16,557 matches
-
minoritate de afiliați religios (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități de persoane fără religie și atei (%) și musulmani (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Žminj, Istria () [Corola-website/Science/330514_a_331843]
-
Strahoninec este o comună în cantonul Međimurje, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Strahoninec avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați. Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități de persoane fără religie și atei (%) și null Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Strahoninec, Međimurje () [Corola-website/Science/330523_a_331852]
-
majoritatea locuitorilor (%) erau croați. Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități de persoane fără religie și atei (%) și null Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Strahoninec, Međimurje () [Corola-website/Science/330523_a_331852]
-
este o comună în cantonul Primorje-Gorski kotar, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Viškovo avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, existând și minorități de sârbi (%) și bosniaci (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități de ortodocși (%), persoane fără religie și atei (%) și musulmani (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Viškovo, Primorje-Gorski kotar () [Corola-website/Science/330534_a_331863]
-
sârbi (%) și bosniaci (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități de ortodocși (%), persoane fără religie și atei (%) și musulmani (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Viškovo, Primorje-Gorski kotar () [Corola-website/Science/330534_a_331863]
-
o comună în cantonul Istria, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Tar-Vabriga avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, existând și minorități de afiliați religios (%), italieni (%) și sârbi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități de persoane fără religie și atei (%), ortodocși (%) și musulmani (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Tar-Vabriga, Istria () [Corola-website/Science/330513_a_331842]
-
italieni (%) și sârbi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități de persoane fără religie și atei (%), ortodocși (%) și musulmani (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Tar-Vabriga, Istria () [Corola-website/Science/330513_a_331842]
-
direcție se desprind idei care invocă argumente mai profunde, precum loialitatea, mândria, realizările, superioaritatea și conștiința națională ale unui popor. Sintetizând aceste accepțiuni putem concluziona că ideea de naționalism este strâns legată de concepte ca spațiu teritorial, limba, rasă, religie, apartenență, fără de care nu am putea-o defini. În cadrulmișcării reformiste de la sfârșitul secolului al XIX-lea încep a se distinge voci care susține ideea unei unități islamice ca o condiție esențială a progresului socio-politic. Cei care susțineau și credeau cu
Naționalism arab () [Corola-website/Science/331049_a_332378]
-
orientaliste, barba constituie un simbol puternic care frecvent invocă teama, dar are și diverse conotații la diferite persoane în timp și spațiu. De la Abe Lincoln la Ayatollahul Khomeini, de la jucătorii de hochei la adepții hippie, barba poate însemna bărbăție și apartenență la înalta societate; sau contrar, excentricitate, obscenitate și înapoiere. Studiile antropologice și psihologice centrate pe părul facial și îndeosebi pe barbă au indicat faptul că este păstrată dintr-o serie de motive, pornind de la semnificații religioase sau culturale, la o
Părul facial în lumea arabă () [Corola-website/Science/331106_a_332435]
-
conflictul ce opune două clase sociale: boierii de viță veche reprezentați de Dinu Murguleț, iubitor a pământului și a țărănimii, și burghezia rurală (arendașii lacomi și dornici de înavuțire) reprezentată de Tănase Scatiu și coana Profira, care nu are sentimentul apartenenței față de pământ și îi exploatează pe țărani pentru a obține cât mai mult profit. Scriitorul credea în rolul istoric al boierimii autohtone, care a păstrat și transmis urmașilor cele mai înalte virtuți morale ale neamului românesc. Personajele romanului întruchipează astfel
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
abolită treptat în anii 1840 și 1850. Rasismul este cea mai mare parte îndreptat împotriva romilor, care sunt în mod constant discriminați de către stat, autoritățile locale și întreprinderile private, în materie de locuințe, ocuparea forței de muncă și educație. Datorită apartenenței la clasele sociale de jos, romii sunt prinși într-un cerc vicios al sărăciei întărite de segregare. Romii sunt discriminați prin accesul la asistență medicală, ceea ce duce la condiții de sănătate în general mai precare, speranța de viață a minorității
Rasismul în România () [Corola-website/Science/334084_a_335413]
-
clase sociale: boierii de viță veche reprezentați de Dinu Murguleț și de coana Diamandula, iubitori ai pământului și ai țărănimii, și burghezia rurală (arendașii lacomi și dornici de înavuțire) reprezentată de Tănase Scatiu și coana Profira, care nu are sentimentul apartenenței față de pământ și îi exploatează pe țărani pentru a obține cât mai mult profit. Personajele din "Viața la țară" întruchipează astfel de principii morale: Dinu Murguleț este boierul vechi, dușman al reformelor sociale, Matei Damian și Sașa Comăneșteanu reprezintă boierii
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
care lucrează, oameni cu funcții administrative și oameni de artă care își desfășoară traiul pe fundul mării în orașe artificiale. Felix Aderca a lucrat în perioada 1920-1940 ca funcționar public în cadrul Ministerului Muncii. Internaționalitatea romanului corespunde cercetării recente a dublei apartenențe a autorilor româno-evrei. Romanul a fost bine primit la momentul apariției, deși unii critici contemporani au ignorat apariția sa. George Călinescu i-a făcut o recenzie consistentă și elogioasă în "Adevărul literar și artistic" din 1937 și apoi în "Istoria
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
în 1950, a estompat mult specificul identitar bucovinean și a produs schimbări profunde la nivelul relațiilor funcționale dintre așezările umane, orașele Rădăuți, Câmpulung Moldovenesc și Fălticeni stabilizându-se la un nivel ierarhic inferior față de Suceava. Estompată ușor în perioada 1918-1944, apartenența la aria culturală central-europeană - pe fondul ocupației sovietice și regimului comunist a fost pusă sub semnul întrebării în perioada 1944-1989. Pentru relațiile intraregionale, „opacitatea” frontierei româno-sovietice a fost un factor negativ, condițiile net restrictive de trecere ale acesteiea din epoca
Moldova Occidentală () [Corola-website/Science/334184_a_335513]
-
resurselor alocate de Uniunea Europeană, de partenerii de dezvoltare și de alți donatori ale căror resurse au fost incluse în bugetul de stat sau în bugetele unităților administrativ-teritoriale. Curtea de Conturi are drept însemne distinctive: stema, emblema, drapelul și insigna de apartenență la Curtea de Conturi, care au fost adoptate prin hotarârea nr.44 din 15 iunie 2006. Toate simbolurile caracteristice au: câmpul partiționat în bilete albastru și argint, o acvilă cruciată, de aur, cu ciocul și membrele roșii, cu aripile pe
Curtea de Conturi a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/334215_a_335544]
-
prin care cere stabilirea răspunderii penale și trimiterea în judecată a lui Ion Brătianu și a unora dintre miniștrii săi, pentru actele lor politice din timpul guvernării. Dezbaterile asupra acestei chestiuni vor împărți clasa politică în două tabere, care transcendeau apartenențelor politice. Prima care susținea cererea lui Blarenberg, avându-i ca exponenți principali pe Lascăr Catargiu și Gheorghe Panu, și a doua, reprezentată de Titu Maiorescu, P. P. Carp, Mihail Kogălniceanu și Take Ionescu. Opunându-se atribuirii răspunderii penale pentru acte
Activitatea politică a lui Take Ionescu () [Corola-website/Science/335151_a_336480]
-
de la 29 octombrie 1656, bucata de teritoriu din împrejurarea de Scharnitz inclusiv zonei Porții Claudia a fost schimbată cu una în jurul muntelui "Kienleithenkopf" și a moșii "Karolingerhof" precum dreptul de trecere în valea "Hinterau". În sfârșit, pe 28 mai 1766, apartenența localității Scharnitz cu Porta Claudia a fost confirmată definitiv la Tirol. În anul 1845, s-a stabilit la Scharnitz " Prima fabrica de asfalt tirolez". Cu acest asfalt a fost pavat și centrul orașului Innsbruck. Scharnitz întreține legături strânse cu orașul
Scharnitz () [Corola-website/Science/335190_a_336519]
-
limbă literară apare și cea de limbă comună. Gheorghe Constantinescu-Dobridor definește limba comună ca „aspect[ul] actual al limbii vorbite de o națiune, bazat pe o cât mai mare uniformitate cerută de practica comunicării, însușită de întreaga colectivitate, indiferent de apartenența dialectală a vorbitorilor”, deci nu o raportează la limba literară. Pentru alți lingviști, „limbă literară” și „limbă comună” sunt sinonime. După părerea altora, limba comună este varianta vorbită a limbii literare. La unii lingviști care folosesc termenul de „limbă standard
Limbă literară () [Corola-website/Science/335230_a_336559]
-
cetățenia Republicii Moldova dobândește cetățenia la aceeași dată cu părinții. În cazul în care numai unul dintre părinți dobândește cetățenia Republicii Moldova, părinții vor hotărî, de comun acord, asupra cetățeniei copilului. În cazul în care părinții nu cad de comun acord, asupra apartenenței copilului la Republica Moldova va decide instanța de judecată, ținând cont de interesele acestuia, în cazul cînd există o declarație expresă în acest sens a părinților. Pentru copilul care a împlinit vîrsta de 14 ani se cere consimțămîntul lui, autentificat de
Legea cetățeniei moldovenești () [Corola-website/Science/331534_a_332863]
-
înfietorii săi sunt cetățeni ai Republicii Moldova. Asupra cetățeniei copilului apatrid înfiat de soți unul dintre care este cetățean al Republicii Moldova, iar celălalt cetățean străin, hotărăsc înfietorii, de comun acord. În cazul în care înfietorii nu cad de comun acord, asupra apartenenței copilului la Republica Moldova va decide instanța de judecată, ținând cont de interesele acestuia. În cazul copilului care a împlinit vîrsta de 14 ani, se cere consimțămîntul lui, autentificat de notar. Copilul cetățean străin înfiat de soți, ambii sau numai unul
Legea cetățeniei moldovenești () [Corola-website/Science/331534_a_332863]
-
cetățean al Republicii Moldova. Asupra cetățeniei copilului apatrid care se află sub tutela soților unul dintre care este cetățean al Republicii Moldova, iar celălalt cetățean străin hotărăsc, de comun acord, tutorii. În cazul în care aceștia nu cad de comun acord, asupra apartenenței copilului la Republica Moldova va decide instanța de judecată, ținînd cont de interesele lui. În cazul copilului care a împlinit vîrsta de 14 ani, se cere consimțământul lui, autentificat de notar. Copilul cetățean străin care se află sub tutela soților ambii
Legea cetățeniei moldovenești () [Corola-website/Science/331534_a_332863]
-
retribuită pe care o sperase, l-a făcut să se înhăiteze cu alți novici în cler sortiți șomajului, apucându-se de beții și șotii pe deoparte și nutrind un profund dispreț, invidie și antipatie față de cei cu viitorul asigurat datorită apartenenței la familiile bine plasate, la burghezia pariziană. Locuind într-o chilie a bisericii Saint-Benoît, situată în centrul "Cartierului latin" Villon a avut ocazia să cunoască personal familiile celorlalți clerici din biserică, precum pe comandantul jandarmeriei pariziene, magistratul () Robert d’Estouteville
Opera lui François Villon () [Corola-website/Science/331553_a_332882]
-
de șoc), respectiv grupul de reeducat. Mutările în interiorul închisorilor se făceau la indicațiile ofițerilor politici. În prealabil, prin rețeaua informațională a închisorii (din care făceau parte inclusiv cei din grupul reeducator), se strângeau detalii compromițătoare despre viitoarele victime. (de exemplu: apartenența legionară, omisiuni din timpul anchetelor, activitate anti-comunistă nedeclarată). Aceștia se infiltrau printre deținuți, devenind apropiați în condițiile regimului de detenție. După o perioadă de tatonare, în care membri grupului de reeducat erau chestionați cu privire la atitudine lor față de mișcarea legionară, partidul
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
de aceea, atent la a prelua informații din surse neoficiale pe care le poate valorifica sub forma bârfei și a zvonului. El vede potențialul fructificării acestor informații care îi oferă pentru o scurtă perioadă o poziție centrală în grupul de apartenență. Ajunge să fie “cineva”. Părerea lui contează. Folosit în cadrul războiului psihologic, zvonul are ca finalitate modificarea concepției, atitudinii, opțiunilor și comportamentului forțelor adversarului sau neutrilor, afectarea sau influențarea voinței factorilor de decizie sau a liderilor inamici de a acționa, precum și
Zvon () [Corola-website/Science/331663_a_332992]
-
utilizatorilor de Internet și crearea, distribuirea și schimbul de conținut (text, foto, video, audio, prezentări multimedia etc.) între membrii unor grupuri sociale (prieteni, colegi, familie etc.) care se formează pe bază de încredere, fiecare membru căutând să-și valorifice identitatea, apartenența, creativitatea și libertatea de exprimare și participare. I. site-uri web (browsing social media) 1. rețele sociale (social networks) - comunități online de utilizatori care pot fi: a. generale - se bazează pe construirea unei liste de prieteni și cunoștințe cu care
Media de socializare () [Corola-website/Science/331832_a_333161]