16,139 matches
-
voalată a dreptului Kremlinului de a lichida preventiv orice amenințare la adresa socialismului În orice țară socialistă, să-l fi pus pe gânduri pe Dubček. Dar nu exista cale de Întoarcere, așa Încât el a susținut În continuare că reformele interne nu amenințau sistemul socialist. La 13 august, Într-o conversație telefonică cu un Brejnev neîncrezător, Dubček s-a străduit să explice că Încerca să suprime criticile populare la adresa Uniunii Sovietice, dar că „această problemă nu poate fi rezolvată printr-o directivă de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
moda berii „lager”, gazoasă și omogenizată (și a cârciumilor „modernizate”, la fel de omogenizate, În care ea se vindea), acest grup de presiune recrutat din clasa de mijloc Își prezenta argumentele Într-un ambalaj neomarxist: micii producători de bere tradițională erau, chipurile, amenințați de monopolurile consacrate producerii În masă, care Îi manipulau pe consumatorii de bere pentru profitul corporatist și, printr-o escrocherie, alienau consumatorii prin intermediul propriilor papile gustative. Prin amestecul eficient de analiză economică, preocupare pentru mediu, discernământ estetic și pură nostalgie
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
unor ambiții greco-cipriote „rezonabile”. Între timp, comunitățile greacă și turcă continuau să trăiască În proximitate, Într-o atmosferă de disconfort și suspiciune punctată de izbucniri sporadice de violență intercomunitară. Guvernele de la Atena și Ankara se erijau În protectoarele compatrioților lor, amenințând ocazional cu intervenția. Dar prudența (și presiunea internațională) le-au reținut, chiar și atunci când atacurile din 1963 asupra turcilor ciprioți au determinat sosirea forțelor ONU de menținere a păcii. Deși greco-ciprioții dețineau monopolul sectorului public și al pozițiilor de autoritate
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
instituțional”. În practică Însă, armata devenise inutilă. Timp de zeci de ani, Franco Își protejase armata de orice războaie străine sau coloniale. Spre deosebire de soldații francezi sau portughezi, spaniolii nu trecuseră prin Înfrângeri umilitoare sau retrageri forțate. Nici un pericol militar nu amenința Spania, iar securitatea internă era asigurată de poliție, jandarmi și trupe speciale antrenate să lupte cu teroriștii - reali sau imaginari. Armata, redusă la un rol ceremonial, devenise refractară la risc: conservatorismul ei dintotdeauna se manifesta din ce În ce mai des ca entuziasm pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
regionale care nu purtau Încă acest nume) care le-au fost asigurate Spaniei și Portugaliei la aderarea din 1986 nu le fuseseră oferite grecilor În 1981; Andreas Papandreu a cerut și a obținut ca și Grecia să beneficieze de acestea, amenințând În caz contrar cu ieșirea țării din CE25. Așa se face că, În acești ani, Comunitatea Europeană a dobândit o imagine deloc măgulitoare de obor instituționalizat, În care statele tocmeau alianțe politice În schimbul recompenselor materiale. Iar recompensele erau reale. Spaniolii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
schimbării nu era Întotdeauna pe placul francezilor. Au apărut mișcări politice de protest Împotriva accelerării și urbanizării vieții sociale, expansiunii urbane și depopulării satelor. O moștenire a anilor ’60 - interesul redescoperit pentru cultura și dialectele regionale și locale - părea să amenințe Însăși unitatea și integritatea teritorială a Franței. Contemporanii mai fricoși credeau că țara se destramă pe măsură ce se modernizează. Dar statul nu a fost afectat. În Marea Britanie, sinonimia dintre un stat atotputernic și o economie ineficientă asupra căreia insista Margaret Thatcher
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
crimele și fărădelegile leninismului, Însemna să subminezi fundamentele politicii moderne. Istoricul britanic E.P. Thompson, figură legendară pentru generația mai tânără de „comuniști postmarxiști”, Îi scria acuzator lui Leszek Ko³akowski (care publicase după 1968 un rechizitoriu al comunismului sovietic): deziluzia voastră amenință credința noastră socialistă. Însă prin 1973 acea credință era deja zdruncinată serios, nu numai de critici, ci și de evenimente. Când Arhipelagul Gulag a apărut În franceză, cotidianul comunist L’Humanité l-a expediat sumar, amintind cititorilor că, de vreme ce „toată lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Sovietice În Republica Lituania. Instabilitatea anului 1990, când Însuși guvernul Republicii Ruse și-a afirmat „suveranitatea” și primatul legilor rusești asupra legislației „Uniunii”, este ilustrată de faptul că singura reacție a liderilor sovietici față de declarația de la Vilnius a fost să amenințe cu boicotul economic; deși incapabil să Împiedice desprinderea Lituaniei de federația sovietică, Gorbaciov avea Încă suficientă autoritate pentru a se opune intervenției militare solicitate de colegii săi mai intransigenți. Chiar și boicotul a fost abandonat in iunie, În schimbul promisiunii Lituaniei
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
preferau cei mai mulți politicieni și votanți de ambele părți. Dar Mečiar, În căutarea unei baze pentru noul lui partid, a Îmbrățișat cauza naționalismului slovac (subiect pentru care nu manifestase până atunci prea mult interes). Slovacii, și-a informat el auditoriul, erau amenințați din toate părțile: de la planurile de privatizare ale cehilor până la separatismul maghiar sau perspectiva integrării În „Europa”. Nu doar mijloacele de trai erau În joc, ci Însăși ființa națională. Propulsat de această retorică și de un stil kitsch, dar charismatic
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
caută, iar populiștii slovaci au obținut chiar mai mult decât și-au propus; cei mai mulți oameni nu au fost nici Încântați, nici copleșiți de regrete. Ca și În cazul dezmembrării Uniunii Sovietice, puterea statului și mașinăria politică adiacentă nu au fost amenințate, ci doar duplicate. Divizarea Cehoslovaciei a fost efectul hazardului și al circumstanțelor. Dar și opera oamenilor. Dacă la putere ar fi fost alte personaje - dacă alegerile din 1990 și 1992 se soldau cu alte rezultate -, povestea ar fi fost alta
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de menținere a păcii cu misiunea de a-i proteja pe refugiații (În majoritate musulmani) comasați În aceste zone. Mai târziu au fost stabilite În anumite regiuni din Bosnia zone de interdicție aeriană, menite să limiteze capacitatea Iugoslaviei de a amenința civilii sau de a Încălca sancțiunile impuse de ONU. Mai importantă pe termen lung, poate, a fost crearea la Haga În mai 1993 a unui Tribunal Internațional pentru Crime de Război. Simpla existență a unei astfel de curți confirma ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
o modalitate obișnuită de a-i discredita pe adversarii politici - chiar și Lech Wa³êsa a fost acuzat În anul 2000 de colaborare cu fostele servicii speciale, deși acest lucru nu a fost niciodată dovedit. Un ministru de Interne postcomunist a amenințat că va face publice numele tuturor adversarilor săi politici compromiși ca foști colaboraționiști. Anticipând acest tip de comportament, Michnik și alți disidenți au fost de părere că era mai bine să se tragă pur și simplu o linie finală după
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
avea un scor electoral de patru ori mai mare decât omologul său din țara Galilor. La două decenii după ce debutase pe scena politică, În 1974 (câștigând 11 locuri În parlament), acest partid cu cauză unică Îi surclasa pe conservatori și amenința realmente bastioanele laburiștilor. Spre deosebire de galezi, alegătorii din Scoția doreau transferul de putere; deși Înființat abia În 1997, Parlamentul Scoțian din Edinburgh e, fără Îndoială, reprezentantul unei țări care se consideră o națiune distinctă (dacă nu chiar un stat). Naționalismul scoțian
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
model de soluționare a problemelor și de realizare a coeziunii sociale prin strategii „postnaționale”; nu atât o rețea de instituții sau un corp de legi, cât un ansamblu de valori („valori europene”) concretizate În noua Cartă a Drepturilor Fundamentale. Dacă amenința ceva valorile și normele acestei noi Europe la sfârșitul secolului XX, nu erau vechile state-națiuni (cărora ideea europeană le e contrapusă frecvent, dar eronat). Mai degrabă, UE și statele membre deopotrivă se confruntau acum cu un val de probleme sociale
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Austria - urmaș al Ligii Independenților de după război, dar aparent purificat de conotațiile naziste ale acesteia - a urcat permanent În sondaje, prezentându-se drept apărătorul „oamenilor de rând”, lăsați pe dinafară de colaborarea reciproc avantajoasă dintre cele două partide mari și amenințați de hoardele de „criminali”, „drogați” și alte „drojdii ale străinătății” care le invadau acum patria. Pentru a evita o ciocnire cu legea, Haider s-a abținut de la orice gest care l-ar fi făcut să pară un nostalgic al nazismului
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
târziu 11.643 de voturi (14%) În două districte din Oldham, un fost oraș industrial din Lancashire, unde, cu puțin timp Înainte de alegeri, avuseseră loc incidente rasiale. Aceste rezultate erau neglijabile față de ce ceea se petrecea pe continent: PNB nu amenința să câștige un loc În parlament. Însă, cum preocupările sale păreau să reflecte (conform sondajelor de opinie) neliniști generalizate, dreapta conservatoare a reușit să-l Împingă pe Tony Blair spre Înăsprirea măsurilor, și așa nu prea generoase, față de potențialii imigranți
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
banal În societățile autoritariste - dar Europa, așa cum se autodefinise, era postautoritaristă. Guvernele nu mai exercitau un monopol asupra cunoașterii, iar istoria nu putea fi prelucrată sumar În folosul politicienilor. și nici nu era, În cea mai mare parte. Istoria era amenințată În Europa nu de distorsionarea deliberată a trecutului În scopuri ascunse, ci tocmai de ceea ce, la prima vedere, este un complement firesc al cunoașterii istorice: nostalgia. În ultimele decenii ale secolului, publicul a manifestat o fascinație tot mai mare pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a fost construită o capelă în secolul al IX-lea. Devenită proprietate a statului în timpul Revoluției și apoi dezafectată în anul 1919, capela Sfântul Baqui a fost în cele din urmă vândută în anul 1920. Astăzi proprietate privată, edificiul este amenințat de ruină. Frescele murale ale capelei Sfântului Baqui înfățișează scene din viața legendarului legionar, alături de niște bizari îngerași negri care decorează bolta pictată. La fel de stranie este și constatarea faptului că sfântul Baqui este omniprezent în Jouques (statui, tablouri, fresce, etc.
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
victima unei false democrații și a unor falși patrioți. Istoria ne este falsificată, avutul furat, înstrăinat, iar peste toate relele propaganda revizionistă maghiară s-a dezlănțuit iarăși furibund, perfid, dezgustător și amenințător cu teza autonomiei, care înseamnă stat în stat, amenințând integritatea granițelor statului român NAȚIONAL și indivizibil. Culisele aspirațiilor maghiare „mocnesc” manevrate și de alte „îndemnuri”, masonerie, finanțe, interese perfide care urmăresc destrămarea și dezmembrarea statului Național Unitar Român. Transilvania, nume dat de Iulius Caius Cezar în anul 50 î
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
parlamentului. Nu am auzit în parlament nici o expunere amplă și convingătoare a propriului program în favoarea poporului, ci numai atacuri și minciuni în fața evidenței. Nici o combativitate pozitivă și în cadrul legii, condiție vitală în calitate de trimis al votantului. Furtul și războiul împotriva legii amenință redresarea materială și morală a României. Vrem legalitate! Respectați Legea și trăiți după Lege! „Adevărurile legionare sunt de neclintit. Izvorâte din permanențele spirituale, morale și istorice ale neamului românesc, ele nu vor putea fi nici măcar umbrite de conjuncturile instabile ale
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
necazuri sau neputință. Dar legea ajutorului cuprinde și colectivitatea, precum în calamitățile naturale - foc, inundații, cutremure și altele - la fel și în calamitățile istorice, vezi pierderea Bucovinei de Nord, a Basarabiei, Transilvaniei și Cadrilaterului, frații noștri rămași în stăpânire străină, amenințați în propria lor identitate biologică și naturală. Să nu uităm! Avem milioane de români care au nevoie de dragostea noastră, de ajutor, avem nevoie de solidaritate, care să zguduie și conștiința asupritorului, precum și a altor popoare asupritoare ale lumii. Iată
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
bate din palme, de a aduce acuze și de a-i omorî pe legionari, scornind minciuni care îndurerează inimile noastre și derută pe cei mai șubrezi cu hăuliturile lor lascive. Din 1919, pădurea Dobrina Huși, neîntrerupt, când hoardele roșii ne amenințau cu invazia, iar alte hoarde din interior, evreii și studențimea evreiască cu șepci și bonete roșii, demonstrau împotriva coroanei și a așezării noastre creștine, de atunci a început degradarea istoriei noastre, iar din anul 1927, tot fără întrerupere, suntem puși
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
negrul său calvar. Stoic, cu fruntea sus privind la cer, liniștit și tăcut, el își va duce osânda până la capăt fără a-și reproșa ceva și fără a blestema pe tirani. Puțini cunosc pătimirea lui Gheorghe Mântulescu și lupta Neamului amenințat cu pieirea. Nu cunoaștem adevărul pentru că el ne-a fost ascuns permanent; azi, la fel ca și ieri, domnește minciuna, fărădelegea și defăimarea. Legionarii sunt trași veșnic pe roata infamiei. Marionete, agenți vopsiți în culori naționale, ne atacă furibund și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
ca perforator, munca cea mai grea și cea mai periculoasă. A lucrat fără mască de protecție, fără aer. Lucra cu un burghiu rusesc depășit tehnic și greu ce avea 35 de kilograme, iar Gheorghe Mântulescu avea 48 de kilograme. Era amenințat permanent ca o coptură din stâncă să se desprindă și să-i strivească trupul. Aici el a îndurat: „Nopți de cazne, nopți de smoală Cu fiori de bezne-adânci, Oameni vii în pielea goală Dăltuind în negre stânci.” Iar cei care
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
îmbătrânită în rele (vezi numai mineriadele) care ascunde multe păcate, multe rele și necinste. Pline de carieriști, toate partidele se conduc după legea junglei și a naturii: nimic nu se pierde, totul se transformă; plaga murdară a societății de ieri amenință viitorul țării cu noi dezastre. Mentalitatea și practica comunistă au rămas imuabile. Ieri conduceau dintr-un singur turn, azi, travestiți în democrați, răspândiți în trăgători, s-au înscăunat iarăși în posturi de conducere și au devenit și parlamentari. Buze văruite
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]