17,038 matches
-
preotului Vasile Coșbuc.( Vezi detalii în Istoria Parohiei) Vechea biserică cu hramul "Sfinții Cosma și Damian" din centrul satului În toamna anului 1927, prin stăruința studențimii din sat, cu sprijinul unor intelectuali și plugari inimoși din Leșu, a luat ființă căminul cultural, care încă de la început a purtat denumirea de "Căminul cultural "Locotenent George Pop"". Activitatea căminului cultural se va dezvolta în anii următori, urmând tipul de activitate pe care a desfășurat-o în comună colectivul de studenți participanți la studiul
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
cu hramul "Sfinții Cosma și Damian" din centrul satului În toamna anului 1927, prin stăruința studențimii din sat, cu sprijinul unor intelectuali și plugari inimoși din Leșu, a luat ființă căminul cultural, care încă de la început a purtat denumirea de "Căminul cultural "Locotenent George Pop"". Activitatea căminului cultural se va dezvolta în anii următori, urmând tipul de activitate pe care a desfășurat-o în comună colectivul de studenți participanți la studiul sociologic, sub conducerea profesorului Dimitrie Gusti, în concepția căruia căminul
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
din centrul satului În toamna anului 1927, prin stăruința studențimii din sat, cu sprijinul unor intelectuali și plugari inimoși din Leșu, a luat ființă căminul cultural, care încă de la început a purtat denumirea de "Căminul cultural "Locotenent George Pop"". Activitatea căminului cultural se va dezvolta în anii următori, urmând tipul de activitate pe care a desfășurat-o în comună colectivul de studenți participanți la studiul sociologic, sub conducerea profesorului Dimitrie Gusti, în concepția căruia căminul cultural trebuia să fie "locul de
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
Căminul cultural "Locotenent George Pop"". Activitatea căminului cultural se va dezvolta în anii următori, urmând tipul de activitate pe care a desfășurat-o în comună colectivul de studenți participanți la studiul sociologic, sub conducerea profesorului Dimitrie Gusti, în concepția căruia căminul cultural trebuia să fie "locul de întâlnire a puterilor culturale ale unui sat, pentru aceasta el având nevoie ... de membri nu numai însuflețiți ci și în stare totodată să înțeleagă în adâncime și să pună în practica de toate zilele
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
de întâlnire a puterilor culturale ale unui sat, pentru aceasta el având nevoie ... de membri nu numai însuflețiți ci și în stare totodată să înțeleagă în adâncime și să pună în practica de toate zilele programe răsărite din nevoile satului." Căminul cultural din Leșu a devenit locul de întâlnire a tuturor puterilor culturale din localitate, această instituție în care practic s-a lucrat pe bază de voluntariat fiind cea care a organizat și condus de aici înainte întreaga activitate din domeniu
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
din localitate, această instituție în care practic s-a lucrat pe bază de voluntariat fiind cea care a organizat și condus de aici înainte întreaga activitate din domeniu: dansuri, bibliotecă, cor, etc. Biblioteca a fost înființată în același an cu căminul cultural. Cel care a sustinut cu ardoare inființarea si îmbogățirea fondului de carte în perioada interbelică a fost Anton Cosbuc. În prezent în satul Leșu, există 2 biblioteci. Biblioteca căminului cultural numără cca. 10.300 de volume și biblioteca din
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
cor, etc. Biblioteca a fost înființată în același an cu căminul cultural. Cel care a sustinut cu ardoare inființarea si îmbogățirea fondului de carte în perioada interbelică a fost Anton Cosbuc. În prezent în satul Leșu, există 2 biblioteci. Biblioteca căminului cultural numără cca. 10.300 de volume și biblioteca din Școala Leșu-Sat are în patrimoniu peste 2200 volume . Mândria localității Leșul, o constituie corul și trișcasii soliștii săi vocali și instrumentali. În tradiția muzicală a satului balade ca „Împărate ardeți
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
să fie exact intonate, frazarea bine conturată iar ritmul precis; accentele, mișcarea și timbrul să fie puse de asemeni în slujba ilustrării imaginilor, mișcării și acțiunilor conținute în text. În vara anului 1954, la numai un an de la înființare, corul căminului cultural din Leșu a obținut "premiul I pe țară și titlul de laureat la cel de al lll-lea Concurs al formațiilor artistice de amatori". Juriul, publicul, radioul și presa scrisă din acea vreme, au avut cuvinte de înaltă apreciere la adresa
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
curea. Din trișcă își cântau mai mult leșenii durerea și dorul, cu trișca și cavalul imaginau ei curgerea tumultoasă a izvoarelor, cu trișca era pornit și continuat jocul feciorilor și fetelor la șezătoare. Din dorința de a completa sonoritățile corului Căminului cultural, Tudor Jarda a introdus și instrumente populare (trișcă și steag). Folosind acompaniamentul de trișcă pentru îmbogățirea coloritului sonor al pieselor corale, în mintea coriștilor și a dirijorului s-a născut ideea înființării unei formații de trișcași pentru completarea corului
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
dop. Acestei formații instrumentale i s-a alăturat din anul 1969 grupul de chiuitoare care fie cântau melodia cu trișcașii, fie strigau pe melodia interpretată de aceștia. Din acest grup au făcut parte: Înființată în anul 1953, când director al căminului cultural era Toma Artene, și această orchestră populară a leșenilor a desfașurat o activitate remarcabilă, atât pe plan local, dar mai ales pe plan regional, național sau chiar international. La concursurile și festivalurile artistice de amatori cu caracter național, trișcașii
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
joc. Daca în vremuri mai îndepărtate fetele intrau în joc pe la 14-15 ani, astăzi intră la o vârstă mai mică, de 11-12 ani. Alături de tineri, la hora satului participau, ca spectatori, și cei vârstnici. Astăzi jocul duminical se desfășoară în căminul cultural și nu se ține cu regularitate; se organizează mai mult cu prilejul marilor sărbători de peste an, în restul duminicilor tineretul participă la discoteci. Șezătoarea la Leșu se păstrează din timpuri străvechi, când femeile și fetele torceau lâna și cânepa
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
sediul nou, ne mai punând la socotela investițiile făcute pentru ridicarea clădirilor din dotarea CAP-ului. La ora actuală în fosta comuna Liveni există ca instituții de cultură, învățământ și sănătate urmatoarele obiective: Școli generale, o gradiniță, 2 biserici, un cămin cultural și un dispensar uman. În ceea ce privește comerțul și desfacerea mărfurilor existente pe raza satelor Iorga, Loturi și Livenii Noi sunt aproximativ 14 magazine privatizate iar în domeniul prestărilor de servicii agricole, exista 6 prestatori particulari de sisteme de mașini și
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
amenajate corespunzător cerințelor actuale ale învățământului modern, cu 3 laboratoare de fizică și chimie, 2 laboratoare de informatică, 9 cabinete, 1 atelier de tricotaje, 1 atelier de tâmplărie, 1 sală de sport și bază sportivă corespunzătoare. În comună există un cămin cultural construit în 1972 și modernizat în 2000 care posedă o sală de spectacole cu 300 de locuri și o bibliotecă cu 25 456 de volume, împreună cu biblioteca școlii. În cadrul căminului cultural funcționează formații artistice cu prestigiu național, multe formații
Comuna Tudora, Botoșani () [Corola-website/Science/300928_a_302257]
-
sport și bază sportivă corespunzătoare. În comună există un cămin cultural construit în 1972 și modernizat în 2000 care posedă o sală de spectacole cu 300 de locuri și o bibliotecă cu 25 456 de volume, împreună cu biblioteca școlii. În cadrul căminului cultural funcționează formații artistice cu prestigiu național, multe formații, printre care cea de dansuri bărbătești, formația de căiuți, grupul vocal și altele, participând la numeroase festivaluri folclorice interne și internaționale. Localitatea Tudora este o importantă vatră folclorică, cu datini și
Comuna Tudora, Botoșani () [Corola-website/Science/300928_a_302257]
-
harnic și perseverent , a reușit să desfășoare o activitate intensă pe plan cultural, administrativ ,economic, și social realizând multe planuri de interes obștesc: construcția podului peste Olt, înființează târgul în comuna, înființează și conduce Cooperativa de consum din sat, contruiește căminul Cultural, fiind totodată și sciitor, publicând și scriind multe piese de teatru, etc, jucate de elevii de la școala din sat.
Crihalma, Brașov () [Corola-website/Science/300938_a_302267]
-
-și întocmiseră până atunci gospodării personale din lipsa terenurilor disponibile. Cele două părți de sat alcătuiesc astăzi o unitate închegată, însă locuitorii fac deosebirile dintre ele. În centrul actual al satului sunt așezate instituțiile principale: școala generală, grădinița de copii, căminul cultural și poșta. Toate aceste instituții au sedii proprii. Localitatea Dudescu se situează în câmpul Zăvoaia și se învecinează din punct de vedere al reliefului cu lunca Călmățuiului. Câmpul Zăvoaia ocupă partea de nord a Bărăganului Central, de lângă Călmățui; are
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
masa mirilor. Grăitorul zice: „Mnirele nostru-i în pielea goală pă sub chimeșe!”. Atunci mireasa îi dăruiește mirelui o cămașă albă. Urmează nașii, părinții, rudele apropiate și ceilalți nuntași. Drept daruri se dau banii cadouri, constând în lucruri utile viitorului cămin. Grăitorul glumește tot timpul făcându-i pe nuntași să râdă. Nuntașii care pun bani sunt anunțați cu numele, specificându-se gradul de rudenie și mai ales „relațiile” de prietenie cu mirele sau mireasa. Se exagerează și sumele depuse, anunțându-se
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
trebuiau să aibe stagiul militar satisfăcut, care se adună în preajma sărbătorilor de Crăciun. Astfel, în Ajunul Marelui Praznic, această ceată de feciori merge la colindat din poartă-în-poartă cântând colinde și vestind Nașterea Domnului. A doua zi se organizează ""jocul"" la Căminul Cultural. Șezătoarea Un alt obicei, specific femeilor, era șezătorea. Sătencele se adunau seară de seară la gazdă unde coseau, torceau și cântau. Sezătoarea a reprezentat metoda de bază prin care s-au transmis, din generație în generație, meșteșugurile, cântecele populare
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
satele componente există rețea de telefonie fixă și acoperire de către principalele rețele de telefonie mobilă. Infrastructura socio-edilitară este formată dintr-o școală generală în reședința de comună cu localuri în toate satele componente, o grădiniță în satul Bordei Verde, trei cămine culturale (în prezent fiind renovate și funcționale doar cele din satele Bordei Verde și Constantin Gabrielescu), o bibliotecă comunală, un dispensar comunal, un parc public (în satul Bordei Verde, zona Vintilești), alimentare cu apă potabilă, trei biserici ortodoxe și o
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
avut o evoluție încadrată în evoluția generală a situației din țară și în mod specific a evoluției județului Brăila. Are loc un proces de consolidare economico-administrativă în cele două noi comune, caracterizate prin crearea și dezvoltarea instituțiilor (primării, școli, biserici, cămine culturale, etc.) precum și a diferitelor forme de activitate economică (exploatații agricole, mori, bănci populare, comerț etc). în satul Bordeiul-Verde, școala de băieți este înființată în 1864 iar școala de fete în 1879. Biserica, cu hramul „Sfântul Dumitru”, este înființată la
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
teritoriului și localităților urbane și rurale"". La sfârșitul anilor '70 pe timpul mandatului de primar al lui "Aurel Cioran", a fost inițiat și executat un important program de dezvoltare a infrastructurii edilitare a comunei: pietruirea ulițelor noroioase ale satelor, construirea noului cămin cultural din Bordei Verde, construirea noului dispensar comunal, construirea noii grădinițe din fostul sat Vintilești, construirea celor două blocuri de locuințe din centrul comunei, modernizarea rețelei de alimentare cu energie electrică, introducerea telefoniei fixe la abonați individuali, etc. Înăsprirea generală
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
10 trenuri de marfă în 24 de ore. În domeniul serviciilor localitatea depinde de : 1 Unități de administrație: primărie, poliție ; 2 Unități pentru învățământ: o școală generală clasale I-X, școală de arte și meserii, o grădiniță ; 3 Unități culturale: căminul cultural care împreună cu terenul aferent a fost câștigat, prin hotărâre judecătorească de către urmașa proprietarului inițial al terenului, biblioteca; 1 Unități de cult: biserica ortodoxă; 2 Unități comerciale: - 7 societăți comerciale alimentare sau mixte, în curțile proprietarilor; - magazin mixt; - oficiu PTTR
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
desprins propuneri care vizează o mai buna funcționare a localității. O primă cerință a administrației publice locale a fost introducerea în intravilanul localității a terenurilor cu construcții de locuințe aflate în prezent în extravilan. O altă cerință se referă la căminul cultural pentru care se dorește stabilirea unui nou amplasament, lângă primărie, în fața școlii. Din anchetele efectuate s-au desprins și propuneri privind căile de circulație rutieră și rețelele edilitare. Acestea sunt: reparații de îmbrăcăminți asfaltice; împietruirea drumurilor de pământ; extinderea
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
și astfel au îmbrăcat costume din stofe de diferite culori, închise. Cele două etnii care trăiesc și se împacă bine de sute de ani, români și maghiari, au reprezentative în momentul de față, dintre dansurile populare, călușarul și boricza. De când căminul cultural nu mai este condus de director cu normă întreagă, a scăzut și activitatea culturală. În momentul de față în Tărlungeni funcționează un singur cămin cultural, cu director retribuit în satul reședință. În acest moment singurele activități culturale care se
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
și maghiari, au reprezentative în momentul de față, dintre dansurile populare, călușarul și boricza. De când căminul cultural nu mai este condus de director cu normă întreagă, a scăzut și activitatea culturală. În momentul de față în Tărlungeni funcționează un singur cămin cultural, cu director retribuit în satul reședință. În acest moment singurele activități culturale care se desfășoară în căminul cultural sunt nunțile, balurile și alte mese festive și din când în când câte o proiecție de film, o adunare politică sau
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]