16,124 matches
-
ori Companiei Româno-Americane ori germanilor, caz în care sovieticii erau pe deplin îndreptățiți să le ia în stăpînire ca pe o "captură" de război. A treia întrunire s-a dovedit a fi critică. Pe 6 septembrie, sovieticii le-au cerut americanilor să prezinte o documentație amplă, în care să se precizeze numărul utilajelor petroliere aflate în proprietatea Companiei Româno-Americane pe 1 ianuarie 1942 și numărul, proveniența și plățile efectuate pentru aceste utilaje de către companie între 1 ianuarie 1942 și 1 octombrie
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
proprietate germană, partea cea mai dificilă, aceea de a justifica dreptul de proprietate revenea Companiei Româno-Americane. Aceasta însemna că sovieticii nu trebuiau să prezinte nici un fel de documentație. La următoarele patru ședințe, discuțiile s-au axat pe eforturile întreprinse de americani pentru a-i determina pe sovietici să întocmească liste cu acele articole pe care le considerau proprietate germană. Sovieticii au refuzat, argumentînd prin aceea că luarea unei decizii privind o "parte" a utilajelor poate prejudicia deciziile referitoare la utilaje, în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
sperau să-i convingă pe sovietici, prin această tărăgănare, că pretenția lor la o documentație completă este una nesăbuită și că obturează activitatea Comisiei în general. Această tactică nu a dat, însă, roade. Mai mult decît atît, demersurile făcute de americani pentru a convinge Consiliul Miniștrilor de Externe să rezolve problema utilajelor petroliere au dat, de asemenea, greș283. În consecință, pe 8 aprilie 1946, americanii au dispus ca Româno-Americana să întocmească liste ample cu materialele aflate în proprietate de pe 1 ianuarie
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în general. Această tactică nu a dat, însă, roade. Mai mult decît atît, demersurile făcute de americani pentru a convinge Consiliul Miniștrilor de Externe să rezolve problema utilajelor petroliere au dat, de asemenea, greș283. În consecință, pe 8 aprilie 1946, americanii au dispus ca Româno-Americana să întocmească liste ample cu materialele aflate în proprietate de pe 1 ianuarie 1942, chitanțele și cheltuielile începînd cu 1 aprilie 1942, pînă la 1 octombrie 1944 și bunurile pe care le deținea pe 31 decembrie 1944
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
În următoarele săptămîni, Harriman a discutat în repetate rînduri cu Stalin și Molotov. Pe sovietici îi preocupa o serie de probleme, printre care și bomba atomică: era monopol american sau aparținea Aliaților? Iar Japonia era sub bastion american sau tripartit? Americanii erau și ei preocupați de controlul Aliaților asupra Europei de Est, Iranului și Coreei 299. Byrnes voia, de asemenea, să detensioneze relațiile sovieto-americane, căci Națiunile Unite urmau să se întrunească în ianuarie. Discuțiile purtate în noiembrie de către Truman cu Clement
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lucru"339. La Plenara din august, ungurii au venit înarmați cu hărți, dar în zadar 340. Articolul 2, din tratatul final anula Dictatul de la Viena și dădea înapoi României nordul Transilvaniei. Consiliul Miniștrilor de Externe a acceptat propunerea inițială a americanilor privind drepturile omului, care garanta tuturor persoanelor aflate sub jurisdicție românească, "indiferent de rasă, sex, limbă sau religie", toate drepturile omului și "libertățile fundamentale, inclusiv libertatea de expresie, cea a presei și a publicațiilor, a cultului religios, a opiniilor politice
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
egoism cumplit, de unde vine automat tendința de a aduna provizii"358. Raportul concluziona că erau puține șanse de îmbunătățire a situației cel puțin pînă în 1948 și acestea țineau de succesul recoltei. Pesimismul acestor rapoarte nu i-a împiedicat pe americani să încerce să includă în toate tratatele de pace un articol care să asigure "Clauza națiunii celei mai favorizate". Economia americană tindea către un comerț internațional liber și neîngrădit. În aprilie 1946, Byrnes a informat Consiliul Miniștrilor de Externe că
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru care a acceptat să încerce, alături de Statele Unite, să stopeze aceste arestări arbitrare. Între timp, Senatul SUA a ratificat Tratatul de Pace cu România, fără dezbateri prea aprinse. În ziua ratificării, pe 14 iunie, președintele a atras atenția că dacă americanii au adoptat Tratatul, aceasta nu înseamnă că aprobă și practicile guvernului Groza. Prin ratificare, Senatul pusese, pur și simplu, capăt stării de război și desființase Comisia Aliată de Control 378. La două zile după cuvîntarea lui Truman, reprezentanții britanici și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
adoptat Tratatul, aceasta nu înseamnă că aprobă și practicile guvernului Groza. Prin ratificare, Senatul pusese, pur și simplu, capăt stării de război și desființase Comisia Aliată de Control 378. La două zile după cuvîntarea lui Truman, reprezentanții britanici și cei americani s-au întîlnit pentru a întocmi note diplomatice pentru guvernul român 379. Pe 24 și 25 iunie, cele două guverne au trimis regimului Groza note similare, prin care-și arătau îngrijorarea cu privire la "deprivarea drastică de libertăți civile la care era
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
supus poporul român, mai ales arestul arbitrar și detenția a sute de persoane care fac sau nu parte din partidele de opoziție"380. Pe 12 iulie, ministrul român de Externe, Gheorghe Tătărescu, a răspuns că guvernul de la București consideră protestele americanilor ca fiind lipsite de un temei legal. Mai mult decît atît, privea aceste note ca pe niște încercări de amestec în treburile interne ale României 381. La două zile după aceea, guvernul român îl aresta pe Maniu. Arestarea și procesul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1946, acuzarea a încercat să se lege de anumiți membri ai Partidului Național-Țărănesc382. În primăvara anului 1947, Maniu și-a făcut singur rău, căci se gîndea în mod serios să înlăture de la putere regimul Groza. Nereușind să-și asigure sprijinul americanilor, se gîndea să înființeze un guvern de rezistență în străinătate. Cînd arestările s-au întețit, cîțiva membri ai Partidului Național-Țărănesc au încercat să plece ilegal din România. Aceștia au fost arestați, împreună cu Maniu, pe 14 iulie. Guvernul Groza i-a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
oficială, prin care guvernul american arăta că a luat cunoștință de acuzațiile ce-i fuseseră aduse la procesul lui Maniu. Statele Unite considerau însă că "nu este nevoie și nici nu e cazul să ne justificăm, negînd anumite acuzații" privind încercarea americanilor de a răsturna guvernul român 395. De la monarhie la republică O dată eliminați Tătărescu și Maniu, Partidul Comunist nu mai avea decît un singur obstacol în calea puterii, regele Mihai. Regele simboliza autoritatea tradițională și opoziția sa față de guvernul Groza era
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nu putea lua parte la întrunire. Pe 26 mai, acesta a comunicat Legațiilor Britanică și Americană că nu vede necesitatea organizării vreunei întruniri și nu are de gînd să participe la nici-una423. Cu aceasta se încheiau strădaniile englezilor și ale americanilor de a determina România să respecte prevederile militare ale Tratatului. Puterile occidentale și-au dat seama că prin proteste repetate au prea puține șanse să realizeze ceva și că acestea puteau avea, de fapt, un "efect dezavantajos" prin faptul că
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
necesare pentru a se trece la deplina implementare a Articolului 3 din Tratat 432. După cum anticipase Thompson, în răspunsul de pe 18 aprilie, românii negau toate acuzațiile, calificîndu-le drept "născociri ale presei calomnioase a monopoliștilor imperialiști". Bucureștiul respingea criticile aduse de americani cu privire la procesul lui Maniu și îi descria pe acuzați ca pe niște "legionari, mari moșieri și mari industriași" care primiseră, fără îndoială, instrucțiuni de la Misiunea SUA din București. Condamnarea lor era "o lovitură pentru serviciile americane de contraspionaj". În concluzie
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
avea nici un sens să se convoace o întrunire a șefilor de misiune 435. Pe 30 iunie, Washingtonul a trimis Moscovei încă o notă prin care le cerea sovieticilor să-și reconsidere poziția. Refuzul acestora de pe 19 iulie le-a permis americanilor să-și pună în aplicare și ultima parte a planului lor436. Pe 1 august, Legația Americană din București a trimis guvernului român o notă prin care cerea regimului Groza să formeze, împreună cu SUA, o comisie, conform Articolului 38 al Tratatului
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
toată compensația în România. În schimb, legislația internațională prevedea achitarea compensației în valută convertibilă în afara României. Întrucît majoritatea reclamanților americani își aveau domiciliul în SUA, evident că aceasta era soluția preferabilă 447. Bucureștiul a refuzat să accepte soluția oferită de americani. Negocierile au continuat pînă în ianuarie 1951, cînd Departamentul de Stat a hotărît ca proprietarilor americani să li se acorde compensații din bunurile românești din SUA, blocate prin Legea privind relațiile comerciale cu țara inamică. Aceste bunuri totalizau aproximativ 24
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Populară Română și-a încheiat prima etapă importantă a restructurării. Guvernul și-a naționalizat toate întreprinderile din industrie, transporturi și minerit, precum și băncile și companiile de asigurări 452. În urma aplicării acestor legi s-au înregistrat 55 de cazuri în care americanii au solicitat despăgubiri, însă acest număr era mic în comparație cu cele 400 de cazuri înregistrate în Ungaria 453. Strădaniile americanilor de a soluționa repede aceste revendicări au fost zadarnice, căci au avut de așteptat pînă în 1960, ca și în cazul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și minerit, precum și băncile și companiile de asigurări 452. În urma aplicării acestor legi s-au înregistrat 55 de cazuri în care americanii au solicitat despăgubiri, însă acest număr era mic în comparație cu cele 400 de cazuri înregistrate în Ungaria 453. Strădaniile americanilor de a soluționa repede aceste revendicări au fost zadarnice, căci au avut de așteptat pînă în 1960, ca și în cazul cererilor emise în urma Legii reformei agrare. Aviația civilă și implementarea Tratatului Departamentul de Stat era preocupat și de modul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
linii București-Paris456. Dar sovieticii nu aveau nimic de cîștigat prin deschiderea României către Occident și, ca urmare, tratativele au fost abandonate încă înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de Pace. Aceeași soartă au avut-o și alte încercări similare ale americanilor de a încheia acorduri bilaterale privind aviația comercială cu Uniunea Sovietică și alte țări din estul Europei. Incapacitatea Washingtonului de a încheia acorduri bilaterale cu țările din estul Europei se datora și faptului că Departamentul de Stat nu-și pusese
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
natură militară și politică, nu comercială 457. În consecință, Departamentul de Stat recomanda Statelor Unite să limiteze operațiile aeriene civile efectuate de Uniunea Sovietică și țările dominate de aceasta la teritoriile proprii pînă cînd Moscova va fi acceptat să le acorde americanilor drepturi aviatice similare. Pentru o mai mare eficiență, Washingtonul trebuia să-i facă pe aliații occidentali să încheie, neoficial, un acord de sistare a schimburilor aeriene comerciale cu URSS și sateliții săi, inclusiv a folosirii spațiului aerian al acestora. Mai
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mult decît atît, SUA doreau ca aliații să nu asigure părți de schimb sau servicii de întreținere pentru aparate de zbor ale URSS sau ale țărilor-satelit. Și cum o mare parte din avioanele aflate în folosința statelor-satelit erau construite de americani, aveau nevoie de piese de schimb occidentale. Pe 12 iulie, CSN a acceptat recomandările Departamentului, prin documentul intitulat CSN 15, care a fost aprobat a doua zi, de către Truman. CSN 15 a întîmpinat o puternică rezistență din partea aliaților SUA și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
avioanelor ungurești să zboare la Amsterdam în schimbul zborurilor KCM la București, ambasadorul american din Marea Britanie, Lewis Douglas, i-a cerut administrației americane să reconsidere documentul CSN 15. Marea Britanie și celelalte țări din vestul Europei considerau actul drept o încercare a americanilor de a sista traficul aerian comercial dintre estul și vestul Europei pînă în momentul în care SUA vor fi fost pregătite să participe și ele. Cu toate acestea, Washingtonul refuza să se implice înainte ca Moscova să semneze un acord
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
francezii păstrau și ei tăcerea, acceptînd realitatea controlului sovietic asupra Dunării. Statele Unite insistau, totuși, ca întrunirea să se desfășoare înainte de data-limită de 15 martie 1948. Washingtonul era de părere că în caz contrar ar fi fost periclitată, pe viitor, influența americanilor asupra Dunării. Pe 27 februarie 1948, Departamentul de Stat a informat Moscova cu privire la necesitatea unei conferințe. Pe 15 martie, sovieticii au acceptat și au propus ca întrunirea să aibă loc la Belgrad, în Iugoslavia. Washingtonul a aprobat și lucrările conferinței
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
împotriva violărilor Tratatului din motive ideologice, nu pentru că ar fi putut induce vreo schimbare. Scopul era acela de a scoate în evidență imoralitatea comunismului. "Lunga telegramă" trimisă de George Kennan de la Moscova, în februarie 1946, justifica această nouă abordare politică. Americanii trebuiau să împiedice extinderea comunismului 472. Nu se putea cîștiga nimic ducînd tratative cu sovieticii; ei nu înțelegeau decît duritatea 473. Prin propunerea lui Kennan, mulți înțelegeau că SUA trebuie să tragă o linie, dincolo de care să nu permită răspîndirea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de influență sovietică. Aceasta se putea face prin elaborarea și punerea în practică, la momentul oportun, a unui "program complex de sprijinire a mișcărilor ilegale de rezistență din țările aflate dincolo de Cortina de Fier"481. CSN 7 reflecta mentalitatea multor americani care refuzaseră, în 1947, să accepte caracterul permanent al dominației sovietice asupra Europei de Est. Trei luni mai tîrziu, această viziune a Consiliului Securității Naționale a fost îmbrățișată, în mod surprinzător, de Iugoslavia. Pe 28 iunie, Cominformul a solicitat eliminarea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]