17,300 matches
-
mai cu seamă, din exemplul trudei literare"; Ovidiu Cotruș fixează antinomia Ion Luca-Mateiu pe coordonate ale psihologiei individuale: Între tată și fiu s-a iscat de timpuriu conflictul dintre un om cu simțul realității și un fantast. Pentru Ion Luca, pasiunea genealogistică și lectura furibundă a Almanahului Gotha erau mofturi primejdioase, dacă nu chiar simptome de scrînteală. [...] Obsedat de blazon, Mateiu nu putea ierta tatălui său spiritul plebeian, lipsa de morgă și de stil"; Teodor Vârgolici crede a găsi explicații în
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
privind problemele profunde ale modernității. Parisul a fost prima capitala care a devenit obiect al propriului său discurs. Secolul al XIX-lea oferă o imagine a capitalei franceze, oraș în afara oricărei comparații, notează Christophe Charle [p.8], centru al tuturor pasiunilor, nebuniilor, bogățiilor, puterilor. "Paris est devenu la capitale du monde", constată Aristide Saccard [Zola, LC, p.41]. Remodelarea haussmanniană le sugerează artiștilor o nouă imagine a capitalei care se exprimă prin introducerea a noi teme, genuri literare și ne-literare
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
cœur toujours lassé" [Maupassant, Notre cœur, p.92]. Dar, sub aparențele frivolității sau ale vanității se ascunde un personaj complex și contradictoriu. Caracterul, întâlnirile și experiențele sale, mai mult sau mai putin miraculoase, capacitatea de a crea situații originale, intensitatea pasiunilor pe care le inspiră sunt numeroase semne distinctive care o fac inconfundabila. Gérard Bauer generalizează în felul următor centrele în jurul cărora gravitează interesele Parizienei: "La femme de Paris, comme l'enfant païen, devrait être placée sous l'invocation de quatre
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Formarea identității celui de "al doilea sex" (expresie consacrată a Simonei de Beauvoir) a fost un drum anevoios. Tradițional, bărbatul est subiectul universal, el transcende spațiul și timpul. Prin contrast, femeia este întotdeauna limitată de loc, timp, particularitatea corpului și pasiune. Secole de-a rândul societatea a construit un eșafodaj de roluri, drepturi și datorii extrem de dezavantajoase pentru femeie. Modernitatea franceză în problema de gen este marcată în profunzime de un eveniment Revoluția din 1789 și de un text Codul civil
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
care Pariziana a cucerit pe cineva, la fel ca Don Juan, plictisita, își abandonează victima sedusa. Aceasta este soarta amanților lui Michèle de Burne, ai lui Nana sau Sidonie Chèbe. Sfârșitul secolului desfășoară pe larg spectacolul fatalității feminine. Asocierea seducției, pasiunii, ardoarei și agresivității în exprimarea și impunerea dorințelor și impulsurilor distrugătoare definește arhetipul femeii fatale 54. Cruzimea femeii moderne pune sub semnul întrebării definirea tradițională a feminității, readucând bărbatul la starea de animal sau îndepărtându-l de funcții serioase, ruinând
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
personajul literar este un capitol de seamă al teoriei literare. Personajul românesc este un marcher tipologic, un organizator textual și un loc de învestire (ideologic și auctorial). Personajele-cheie capătă un caracter universal și incarnează o idee, o valoare sau o pasiune de ordin general. În construcția românului tradițional, personajul este elementul central. Succesul românului modern de la Don Quijote la Robinson Crusoe, este atribuit faptului că a celebrat personalitatea și a îndeplinit o funcție de identificare socială prin reflectarea ordinii stabilite 70. Profund individualizat
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
metodă și de alegere: conform căror criterii trebuie fabricate personajele și alese detaliile care ar fi cele mai reprezentative? Balzac rezolva această problemă prin crearea unui corpus solid de două-trei mii de personaje, cele mai expresive caracterizându-se prin intensitatea pasiunii care le domină. Personajele de prim plan sunt revoltați, în afara legii, vehicule care traversează, în mare viteză și cu violența, de sus în jos sau invers, etajele ierarhiei sociale ale Comediei umane. Dinamismul extraordinar generează mitul energiei vitale. Eroii lui
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
adaptarea la societate în detrimentul integrității lor. Flaubert povestește istoria unor cuceriri care n-au avut loc. Personajele lui sunt victimele propriilor iluzii: Emma și iubirile ei, Charles și iubirea pentru Emma, Frédéric și iubirea spirituală pentru doamna Arnoux, Deslauriers și pasiunea pentru logică. Pasivitatea acestor personaje fără voința acțiunii, capabile doar să-și viseze viața, este deosebit de evidentă când vine vorba de femei. Personajul flaubertian apare izolat de lume și deziluzionat. Personajul lui Maupassant este caracterizate prin aceeași "incomunicabilitate" [Roy-Reverzy, 1998
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
anumite tipuri ce ar izbuti să atingă cel mai înalt numitor comun; ei caută individualul. A studia natură în tot ceea ce are ea anormal, excepțional, uneori periferic, dar mai ales in aspectele sale sumbre, sordide (desigur, ne-tipice) e o pasiune a naturaliștilor" [Husar, p.119]. În comparație cu "monomaniile" personajelor balzaciene, românele din jumătate a doua a secolului al XIX-lea sunt mai puțin tipizate și mai complexe. Vom constata în literatura perioadei cercetate o individualizare mult mai nuanțată a personajelor, acestea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
a omului. În tradiția materialismului Luminilor, omul este considerat ca un corp, el are o densitate materială. Dacă personajul romanelor baroce și clasice era un fel de abstracție, în românul realist și naturalist el devine corp, cuprins de frământare și pasiuni contrarii. Corpul feminin, în special, este atât de prezent în literatura perioadei studiate, încât ajunge, uneori, să înlăture orice altă dimensiune. Balzac și Zola își bazează psihologia pe fiziologie, de aici importanța acordată în plan afectiv stomacului și sexului, accentul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
moț, une coquetterie qui ne șont que de Paris" [p.84]. Analizând portretele Parizienelor celebre prin frumusețea lor, L.Chevalier [p.387] se arătă surprins de absență urmelor concrete ale acestei frumuseți, în afară de provocarea ochilor. Privirea Parizienei poate sugera poezia pasiunilor ascunse, forța seducției și promisiune, mister și perfidie, dorința de răzbunare, spirit și inteligența (de regulă) sau vid (mai rar), folosirea drogurilor la modă etc.105. Portretele schițează un profil, bazat doar pe detalii semnificative 106, care mai mult sugerează
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
cu gândul la aranjamentul rafinat al unui buchet armonios: "Ce n'était pas une femme, mais un bouquet vivant, un imaginable bouquet" [Maupassant, Notre coeur, p.208]. Florile râului otrăvesc bărbații și femeile, maturii și adolescenții deopotrivă. Plantă care ascunde pasiunea incestuoasa a lui Renée este un arbust blestemat 113. Aparențele amăgitoare sunt însă asemeni sirenelor, care nu au decât ceea ce promit și seduc pentru a întinde o capcană: seriile de determinative dispuse în crescendo (mâinile, care atrag și sufocă, picioarele
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
aimée, c'est seulement prouver que l'on est aimable" [Girardin, t.II, 1986, p.213]. Imanenta emotiva feminină a Parizienei este destul de relativă; fire rece și calculată, ea știe să-și urmărească scopul. Doamna Girardin constată că ceea ce înlocuiește pasiunile în Franța sunt pretențiile, capabile să conducă la revoluții [1986, I, p.564]. Capriciile sunt multiple și descumpănesc în permanență pe cei din jur: "Tout à l'heure, elle ne voulait point, maintenant elle voulait bien" [Maupassant, Notre coeur, p.
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
regards, de șes moindres paroles pour s'en faire des trophées. Leș femmes lui dérobent la forme de șa robe, la coupe de son chapeau, la couleur de son écharpe" [Delord, p.4]. Pentru bărbați, femeia pariziana este întruchiparea dorințelor, pasiunilor și viciilor 123: "Elles tiennent (...) leur pouvoir de nos désirs, de nos passions, de nos vices" [Uzanne 1910, p.29]. Voința de putere a Parizienei este generată de complexul de inferioritate în planul manifestării sociale și potențata de calitățile fizice
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
toate speciile de femei. "Sedus de fenomenul parizianismului feminin" [Cioculescu, p.145], de noile aspecte ale feminității, descoperite în metropola, Balzac a reprezentat zeci de mii de Pariziene rafinate. "Cocheta, calculată, temătoare de scandal, ea nu e însă incapabilă de pasiune" [ibidem, p.142], așa cum apare doamna de Nucingen: "Și leș Parisiennes șont souvent fausses, ivres de vanité, personnelles, coquettes, froides, îl est sûr que, quand elles aiment réellement, elles sacrifient plus de sentiment que leș autres femmes à leur passion
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
dragostea, își pierde prestigiul tradițional, se depoetizează. Educația sentimentală a lui Frédéric Moreau se face în tradiția franceză prin cele patru femei care îl înconjoară. Plasat în această configurație, el visează la o dragoste mare, dar este atras și de pasiuni mici. În acest sistem de opoziții, Pariziana, doamna Dambreuse din marea burghezie, se opune mic-burghezei sentimentale, doamnei Arnoux, midinetei senzuale Rosanette și provincialei naive Louise Roque, femeie-copil: "D'ailleurs, Mlle Roque lui semblait une petite personne assez ridicule. Quelle différence
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
estetic și devine pictorul titular al Parizienelor 144. Dacă bărbatul are nenorocul să iubească cu adevărat o Pariziana, el suferă. Dacă protagonistul din Epingles râde de șiretlicurile celor două amante ale sale, cel din L'Epingle este cuprins de o pasiune disperată față de "une des filles leș plus cotées de Paris", care l-a torturat și ruinat. Dar dragostea pentru Pariziana este pentru el o boală incurabilă și, dacă își va reface situația, este pentru a se ruină din nou pe
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
propriei identități. Cât privește femeia, teatralitatea ei este inerentă, așa cum afirma academicianul Mihai Cimpoi în contextul unei fenomenologii a spiritului teatral al lumii, vorbind despre "teatralitatea ființei feminine" [Esență ființei, p.245]. Femeile franceze, sub Napoleon al III-lea, au "pasiunea aparentei"163, observă Françoise Giroud [p.75]. La nivelul personajului, universul aparentelor se constituie din simbolurile de statut, vestimentație, casa, rituri, gesturi expresive. La punerea să în scenă, Pariziana nu face economie de mijloace. Totul se pune la bătaie: semnele
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
347]. Cu o îndemânare instinctiva, mai mult jucându-se, femeia pariziana fixează elementele esențiale ale unei situații, precizează punctele nevralgice, ignoră tot ce e lipsit de relevanță. Influența lui Clorinde se bazează pe subterfugii politice. Pariziana guvernează cu plăcere, cu pasiune, din interes sau pur și simplu pentru a se distra. Clorinde iubește puterea pentru putere, la fel ca Eugène Rougon, și face din politica profesia să. Ea se implică în lumea finanțelor, leagă prietenii cu diverse personalități, conchide tratate secrete
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
sunt minimalizate. Pe primul plan sunt rolurile de amantă și soție. Destinul familiei moderne se complică: aventurile, adulterul, separările și divorțul ritmează relațiile genurilor 218. Femeile de la sfârșitului secolului se adaptează bine la epoca. Ele nu mai pot fi păcălite. Pasiunea ia sfârșit, începe comedia de pasiune. Ele cunosc, ca și bărbatul, relativitatea sentimentelor și a atașamentului 219. Într-o clipă de rară sinceritate, doamna de Burne, conștientă de incapacitatea să de a iubi, refuză chiar să joace această comedie 220
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
rolurile de amantă și soție. Destinul familiei moderne se complică: aventurile, adulterul, separările și divorțul ritmează relațiile genurilor 218. Femeile de la sfârșitului secolului se adaptează bine la epoca. Ele nu mai pot fi păcălite. Pasiunea ia sfârșit, începe comedia de pasiune. Ele cunosc, ca și bărbatul, relativitatea sentimentelor și a atașamentului 219. Într-o clipă de rară sinceritate, doamna de Burne, conștientă de incapacitatea să de a iubi, refuză chiar să joace această comedie 220. Pariziana înlocuiește pasiunea cu ambiții și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
începe comedia de pasiune. Ele cunosc, ca și bărbatul, relativitatea sentimentelor și a atașamentului 219. Într-o clipă de rară sinceritate, doamna de Burne, conștientă de incapacitatea să de a iubi, refuză chiar să joace această comedie 220. Pariziana înlocuiește pasiunea cu ambiții și capricii 221. Dragostea modernă nu mai este un foc mistuitor, este o construcție bine montată și libera în opțiuni 222. Marile iubiri nu fac parte din arsenalul naturaliștilor. Zola și Maupassant au descris femeile în raporturile lor
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
personne..." [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.378]. Societatea jumătății a doua a secolului al XIX-lea este diferită de cea din prima jumătate. Contesă Dash [p.125] caracteriza astfel diferențele: agreabilul a înlocuit seriosul, speranța 225 a înlocuit certul. Marile pasiuni nu mai există decât în românele de altădată. Relațiile și modelele familiale sunt viciate. Căsătoria modernă schimba peste noapte existența lui Renée, aruncând-o într-o viață plină de excese imagine a epocii trăite 226. Literatura romanesca reflectă rolul important
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
există decât în românele de altădată. Relațiile și modelele familiale sunt viciate. Căsătoria modernă schimba peste noapte existența lui Renée, aruncând-o într-o viață plină de excese imagine a epocii trăite 226. Literatura romanesca reflectă rolul important pe care pasiunile amoroase le ocupă în viață francezilor. Marea tema a literaturii franceze este adulterul. Pentru secolul al XIX-lea, acesta este un fenomen de epocă, ce ține de moravurile la modă. "Fascinația adulterului", pentru a relua formulă lui Alain Corbin, obsedează
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
desfășoară în spații închise/deschise, bine delimitate, care se configurează că un sistem în spațiul parizian; 5. se derulează într-o situație socială/intimă și constau din mai multe acțiuni, fiecare cu modul său constitutiv. Ciocnirea dintre traiectoria individuală a pasiunii și mecanismul social naște personaje de consistentă dramatică. Raportul variabil, pe care Pariziana îl are cu partenerii săi, relevă unele schimbări ale punctului de vedere asupra libertinajului, seducției, căsătoriei, divorțului, schimbări la nivel de societate, ce țin de libertatea individului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]