20,606 matches
-
Acesta este prezentul. Cum s-a ajuns aici în decursul istoriei? După opinia lui A. Toffler [42] societatea umană a cunoscut, de-a lungul timpului, trei etape distincte: primul val sau civilizația agricolă (8000 î.e.n. - 1750); al doilea val sau civilizația industrială (1750 - 1955); al treilea val sau civilizația postindustrială (ce debutează începând cu anul 1955). În cadrul primului val (vezi figura 1), principalele repere sunt reprezentate de apariția agriculturii, apariția satelor, inventarea ansamblului roată-osie, inventarea carului, inventarea scrisului, prelucrarea fierului, inventarea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
în decursul istoriei? După opinia lui A. Toffler [42] societatea umană a cunoscut, de-a lungul timpului, trei etape distincte: primul val sau civilizația agricolă (8000 î.e.n. - 1750); al doilea val sau civilizația industrială (1750 - 1955); al treilea val sau civilizația postindustrială (ce debutează începând cu anul 1955). În cadrul primului val (vezi figura 1), principalele repere sunt reprezentate de apariția agriculturii, apariția satelor, inventarea ansamblului roată-osie, inventarea carului, inventarea scrisului, prelucrarea fierului, inventarea tiparului. Apariția mașinismului marchează sfârșitul primului val și
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
gândirea. Trebuie doar să o utilizăm. Creativitatea fiecărui membru al societății este sursa primară a progresului umanității în ansamblu. Ce ar fi cultura contemporană fără Pitagora, Newton sau Einstein, fără Homer, Shakespeare sau Eliade, fără Michelangelo, Picasso sau Brâncuși, .....? Dar civilizația contemporană fără Traian Vuia sau Gogu Constantinescu, fără mulțimea inovatorilor, a inventatorilor mai mici sau mai mari, a realizatorilor de locuințe, drumuri, poduri, nave maritime și spațiale, îmbrăcăminte, tipografie, medicamente...? Tendința spre progres este o lege naturală a societății umane
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Dobrogea jună”, „Viitorul”, „Universul copiilor” ș.a. Revenit la catedră, are o remarcabilă activitate didactică, concretizată și în editarea, între 1921 și 1935, a numeroase manuale de istorie (pentru învățământul secundar) și cursuri de antichități greco-romane, de ceramică greacă, de istoria civilizației ș.a., între care și Istorie și politică militară (1922), curs predat la Școala Specială de Infanterie. La aceasta se adaugă importante inițiative arheologice - participarea la săpături, conducerea unor șantiere în Dobrogea și Bucovina -, de asemenea înființarea Muzeului de Antichități din
TAFRALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290036_a_291365]
-
un predecesor al studierii arhivelor cantemirene din Cabinetul lui Petru I (Moscova, Sankt Petersburg), pe urmele cărora a mers și Ț., predând Bibliotecii Academiei Române documente inedite (hărți, manuscrise, desene). Cartea abordează aspectele activității lui Dimitrie Cantemir (istorie, geografie, cultură și civilizație, filosofie, religii, lingvistică, arte plastice, muzică, ezoterism, medicină și chimie, politică), fenomen unic prin amploare pentru pragul secolului al XVIII-lea european, receptat ca atare de savanții vremii. Mic dicționar de literatură română (2000) include, pe lângă autori, indiferent de meridianul
ŢARALUNGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290080_a_291409]
-
Sorbona. Obține mai multe doctorate: în științe religioase cu tema Icoana - partea mistică (Sorbona IV), Icoana - partea istorică (Institutul Catolic), ambele încheiate în 1984, ulterior în filologie, cu Proza lui Nichita Stănescu, în 1986, la Institutul Național de Limbi și Civilizații Orientale, teza fiind tradusă în românește sub titlul Prin ochiul lui Nichita (1996). Debutează în 1959, când semnează recenzii (despre Ducas și Xenofon) în revista „Mitropolia Ardealului”. Publică apoi versuri în presa literară, în 1967 revista „Luceafărul” acordându-i un
TARANGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290081_a_291410]
-
rezervă cu gradul de colonel, Ț. este șef al Casei Armatei din Oradea. Din 1986 lucrează și în calitate de cercetător științific la Institutul de Studii Operativ-Strategice și Istorie Militară din București (secția teritorială Oradea), iar din 1995 predă istoria culturii, a civilizației și a științei la Facultatea de Electronică și Informatică a Universității „Vasile Goldiș” din Oradea. Este fondator și președinte al Societății Oamenilor de Știință și a Scriitorilor, întemeiată la Oradea în 1992 și devenită în 2002 Academia de Științe, Literatură
ŢEPELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290149_a_291478]
-
Oradea, 1995; Îndreptățit la căderea în gol, Timișoara, 1996; Noaptea esențială - La Nuit essentielle, ed. bilingvă, tr. Valeriu Stancu, Oradea, 1996; Quelque part en Normandie, tr. Paula Romanescu, Timișoara, 1997; Discursuri în partea de însuflețire artistică, Oradea, 1997; Cultură și civilizație - o discuție la nivel de concepte, Iași, 1998; Exilat pe tăișul de sabie, Iași, 1998; Hölderlin izbliza - Hölderlin pe aproape, ed. bilingvă, tr. Adam Puslojić, Belgrad, 1998; Exerciții într-o jumătate de vis, Timișoara, 1999; Incursiune în istoria culturii și
ŢEPELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290149_a_291478]
-
o discuție la nivel de concepte, Iași, 1998; Exilat pe tăișul de sabie, Iași, 1998; Hölderlin izbliza - Hölderlin pe aproape, ed. bilingvă, tr. Adam Puslojić, Belgrad, 1998; Exerciții într-o jumătate de vis, Timișoara, 1999; Incursiune în istoria culturii și civilizației, Iași, 2000; Prolegomene înlăuntrul iluziei, București, 2000; Evul Mediu sub raport intelectual, Iași, 2001; De la preistorie la Evul Mediu, Deva, 2002; Ochiul din cer - The Eye Above, ed. bilingvă, tr. Olimpia Iacob, Iași, 2003; Spiritul lui Nicolaus Olahus, Oradea, 2003
ŢEPELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290149_a_291478]
-
regizorul Jean Georgescu la realizarea filmului artistic Maiorul Mura. S-a aplecat și asupra eposului popular japonez, pe care l-a prezentat în Basme japoneze (1938) și Cocorul alb (1967), culegeri de povești populare traduse de Ț. Pentru lucrarea Caracterele civilizației japoneze (1942, în colaborare cu Gheorghe Băgulescu) i s-a decernat Premiul Kokusai-Bunka-Shinkokai al Societății pentru Dezvoltarea Legăturilor Culturale Internaționale din Tokyo, iar pentru Japonia de ieri și de azi (1943) a fost distins cu Marele Premiu „Năsturel” al Academiei Române
TIMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290183_a_291512]
-
ieri și de azi (1943) a fost distins cu Marele Premiu „Năsturel” al Academiei Române. SCRIERI: Japonia. Viață și obiceiurile, pref. N. Iorga, București [1925]; Transsiberiana, București, [1934]; Ogio-san (Domnișoare), București, [1938]; ed. îngr. și pref. Doina Curticăpeanu, Cluj-Napoca, 1984; Caracterele civilizației japoneze (în colaborare cu Gheorghe Băgulescu), București, 1942; Japonia de ieri și de azi, București, 1943; Japonia. Artă, femeia, viața socială, București, f.a. Traduceri: Seiji Shimota, Insula Okinawa, pref. A. Cernea, București, 1961 (în colaborare cu Pericle Martinescu); Basme japoneze
TIMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290183_a_291512]
-
opiniile privind sensurile creației poetice și filosofice la Blaga. Se subliniază, bunăoară, că apologia satului mitic, opus lumii citadine, nu e câtuși de puțin „o reeditare a antagonismelor de tip sămănătorist, ci concordă cu ostilitatea expresionistă față de implicațiile nocive ale civilizației moderne”. Concepția lui Blaga despre divinitate e văzută ca un aspect al „ateismului religios”, filosofic și teologic, fiind categoric opusă fideismului propagat în epocă de Nae Ionescu și de alți ideologi de dreapta. Și cenzura transcendentă e interpretată nu ca
TERTULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
, totalitatea producțiilor dramatice populare, incluzând drama rituală, jocurile cu măști, drama liturgică, teatrul de haiduci, teatrul cu subiecte istorice ș.a. Pe teritoriul țării noastre elemente de artă teatrală au existat în cadrul riturilor arhaice cu mult înainte de contactul cu civilizația greacă și romană. În substratul traco-dac au pătruns cu timpul scheme, subiecte, teme și chiar personaje ale mitologiilor elene și latine, în special ale antesteriilor păgâne, ale dionisiacelor, saturnaliilor și calendelor. Primele forme de dramă rituală au fost cele referitoare
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
timpuri au trăit Lao-tse și Confucius în China, Zarathustra în Persia, Socrate, Heraclit și Pitagora în Grecia și unii dintre profeții biblici, precum Isaia. Filosoful german Karl Jaspers este de părere că apariția simultană a acestor mari gânditori reprezintă zorii civilizației spirituale a umanității. Buddha a trăit în perioada de edificare a civilizației indiene tot așa cum Socrate a trăit în perioada edificării civilizației Greciei antice. Despre Socrate, Cicero spunea că „mai întâi a coborât filosofia din cer pe pământ, a așezat
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Heraclit și Pitagora în Grecia și unii dintre profeții biblici, precum Isaia. Filosoful german Karl Jaspers este de părere că apariția simultană a acestor mari gânditori reprezintă zorii civilizației spirituale a umanității. Buddha a trăit în perioada de edificare a civilizației indiene tot așa cum Socrate a trăit în perioada edificării civilizației Greciei antice. Despre Socrate, Cicero spunea că „mai întâi a coborât filosofia din cer pe pământ, a așezat-o în cetate, ba chiar a introdus-o în cămine, obligând-o
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
precum Isaia. Filosoful german Karl Jaspers este de părere că apariția simultană a acestor mari gânditori reprezintă zorii civilizației spirituale a umanității. Buddha a trăit în perioada de edificare a civilizației indiene tot așa cum Socrate a trăit în perioada edificării civilizației Greciei antice. Despre Socrate, Cicero spunea că „mai întâi a coborât filosofia din cer pe pământ, a așezat-o în cetate, ba chiar a introdus-o în cămine, obligând-o să ia seama la viață și la morală, la bine
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
membrilor clanului. Aceștia se ocupau cu agricultura, pe un mic teritoriu, care nu depășea în suprafață 900 de mile pătrate. Śăkya („puternic”) era unul dintre micile principate aristocratice răspândite de-a lungul limitei de nord a bazinului gangetic, la periferia civilizației Indiei de nord, aflată pe atunci în plină dezvoltare. Unele dintre aceste principate își alegeau un conducător pentru o perioadă limitată de timp, dar regi în sens strict nu aveau, astfel încât tradiția mai târzie potrivit căreia Buddha ar fi fost
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
limitată de timp, dar regi în sens strict nu aveau, astfel încât tradiția mai târzie potrivit căreia Buddha ar fi fost fiul unui rege trebuie respinsă. Cu toate acestea, Śăkya considerau că dețin efectiv rang de regi, nobili și războinici în raport cu civilizația în ansamblu; și, într adevăr, probabil că nu recunoșteau prioritatea ceremonială a brahmanilor, așa cum o recunoșteau alte popoare. Se considerau o elită și poate că însuși Buddha trata lumea din jurul său cu siguranța omului provenit dintr-un neam de seamă
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
lucru să impiedice răspândirea buddhismului. În sfertul de secol care a urmat schismei, au avut loc două evenimente de o importanță deosebită pentru viitorul Indiei. Primul a fost invazia lui Alexandru Macedon, care a avut consecințe decisive pentru cultura și civilizația indiană, permeabilă astfel influențelor eleniste. Al doilea eveniment însemnat a fost întemeierea dinastiei Maurya (320-185 î. Hr.) de către Ćandragupta (320-296), prinț care în tinerețea sa îl cunoscuse pe Alexandru. După ce a recucerit mai multe regiuni din nord-vest, el a răsturnat dinastia
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
vor fi folosite și pentru relicvele sfinte ale arhaților. Aceste construcții se mai numesc și dhatugarbha sau, în păli, dagoba. Este posibil ca denumirea de „dagoba”, folosită în Srī Lanka, să fie la originea unui alt termen foarte cunoscut al civilizației orientale, pagoda. O dată cu regele Aśoka, cultul stūpelor s-a răspândit în întreaga Indie. Călugării disprețuiau cultul relicvelor, ei păstrând în amintire cuvintele lui Buddha de a nu venera persoana, ci mesajul. Unele școli se opuneaucu tărie acestui lucru, văzând cum
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
perfecțiunii și o eliberează de aparenta distanțare și izolare de viața omenească obișnuită: căci compasiunea îi este mare precum înțelepciunea, iar omenia și căldura sentimentelor este atotcuprinzătoare precum mintea. Buddha a fost un reformator monastic, care s-a menținut în cadrul civilizației indiene considerând-o indiscutabilă. El nu a tăgăduit niciodată panteonul hinduist și nici nu a ignorat idealul hinduist tradițional de eliberare prin iluminare (mokșa, Nirvăṇa). Acțiunea sa specifică a fost nu aceea de a respinge, ci de a reformula, pe
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
singura mărturie posibilă a prezenței sale. În buddhism putem vorbi de recunoașterea Misterului și de dăruirea absolută în fața lui. Spiritul de toleranță și înțelegere a fost de la început unul dintre idealurile păstrate cu cea mai mare grijă de cultura și civilizația buddhistă. Din acest motiv, nu există nici un singur exemplu de persecuție sau vărsarea vreunei picături de sânge în convertirea oamenilor la buddhism sau în propagarea sa de-a lungul unei îndelungate istorii de 2 500 de ani. Violența sub orice
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
polițist, pune în lumina vocația justițiara a eroinei, descoperirea asasinilor si demascarea acestora. Faptele din Baltagul se petrec spre sfarsitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, însă într-o societate patriarhală, arhaică, strapunsă de zorii unei civilizații, de noi relații sociale, capitaliste. Titlul. Mit și tradiție Titlul este simbolic, întrucât în mitologic autohtonă baltagul este arma magică și simbolică menită să împlinească dreptatea, este o unealtă justițiară. Ea este, în basmele populare, furată de zmei și redobândită
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
cofăiel cu cenușa. Fiindu-le lehamite de lapte, branza și carne de oi sfârtecate de lup, aduceau de la câmpie legume. Tot de la câmpii largi cu soare mult aduceau faina de papusoi.” Romanul lui Sadoveanu are un caracter miticbaladesc, zugrăvind o civilizație pastorală milenară. Evenimentele fundamentale ale acesteia, ceremoniile sunt și ele prezente în roman: cumătria de la Borca, la Cruci nunta, în care tradiția e plină de strălucire. Dar Baltagul ramane, în ultimă analiză, romanul “unui suflet de munteanca, vaduva Vitoria Lipan
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
și pe urmă m-am pus la punct cu treburile astea, că o fost pentru mine un șoc să cunosc o altă cultură, un alt univers intelectual. Evreii, față de creștini, cred altfel și trăiesc altfel. Pentru că ei au cultura și civilizația lor de mii de ani. Au În spate povara a mii de ani și au o cultură și o civilizație deosebită. De unde v-ați eliberat a doua oară? A doua oară de la Grădina. Cum s-a Întâmplat? Vă mai aduceți
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]