21,099 matches
-
și istorie, îngropat și el în niște pivnițe impresionante din orașul vechi. În fostul abator al orașului se găsesc acum relicvele adunate din mai multe biserici ale orașului. Sfinți importanți și sfinți minori, aruncați într-un subsol slab luminat de aripa mortală a secularizării catolicismului. Cea mai puternică impresie este cea produsă de relicvele lui Saint-Felix, aduse din catacombele Romei și împodobite cu grijă de-a lungul vremii de mâinile călugărițelor catolice cu mii de mărgele, perle false și adevărate, fir
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
se deziminte nici de această dată. Unde sunt stilourile coloniale de altădată, groase și solide ca bastoanele albilor cu caschetă de plută pe cap? 21 iunie 2003 Chelner (serveur sună mai nobil) voluntar la o sărbătoare a românilor din Geneva, aripa bogată, integrată, aurită, respectabili profesioniști ajunși aici prin anii '70. O prezență necesară pentru a-mi plăti datoria morală și nu numai față de doctorul stomatolog MV, un om extraordinar care m-a îngrijit odată aproape gratuit. Ciudată impresie lăsată de
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Daniel este, cum am putea spune în limba română, puțin dilimandros, un bio-bio inofensiv, cum sunt mulți în Elveția. Peace, love, music forever ar putea fi una dintre principiile lor de viață. Astăzi l-am descoperit plantat la intrarea din aripa de est a Universității, cu niște foi de hârtie în mână. Un eseu despre Erich Fromm și umanismul operei sale, după cum îmi mărturisește. Celor interesați de eseu, le oferă un măr galben. Atunci când am părăsit universitatea, am descoperit eu însumi
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
mai vrea să plece de acolo, este imaginea unei muște care a intrat sub cadranul de plastic al unui ceas mare, chinezesc, de bucătărie; se zbate disperată să scape de acolo, să evite secundarul în mișcare, care o izbește peste aripi. Iar musca își reia zborul haotic, în căutarea unei ieșiri care nu s-a închis în urma sa. Tot în acest film se mai pot vedea niște babușka lustruind frenetic o cruce mare de aramă ce urmează a fi aburcată pe
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
și antipatii, dar mai ales silă și sațietate. Politica a devenit, pentru mine, un soi de vulcan noroios care scuipă la suprafață tot felul de dejecții. Părinții mei făceau o politică laxă, provincială. Tata era georgist, adică făcea parte din aripa lui George Brătianu. Mama era liberală și adeptă a lui Dinu Brătianu. Mama, care era o femeie foarte activă, a îndeplinit și funcția de consilier municipal. În preajma alegerilor, pleca însoțită de un partener la țară, într-o trăsură mare, elegantă
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
Un braț că de zăpadă lăsat e pe covoare Pe sanu-i mic și tare tresare-nfiorat... Surade-n somnu-i dulce și candid de fecioara Copil-acum pierdută în vraja unui vis... În ceasu-acest al nopții un tainic gând îi zboară Purtat pe- aripi de îngeri spre lumi de paradis.... Pe fața ei frumoasă alunecă o rază Ce fruntea i-o săruta și umărul ei gol... Din colțul de fereastră deasupra ei veghează, Aceeași lună plină urcând pe cer domol... E liniște, adâncă, doar
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Octavian Loghin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93336]
-
promoția noastră a absolvit liceul. Păcat că inteligentul și harnicul coleg Ciprian Prelipcean nu a putut să se prezinte atunci la facultate, întrucat tatăl său, învățător în Horodnicul de Jos, a fost arestat. Alt coleg căruia i s-au tăiat aripile încă înainte de terminarea liceului a fost Cornel Vătăman (astăzi Nicoară) - care a fost nevoit să părăsească liceul și să meargă la o școală de meserii în Ardeal. Mai tarziu prietenul Cornel, prin inteligență și abilitate, avea să învingă tarele nedreptăților
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93322]
-
cu titlul Dislocatul. Într-o dimineață, povestește, vede pe punte o pasăre care deodată, pe neașteptate, și în mod inexplicabil, și-a schimbat zborul spre est, spre moarte: „Pasărea aceea sunt eu. Era castanie, cu două pete albicioase pe vârful aripilor. Sunt oare o creatură mai slabă decât o pasăre călătoare înfricoșată să zboare singură și să descopere ce se întinde dincolo de apele perfide, despre care cei vechi vorbesc ca de ceva tabu? Pasărea, de aceea, era de neajuns. Era «Dislocatul
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
să descopere ce se întinde dincolo de apele perfide, despre care cei vechi vorbesc ca de ceva tabu? Pasărea, de aceea, era de neajuns. Era «Dislocatul». Când am încercat să mă apropii de ea, a zburat în altă parte. Cu bătaia aripilor a rupt monotonia albului de la orizont și a fugit spre scânteierea unei lumini în depărtare. Pasărea aceea sunt eu... A zburat spre lumina puternică a răsăritului, neștiind ce o așteaptă. Sunt la fel ca ea... Nu aștept milă de la alții
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
convins o dată să nu mă mai bat cu morile de vânt, să las dracului morile de apă, să renunț la mulinologie, devenind înțelept, cum cere veacul. Îi cred. Dar sunt ceasuri de noapte când, mute, morile de vânt, înalte, cu aripi lungi, uscățive, deșirate, palide, îmi apar în vis mergând la pas, călări pe Rosinante hamletiene, alături de morile de apă, mici, bondoace, bătute-n cap și bonome, păstrând în ochi o poftă de viață pe cât de neghioabă, pe atât de inteligentă
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
o pereche de cercei din aur reprezentând cabina spațială Apollo. John Fairfax - plecat din Insulele Canare la 20 ianuarie - ajunge în Florida, la 20 iulie, trecând Atlanticul într-o barcă cu vâsle (8 metri lungime), în formă de pantof, împodobită cu aripi de rechin, amintire dintr-o luptă dusă pe ocean. Fairfax e bronzat și într-o dispoziție excelentă: - Vreau să dorm o săptămână. - Guvernul Maiestății Sale a primit suficiente garanții că oceanograful american Dan Taylor nu va face nici un rău, cu
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, la recenta Consfătuire 374 de lucru a CC al PCR - munca și aspirațiile oamenilor se așază pe făgașul istoriei sub semnul sfânt al datoriei față de partid și popor.“ (Astra, octombrie 1978) TĂUTU Nicolae Aripile partidului (nota V. I.) „E tinerețea noastră Partidului datoare Să-nalțe pentru toate al mulțumirii glas, Căci el ne-a dat aripa spre zări, cutezătoare Și el ne-învață zborul prin ani fără popas.“ („E tinerețea noastră Partidului datoare“, Scînteia
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
așază pe făgașul istoriei sub semnul sfânt al datoriei față de partid și popor.“ (Astra, octombrie 1978) TĂUTU Nicolae Aripile partidului (nota V. I.) „E tinerețea noastră Partidului datoare Să-nalțe pentru toate al mulțumirii glas, Căci el ne-a dat aripa spre zări, cutezătoare Și el ne-învață zborul prin ani fără popas.“ („E tinerețea noastră Partidului datoare“, Scînteia tineretului, 30 aprilie 1958) „De sub cenușă de foc când sângeram în «Țara nimănui», ne răscoleam gândul rănit prin cuvintele lui. Când treceam
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
păzit părinții ființa, prin câte jertfe și lupte au reușit comuniștii, Feții-Frumoși cu înfățișare simplă, să repună în drepturi poporul.“ (Contemporanul, 29 octombrie 1971) „Partidule, îți crești copiii Ca un părinte iubitor; Le dai povață înțeleaptă Cutezătoare armă dreaptă, Și aripi dornice de zbor.“ („Partidului“, Cărți noi, 6 iunie 1972) „România modernă, visul și jertfa lui Bălcescu, s-a putut înălța și se desăvârșește astăzi, de aceea, conștiința clasei muncitoare a devenit conștiința întregului popor. Conștiință ce poartă un nume: Partidul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
dedicate păcii și colaborării universale.“ (Scînteia, 22 noiembrie 1978) ZAMFIRESCU Violeta „Ce iarnă de purificare Te-a nins din leagăn, să răsari, tăria firii. Torță a țării, Visând, luptând, neabătut, Aerul tare Al comunismului ne-adie fața, Și tu rămâi aripa zbor a tuturor.“ („Patria îi cântă numele“, în Omagiu tovarășului Nicolae Ceaușescu, Editura Politică, București, 1973, p. 432) „Cu iubire profundă față de casă, de om, de victorie a păcii - A socialismului și comunismului, Tovarășa Elena Ceaușescu exprimă marele destin al
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
tine, Din ianuarie în ianuarie mai încărcat de lumină Și ce simplu suind Ceaușescu, trecând în renume: Acest popor ce-n inima ta bate deodată și devine.“ („Omul țării“, Cronica, 20 ianuarie 1978) BRAD Alexandru „Pe sub lumina mea de țară Aripa ta să bată iară, Să spargă în auz de floare Zvonul înalt, de sărbătoare, Vindecător de frig și teamă - Partid cu veșnicia de o seamă.“ („Roșu de inimă“, Săptămîna, 6 mai 1977) „Paul Anghel, care avea și el ochii în
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
acțiune pentru înflorirea patriei, pentru ridicarea ei pe culmile cele mai înalte ale civilizației comuniste.“ (Cronica, 29 aprilie 1977) GALIȘ Veronica „Sărbătorim acum în dulce grai Pe dreapta fiică a acestui plai. Sub limpede, mândru tricolor Să-i fie anii aripi mari de zbor.“ („Poem în dulce grai“, România literară, 4 ianuarie 1979) GEORGESCU Florian „Dragostea luminoasă de patrie pe care o cultivăm cu toată ardoarea, implicând cunoașterea istoriei poporului român și a naționalității conlocuitoare de pe cuprinsul țării, se conjugă și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
formulate de secretarul general al partidului reprezintă inepuizabile teme de o deosebită importanță.“ („Școala muncii, temă esențială a creației literar-artistice“, Teatrul, ianuarie 1987) MĂRGINEANU Ion, scriitor „E Ceaușescu caldul adevăr, Ce inima și fapta ți-o-nveșmântă, Visul ce-ajunge aripă și dor Fierbinte-al plaiului ce cântă.“ („Gând la o aniversare“, România literară, 2 februarie 1978) „Spice de grâu, brazi, sonde, a patriei diademă Se-nmănunchează astăzi, sub steaua de pe stemă, E unic tricolorul și unică-i mândria, Partidul, Ceaușescu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
decembrie 1982) „E-n «Era Ceaușescu» România meleagul faptei de izbânzi solare spre-a ne-nflori prin vârste bucuria prin sens de mâini și frunți triumfătoare.“ („Poem de slavă lui August 23“, Tribuna, 20 august 1987) SOFRONIE Cornel „Cu El aripi de aur noi fiecărui țel Vom construi din gândul întors către lumină Priviți drept în ochi și veți afla la El Iubirea fără margini ce-n țară se declină.“ („Cu Elă“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 21 noiembrie 1982
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
piscul păcii ce vital ne cheamă, Sculptând un ideal pe tricolor; Ni-i patria de a pururi bună mamă, Ne e partidul brav conducător.“ („Spre comunista stea“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 19 decembrie 1982) „Țara și partidul - două aripi Ce tinerețea de lumini ne-ndrumă: El fiind stegarul fiecărei clipe, Iar țara noastră - cea mai bună mamă!“ („Trepte“, Luceafărul, 21 martie 1987) ȘTEFANACHE Corneliu „După cum știm, întreaga noastră activitate s-a aflat sub semnul măsurilor adoptate de Plenara din
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
București, 1973, p. 448) „Suind în focul luptei, călit în focul vieții, S-au adunat victorii pe vârsta de cetate, De șase ori deceniul pe frunte-i s-a rotit, Conducător de vise și de luciditate, Spre viitor poporul îndeamnă aripi noi Și-nalții fii ai țări cu timpul se vor bate Având în fruntea luptei pe cel mai vrajnic-fiu, Conducător de vise și de luciditate.“ („Suind în focul luptei“, Contemporanul, 27 ianuarie 1978) URSU Ion, prof. „Prin activitatea sa prodigioasă
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
lucide și avântate care imprimă fiecărei decizii și fiecărui îndemn al secretarului general specificul marxismului creator propriu gândirii sale și acțiunii sale.“ (Arta, 11/1977) ZAMFIR Vasile „Slăvind o țară adunată-n fii Și a comunismului cunună De aur cu aripile ei vii. Răspunsu-i miez de soare și de lună.“ („Imn“, Săptămîna, 30 decembrie 1977) „Ca niște vetre arzând în Anul Nou Dau plaiurile noastre larg lumină, Lângă-al națiunii-Întâi Erou Ea ctitorește-n patrie grădină.“ („Lângă-al națiunii-Întâi Erou“, Contemporanul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
grabă de părinți când a început urgia. Abia venisem dintr-o vizită și tata meșterea ceva la televizor, când a și zburat de-acolo, n-am mai apucat să văd când a prins-o și pe aia mică de-o aripă. Mama m-a împins repede pe scări, acolo era întuneric și era hărmălaie, am dat nas în nas cu alți copii de prin vecini, alungați și ei din case de un vuiet nimicitor. Și mama tot striga în spatele tatei: „Nicule
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
-se cu vioara să ajungă în autobuz. Într-o zi, el n-a mai putut să urce, iar ea, fără să se controleze, i-a aruncat gestul acela al lui Agnes, fluturând degetele lin în aer, ca o zbatere de aripi, în semn de recunoaștere. Pe urmă și-a dat seama că nici măcar nu-l cunoștea, însă Gabriel i-a zâmbit; pe urmă, a dansat, a valsat surâzătoare și îmbujorată printre curci, ah, ah, ah, ce nebunie, băiatul cu vioara i-
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
ar fi măritat și mâine, mamă-sa o bătea la cap, taică-său îi aducea toți ofițerii neînsurați din cazarmă, ca să-i prezinte. Gabriel nu era iubirea vieții sale, o lega doar fluturatul acela al mâinii ca o zbatere de aripi și căutătura lui, câteodată pierdută, alteori aprigă, timp de aproape doi ani, ea în drum spre abatorul de curci, în autobuz, dimineața, el spre școală. Cu poșetuța ei caraghioasă și pantofii cu talpă EPA, la care mama ținea tare mult
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]