16,332 matches
-
sens în non-sens" care generează râsul 125. T. Todorov identifică "dincoace de râs" un stadiu al "siderării, al incomprehensiunii, al nonsensului"126 care forțează cititorul să descopere un înțeles adiacent. Recentele studii care abordează comicul din punct de vedere pragmatic, insistă asupra derivării acestuia din flagranta desconsiderare a "orizontului de așteptare" bazat pe acea "cunoaștere împărtășită", deliberat denaturată de autorul comic. Astfel, ca "efect al efectului"127, comicul rezultă adesea din deturnarea, inversarea, tăgăduirea conținutului și a principiilor "enciclopediei subiacente"128
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
timpului, Editura Junimea, Iași, 1988, p. 97. 7 V. anumite aspecte din acest subcapitol în Ilie, Loredana, "Satira caragialiană și postcaragialiană", în volumul Crossing Boundaries in Culture and Communication, vol. 1, nr. 2, Editura Universitară, București, 2010. 8 Cornel Regman insistă asupra incisivitătii verbului caragialian, analizând violența, tonul pamfletar și batjocura tăioasa din bucăti precum 1907. Din primavară până-n toamnă, Caradàle și Budalàle, Toxin și toxice, Cerințe absurde, O lichea, Energie și sațiu, Monumentele lui Brătianu, Dim. A. Sturdza (Cornel Regman
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
străinii. Paradoxal, dar neamurile noastre erau etichetate ca fiind „străini”, mai ales că veneau dintr-o țară capitalistă și puteau „vicia” morala noastră „socialistă”!!! 11 S-au instalat la hotel, deși noi În mod formal, fără prea multă convingere am insistat să rămână În „familie”. A fost un mod delicat de a evita chemarea din partea serviciile de securitate pentru „detestabila” notă informativă, cu privire la conținutul convorbirilor avute. Pe de altă parte și ele erau influențate de mass-media occidentală care scotea În evidență
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
mâna a doua, de la artizanat (statuete, brelocuri, măști) la mobilier, podoabe vechi, fierărie, Îmbrăcăminte și Încălțăminte, suporturi, vase, instrumente pentru muzica gamelan, gonguri metalice și clopoței chinezești etc. Prețurile sunt negociabile și desigur mai convenabile. Printre vrafurile de vechituri, dacă insiști și ai vreme de pierdut, mai poți descoperi câte un obiect interesant din lemn, care necesită lăcuire și vopsire Înaintea expunerii. Marea majoritate a lucrurilor sunt de proastă calitate și nu merită efortul, chiar și pentru a le privi... Și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
al cutezanței umane În lupta pentru Îmblânzirea naturii rebele, scăpată din chingile moderației... Continuăm drumul spre celebrele Morminte ale Regilor Ming (1368-1644), străbătând Drumul Sacru, printre giganticele sculpturi de marmură cu figuri umane și animale ce străjuiesc locurile funerare. Nu insistăm prea mult, selectând doar câteva, care ne-au plăcut În vizita anterioară. Cu camera de luat vederi reușim să Înregistrăm mai mult pe peliculă decât data trecută, din aceste comori de artă inestimabilă. Cu această ocazie mi-am amintit și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
am evaluat gradul de înțelegere și capacitatea de a memora, ne întoarcem și recitim textul (rapid). Ca un ajutor la citirea de final, vom folosi jaloanele lăsate atunci cînd am citit textul: cuvintele cheie și momentele de aha ale textului. Insistând pe acestea, vom sări astfel peste zonele identificate drept redundante sau neinteresante. Vom folosi conexiunile formate deja. Revizuirea fixează și mai mult în memoria de lungă durată ceea ce am citit și ceea ce am considerat că este important. Ea ne permite
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2987]
-
o serie de contribuții pregătitoare, F. realizează în 1987 monografia Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf, în care lărgește și aprofundează cercetarea asupra vieții și operei etnologului bucovinean, de la biografie până la activitatea de culegător și la căutarea unui drum propriu, insistând asupra etapei marilor lucrări de sinteză, în fine oprindu-se la textele rămase în manuscris. În această carte, F. aduce - apreciază unul dintre referenții tezei de doctorat, profesorul G. Ivănescu - „numeroase contribuții de amănunt, dar și o viziune de ansamblu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287074_a_288403]
-
pentru dreptate, libertate, respectul demnității și pentru pace. Doctrina socială a Bisericii a fost mereu critică față de cultura liberală, în toate formele sale, și cea neoliberală, actuală. Totuși, nu s-a limitat doar la denunțarea ei. În același timp, a insistat mereu asupra necesității de a o integra, în mod concret, între eficiența economică și solidaritate. Globalizarea impune tuturor „să examineze în mod nou problema solidarității”, deoarece aceasta este singurul mod pentru a evita ca globalizarea să progreseze în defavoarea celor mai
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
de conștiința creativă autonomă, eliberată de normele universale. Astfel, nu mai este legea care unește cu vocea lui Dumnezeu, ci raportul liber de la persoană la persoană, în prezența misterioasă, dar reală a lui Dumnezeu în om. Papa, în conformitate cu G.S. 16, insistă asupra faptului că nu este omul cel care dă origine moralității, ci Dumnezeu, și a asculta de această lege înseamnă a asculta de Dumnezeu. Așadar, chiar dacă este vorba de două voci în conștiință (vocea legii morale naturale care se exprimă
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
relație indisolubilă, adică „uniunea este determinată de însăși voința lui Dumnezeu prin principiul unicei, comunei, naturi compuse”. „Schema antropologică preferată de Maxim este cea, cu totul tradițională, care distinge trei niveluri în persoana umană: νοûσ (o πνoΰμα - ψυχη) - σωμα. Maxim insistă în particular pe corelarea reciprocă între suflet și trup, ambele părți ale omului și, întrucât părți, orientate, πρòσ τί, și care formează o specie (εîδοσ) completă în uniunea lor, de aceea este de neconceput ca una din cele două părți
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
întrupat într-o societate dinamică în criză. Reîntoarcerea la fundamentele personalismului creștin poate oferi o semnificație nouă întrebării despre identitatea persoanei și recunoașterea valorii ei în lume. CONCEPȚIA DESPRE PERSOANĂ LA MAX SCHELER Introducere În aprofundarea argumentului antropologic vrem să insistăm asupra modului în care autorul german reflectează asupra conceptului de persoană și asupra semnificațiilor aceluiași concept. Este onest să recunoaștem, înainte de toate, complexitatea și dificultatea unei astfel de tentative în prezentarea panoramicii personalismului lui Max Scheler (1874-1928). De asemenea, suntem
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
ucenicii săi au găsit ospitalitate. Biserica se naște în mod esențial ca domus ecclesiae și, nu întâmplător, istoricul Luca amintește diverse case împreună cu numele patroanelor lor. Misionarii evangheliei datorează mult unor femei ca Lidia, o comerciantă bogată de purpură, care insistă să-i primească pe Paul și Barnaba: casa ei devine loc de evanghelizare și centru de referință pentru Biserica din Filipi (Fap 16,14-40). 2.3 Surori și frați în noutatea creștină În textul din 1Cor 9, 5, Paul relevă
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
surioară” se referă la femeile care colaborau în misiune. Deci cuplurile misionare (Priscila și Acvila, Andronic și Iunia) nu erau excepții. Cupluri de acest gen sunt în mod probabil menționate și în Scrisoarea către Romani (Rom 16,15). Când Paul insistă asupra celibatului, ca starea mai bună în vederea activității misionare (1Cor 7,24), exprimă opinia sa personală care nu reflectă practica comună a mișcării misionare. Cu toate acestea, putem să observăm că nici Priscila și nici Iunia nu sunt definite ca
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
imitarea și slujirea lui Isus Cristos, om-Dumnezeu”, pentru a sublinia originalitatea spiritualității franciscane, dar și pentru a indica perspectiva cristologică în contextul căreia funcționează și se edifică viața spirituală. Concluzie Într-un articol recent din revista Studia Moralia, G. Quaranta insistă asupra unei virtuți fundamentale care ar trebui să caracterizeze oamenii de astăzi: „a fi capabili de viitor”. Această capacitate, după opinia autorului, presupune două calități esențiale aflate într-un echilibru constant: a conserva și a reforma. Condiția fundamentală pentru o
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
exerciții de calcul cu numere naturale cu trecere peste ordin, ce urmărește realizarea obiectivele de referință: 1.4, 2.4, 2.5, a fost verificată pe parcursul întregului traseu didactic prin efectuarea unui număr considerabil de exerciții (din manual și culegeri), insistând pe scrierea corectă a numerelor unități sub unități, zeci sub zeci etc., verbalizarea procedeului de calcul și utilizarea în mod frecvent și conștient a terminologiei matematice. La final am evaluat activitatea de învățare menționată prin două fișe de lucru . Fișa
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
însă nu au verificat rezultatul adunării și al scăderii prin toate procedeele. Itemul 2 a necesitat o lectură conștientă a enunțului pentru a rezolva sarcina de lucru. Se impune așadar reluarea rezolvării la tablă de către cadrul didactic a itemului 2, insistând asupra lecturării conștiente a enunțului problemei. Această activitate independentă a fost administrată elevilor cu scopul de a evalua algoritmul de rezolvare a problemelor de matematică cu grad mediu de dificultate. Elaborarea rațională a soluției problemei se realizează prin construirea unui
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
fundamentelor reprezentărilor politicului, atât cele ale guvernanților locali, cât și cele ale cetățenilor, necesitatea de a pune în act, în practică, mecanisme de evaluare democratică a politicilor publice, necesitatea de a permite exprimarea reală a democrației participative, de proximitate. Autorul insistă asupra faptului că una dintre deficiențele guvernării orașelor actuale rămâne neluarea în seamă suficientă a populațiilor marginalizate, a celor "captivi în periurban", și cere municipalităților să-i asculte și pe aceștia, să-i implice. Orașul rămâne spațiul în care și
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pietonale, parcările și securizarea lor, incivilitățile, liniștea publică). Încă de la început au fost identificate competențele fiecărui implicat, responsabilitățile și capacitățile concrete de intervenție (tehnică, financiară). Aceasta a presupus formarea actorilor. Nu au existat metode speciale de formare, dar s-a insistat asupra conștientizării necesității de a pleca de la un diagnostic împărtășit, de la datele din teren pentru a ști în ce context, în ce situații trăiesc locuitorii, ce obiective și activități sunt necesare, ce priorități, de a observa și analiza practicile cotidiene
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
orice acțiune conștientă vizând conceperea, organizarea, amenajarea sau transformarea orașului și a spațiului urban 1"; istoria sa este dominată de viziuni religioase, pragmatice sau științifice care sunt, în același timp, tot atâtea moduri de legitimare a puterii. Jacques Heers a insistat asupra acestui aspect cu referire la orașele Evului Mediu occidental: amenajarea orașului "rezulta, în mod inevitabil, din afirmarea unei puteri. Niciodată nu a fost operă a păcii și înțelegerii armonioase, ci semn al unei victorii, o marcă a cuceririi și
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
se asocia și comunele rurale. "Au fost opoziții între această mișcare federală și Adunarea Constituantă: Adunarea era burgheză, iar mișcarea federală era mai democratică. Federațiile locale au adoptat o poziție anticenzitară în vederea alegerilor. Dacă Federația a supus plebiscitului Constituția, ea insista pe de altă parte asupra importanței constituirii municipalităților"3. Legea municipală din 14 decembrie 1789 legaliza creațiile municipale spontane ale verii și le înzestra cu un cadru legal unic. Șapte luni mai târziu, sărbătorirea Federației poate fi interpretată ca "apogeu
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sine: se cere o dezvoltare a politicii pe măsura sa, adică o politică susceptibilă să lege dezvoltarea economică, socială și culturală a exercitării cetățeniei. Este adevărat, procesul democratic s-a desfășurat în mare parte în mod inconștient. Marcel Gauchet 4 insista, pe bună dreptate, asupra faptului că, istoricește, democrația n-a avut nevoie să se cunoască pentru a exista, și ea a ieșit cu bine tocmai din dezordinea înfruntărilor și a compromisurilor. Dar din momentul în care toată lumea se reclamă de la
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
individ. Aceasta este fața sordidă a socialului. Totuși, nu ar trebui oare să recunoaștem astăzi acțiunii sociale faptul de a fi servit în egală măsură liberalizării sferei private, făcând să funcționeze normele publice împotriva organizării sale autoritare? Decât să se insiste pe tendința recurentă pe care o au anumite elite de a gândi rezolvarea problemelor sociale printr-o mai bună concepere a mediului urban 68, ni se pare important să remarcăm că ceea ce definește cel mai bine intervențiile urbane și sociale
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de altele, nu corespund însă în mod necesar unei politici coerente. Dincolo de segmentarea contingentă și fluctuantă a domeniilor de acțiune ale politicilor urbane, este totuși posibilă distingerea a două mari orientări ale intervenției puterii publice asupra mediului urban 78. Prima insistă asupra rolului jucat de dezvoltarea urbană asupra creșterii economice. Această perspectivă se instituționalizează la începutul anilor 1960, pe parcursul descoperirii rolului pe care ar trebui să-l aibă orașul în amenajarea teritoriului. De atunci, ascensiunea ideilor privind necesitatea amenajării teritoriului și
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
fie constrânși să emigreze"83. Creșterea economică trebuia să se coreleze cu menținerea unei populații rurale puternice. François Aballea 84 și Georges Lavau 85 subliniază că este uimitor de constatat cum primii responsabili ai politicii amenajării teritoriului au refuzat orașul, insistând mai curând asupra inconvenientelor decât asupra avantajelor acestuia. Ancheta realizată de Monique Dagnaud 86 asupra ideologiei urbane a elitei tehnocratice și politice confirmă această stare de spirit; ea caracterizează perioada 1945-1955 tot prin pregnanța mitului patologiei sociale urbane. Această resurgență
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mai dea impresia că este o politică de asistență pentru năpăstuiții modernizării: ea avea ambiția să devină motorul creșterii. Integrarea problemei urbane în amenajarea teritoriului este reperabilă în primul rând în inflexiunile discursului politic oficial despre oraș. Acesta din urmă, insistă Olivier Guichard, delegat al amenajării teritoriale, reprezintă o reflectare a civilizației: "Este indiscutabil, din punct de vedere istoric, că urbanizarea a ameliorat condiția materială a oamenilor, nivelul lor de viață, confortul și securitatea lor. În lumea modernă, orașul este cel
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]