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
pentru a se implica în politică 45. Potrivit unui document, întocmit de liberalii duciști, adversari în 1932 ai georgiștilor, Ionel Brătianu ar fi afirmat în 1927: "Gheorghe [...] trebuie să stea multă vreme lângă mine [...] spre a se deprinde [...] să-și întărească temperamentul [...] șovăitor și să dovedească reale aplicațiuni pentru viața publică"46. Așa cum observă Victor Spinei 47, angajarea lui Gheorghe Brătianu în viața politică pornea și de la faptul că i se inoculase în conștiință ideea datoriei de a continua marea tradiție
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
I.G. Duca79. La sfârșitul anului 1928, guvernarea a revenit Partidului Național Țărănesc. Foarte repede opinia publică românească a suferit o modificare a mentalului colectiv, trecând de la o acceptare totală a noii guvernări spre o decepție generalizată. Curentul procarlist s-a întărit, manifestându-se în rândul armatei și chiar între membrii guvernului. PNL a desfășurat o opoziție parlamentară dură, prin discursurile susținute de Gheorghe Tătărescu, Victor Iamandi, Richard Franasovici, sau I. G. Duca. Perioada de reorganizare a PNL s-a încheiat în
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Carol al II-lea, o mișcare potrivnică "bătrânilor" liberali. Pentru început, în august 1930, Gheorghe Tătărescu a publicat un articol în care, precizând că nu exprima poziția partidului din care făcea parte, afirma că datoria fiecărui partid politic era să întărească încrederea în dinastie și în rege. Apoi, în noiembrie 1930, Gheorghe Tătărescu, împreună cu Ion Inculeț, Valer Pop, Richard Franasovici, I. Manolescu-Strunga și Augustin Prodea au intenționat să adreseze o scrisoare lui Vintilă Brătianu, cerându-i să demisioneze. Au renunțat la
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
a afirmat dorința georgiștilor de a transforma în regulă practica organizării unui congres anual la nivelul organizațiilor județene. În acest sens, vorbitorul arăta că: "Legea rânduielilor noastre politice poruncește ca din an în an să ne întrunim cu toții și să întărim pe fiecare la locul care i se cuvine după munca și destoinicia lui. Aici este deosebirea între noi și celelalte partide. Noi recunoaștem dreptul câștigat de fiecare în partid și dăm putința celor vrednici să înainteze"173. Scopul acestor întâlniri
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
internațional validat de Societatea Națiunilor. Aceeași poziție față de politica externă este formulată în septembrie 1931, și apoi la primul Congres general al partidului, în noiembrie 1931, de fiecare dată, însă, cu detalieri. În septembrie se subliniază necesitatea ca România să întărească legăturile cu Franța, considerată garantă a ordinii politice din estul Europei. În noiembrie se insistă pe necesitatea de a întări participarea României la Mica Înțelegere, de a consolida alianța cu Polonia și cooperarea internațională în Societatea Națiunilor, precum și pe nevoia
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
general al partidului, în noiembrie 1931, de fiecare dată, însă, cu detalieri. În septembrie se subliniază necesitatea ca România să întărească legăturile cu Franța, considerată garantă a ordinii politice din estul Europei. În noiembrie se insistă pe necesitatea de a întări participarea României la Mica Înțelegere, de a consolida alianța cu Polonia și cooperarea internațională în Societatea Națiunilor, precum și pe nevoia de a întări pacea, prin strângerea legăturilor economice între popoare 761. Gheorghe Brătianu declara, de asemenea, la Cameră, că partidul
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]