16,567 matches
-
forțe la nivel subnațional În interiorul teritoriilor lor. Revoluția globală, În domeniul informației și al comunicațiilor, a dizolvat frontierele statelor-națiune, la fel cum tunul a dărâmat zidurile orașelor-state În epoca feudală. și, asemănător acelor vremuri, noi forțe au fost eliberate În peisajul politic, de această dată dincolo de controlul statelor-națiune. Revoluția feedback Prima indicație că mecanismele centralizate de comandă și control erau prea Învechite pentru a suporta schimbările vaste În orientarea spațio-temporală, produse de noile tehnologii În domeniul informației și al comunicațiilor, a
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
fizic 13. Cărturarii se referă la reconfigurarea politică a Europei ca la „nou medievalism”, o sintagmă propusă de fostul profesor Hedley Bull, de la universitatea Oxford, Într-un eseu scris În 1977. Chiar de atunci, Bull a prevăzut apariția unui nou peisaj politic În Europa. El a crezut că „este posibil ca statele suverane să dispară și să fie Înlocuite nu de un guvern mondial, ci de un echivalent modern și secular al unui gen de organizație politică universală, care a existat
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mișcarea ambientală, mișcarea pentru drepturile femeii, mișcarea pentru drepturile umane, campaniile pentru cei săraci, mișcarea pentru pace, mișcarea pentru drepturile persoanelor cu dizabilități, mișcarea pentru drepturile homosexualilor, mișcarea pentru drepturile animalelor, mișcarea pentru drepturile consumatorilor, mișcarea Împotriva eugeniei au refăcut peisajul politic. Aceste mișcări ale societății civile trec dincolo de granițele statelor-națiune. Perspectiva lor este universală. Obiectivele - globale. Ele Încearcă o transformare a conștiinței umane Însăși - o nouă sensibilitate la drepturile fiecărei ființe și la indivizibilitatea comunității planetare. Uniunea Europeană a devenit locul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
OSC-urile orientate pe drepturi umane universale sunt mai cosmopolitane și seculare, subculturile locale pot adeseori să fie defensive și reacționare și mai interesate În a ridica ziduri decât În eliminarea acestora. Dificultatea În cazul multor dintre subculturile care Împestrițează peisajul european este dată de faptul că istoria lor este implantată adânc În teritoriu. Într-o lume globalizată, a frontierelor În dispariție rapidă și a mobilității crescute, subculturile legate de un teritoriu se simt adeseori asediate. Teama și furia lor sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
asemenea o alta sensibilitate care nu este atât de Împortanță aici În America - și anume, respect pentru valoarea intrinsecă a naturii. Îl putem vedea În considerația pe care europenii o au pentru zonele rurale și hotărârea acestora de a menține peisajul natural, chiar dacă aceasta Înseamnă furnizarea de ajutor guvernamental sub formă de subvenții sau chiar renunțarea la dezvoltarea comercială. Natura ocupă un loc important În visul european al unei vieți de calitate. Europenii vizitează zonele rurale la sfârșit de săptămână și
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
care este cea mai bună cale de a optimiza Întreaga rețea de relații care formează sistemul alimentar. Comisia definește conceptul de calitate drept unul care „cuprinde un domeniu de priorități incluzând siguranța alimentară sporită, protecția de mediu, dezvoltarea rurală, conservarea peisajului și bunăstarea animalelor”78. Statele Unite ale Americii nu are ceva asemănător acestei abordări sistemice vaste care Încearcă să integreze toate aceste sfere de activitate Într-o singură rețea de interese reciproce. Extinderea empatiei umane până la considerarea integrității celorlalte creaturi marchează
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
noastră cu lumea naturală. Parcurile transfrontaliere ale păcii sunt administrate În mod cooperativ de către țările implicate. Obiectivele includ: Să sprijine conservarea coperativă pe termen lung și biodiversitatea, serviciile pentru ecosisteme, valorile naturale și culturale transfrontaliere, promovarea administrării ecosistemelor la nivelul peisajului, prin planificarea integrală bioregională a folosirii și administrării teritoriului; promovarea Încrederii, Înțelegerii, reconcilierii și cooperarii Între țări, comunități, agenții și alte entități și persoane interesate; prevenind și/sau rezolvând tensiunile, inclusiv pe cea care rezultă din chestiuni aflate În legătură cu accesul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sa Itinerar psihiatric, apărută în 1975 și care constituie încă și astăzi un veritabil tratat de psihiatrie, foarte concis și, mai ales, pe înțelesul tuturor. S. Blumenfeld Dr. S. Blumenfeld se înscrie ca una din personalitățile cele mai reprezentative în peisajul psihiatriei ieșene și internaționale. În perioada 1953-1965, s-a aflat la conducerea Spitalului Socola, fiind în ordine cronologică cel de-al patrulea director în istoria sa. Nici timpurile, nici împrejurările în care a activat în Spitalul Socola nu au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
din atelierele spitalului Ultima generație de psihiatri și funcționari din conducerea Spitalului Socola, printre care prof. dr. Chiriță, Călin Scripcaru, Șerban Turliuc, Romeo Drăgan, directorul administrativ Dan Iacob și reprezentanți Iașii de odinioară Fermecătorul Iași în secolul al XIX-lea Peisaj din Bucium: Socola Mare Spitalul Socola Spiridonia veche Profesorul Petru Brânzei C. I. Parhon și Leon Ballif Acad. C. I. Parhon și acad. Ion Enescu (1955) Fișa de identificare a unui bolnav de la Spitalul Socola Dialog între colegi Poză de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
o piesă despre evaziune, despre alienare. Tema nu e nouă, e o temă care circulă în literatura mondială, în dramaturgia secolului nostru, a circulat și în literatura noastră interbelică, și meritul scriitorului Constantin Popa este că a introdus-o în peisajul nostru actual. Fiind o piesă despre evaziune, nu este totuși o piesă evazionistă... Dimpotrivă, e o piesă acut implicată în actualitate. Vreau să subliniez finețea cu care împletește nuanțele dintre comic și tragic, dintre ironie și distanțare. MIHAIL DAVIDOGLU: Am
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
celelalte două roluri se achită, cu colegială dăruire, Liana Mărgineanu și Florin Mircea. Calul verde aduce în atenția noastră un dramaturg a cărui evoluție trebuie urmărită cu interes. Al. Călinescu Constantin Popa Actorul Constantin Popa e o figură aparte în peisajul teatrului ieșean; el se prezintă ca un tip multilateral preocupat: scrie și publică versuri (e autorul a trei volume!), a urmat, la o vîrstă înaintată, cursurile facultății de filosofie, dar mai ales se manifestă ca dramaturg. Este în tradiția teatrului
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
puțin înfricoșată) Eu vreau lumînări pentru pus pe morminte. Octav: Avem, cu cîte să vă servim? Femeia: ...două... sau trei... dar cît costă? Octav: Ieftin. Vi le punem la pachet? Avem sacoșe..., sacoșe mari, mici, mai mici, simple, cu poze, peisaje, portrete, texte... Femeia: Nu, mamă, pentru două-trei lumînărele... hai patru să zic... că pun două la bărbatu-meu... Da cît ai zis că costă? Octav: Nu costă mult... plus teveaul... mai ieftin ca la biserică... Femeia: Auzi, mamă, ce-i
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Ion îndoaie scânduri cu dinții part. îndoit, -ă nom. îndoirea, îndoitul A SE ÎNDULCI Pepenii se îndulcesc pe măsură ce se coc tranz.: Ion îndulcește cafeaua cu zaharină part. îndulcit, -ă nom. îndulcirea, îndulcitul A SE ÎNFRUMUSEȚA Cu cât urci, cu atât peisajul se înfrumusețează (agentiv: Ion se înfrumusețează pentru întâlnire) tranz.: Ion își înfrumusețează casa pentru întâlnirea cu Ioana part. înfrumusețat, -ă nom. înfrumusețarea, înfrumusețatul A SE ÎNGRĂȘA Ion se îngrașă de la mâncarea semipreparată tranz.: Ion îngrașă porcul de Crăciun part. îngrășat
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
oameni de credințe opuse”. Întregirea unității de stat a condus - remarcă Al. Zub - „la reforme structurale și la o efervescență fără precedent a culturii, opera fiind comparabilă sub acest unghi doar cu aceea a marilor clasici. Reformele au primenit radical peisajul vieții social-politice, iar «explozia» produsă pe tărâmul culturii a făcut să apară o serie de opere cu totul remarcabile [...]. Mari personalități s-au conturat în deceniile interbelice, ca expresie a spiritului creator românesc, eliberat oarecum de obsesia politică”. Într-o
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
criterii: „timpul”, „costul”, „comoditatea” și „atractivitatea”. b) Ierarhizarea criteriilor. Unele criterii sunt mai importante, altele mai puțin importante, având deci o pondere mai redusă în alegere. Pentru problema de mai sus, timpul ar putea fi extrem de important, în timp ce atractivitatea (frumusețea peisajului, de exemplu) mult mai puțin importantă. De asemenea, comoditatea poate fi crucială. c) Evaluarea soluțiilor alternative din punctul de vedere al respectivelor criterii. „Taxiul” poate fi foarte bun din punctul de vedere al timpului și comodității, dar dezavantajos din cel
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Tenace, D. forțează intrarea în Parnas până în preajma celui de-al doilea război; cu înclinații de moralist, cultivă maxima și paradoxul, pastelul neoclasic, catrenul umoristic. Produce, cu elan artizanal, pantume în special (ceea ce speră, cu naivitate, să-l singularizeze în peisajul literar), rondeluri și sonete, modeste altfel și departe de turnura impecabilă ce o pretinde genul. De regăsit frecvent în periodice, pseudonimul favorit, Cridim, e preluat și pe coperta culegerilor editate compact întrucâtva după 1900, apoi la intervale tot mai mari
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286772_a_288101]
-
funcție În ierarhia politică sau administrativă. Abia dacă fac deosebirea Între ,,științele nomotetice” și ,,științele ideografice”, dar se declară ,,tineri”, ,,democrați” și ,,competenți”. Nu-i vorbă că și sociologii - cel puțin, unii dintre ei - i-au primit cu brațele deschise. Peisajul sociologiei În România de azi este departe de ceea ce mulți dintre noi am sperat În momentul euforiei prăbușirii comunismului. Domenii de cunoaștere sociologică aproape că au dispărut. Cine se mai preocupă azi de sociologia cunoașterii? De sociologia științei? Dar de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
baza apariției unei categorii cu studii Înalte, diferențierea internă se realizează și la locurile de muncă, accesul la compensațiile materiale devenind din ce În ce mai meritocratice. Analiza situației pe piața forței de muncă le permite autorilor să-și prezinte critica viziunii dihotomice a „peisajului de tranziție”, acela care presupune două categorii socioprofesionale concurente, implicate Într-un joc cu sumă nulă: „redistributorii” și „producătorii” sau, cu alte cuvinte, indivizii plasați În apropierea centrelor de decizie politică din perioada comunistă (managerii și birocrații companiilor de stat
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de putere? Încurajează ele implicarea socială? Sau, și mai important, reprezintă ele o provocare pentru obișnuitele forme de dezvoltare nedurabilă (acelea bazate, În mare parte, pe continuarea agriculturii intensive)? Lawrence a examinat În continuare potențialul proceselor participative de a transforma peisajele locale și a evidențiat natura contradictorie a guvernării bazate pe delegare În contextul unei administrații centralizate. În după-amiaza primei zile a Congresului și În dimineața următoare s-au derulat seriile de lucrări pe ateliere. La aceste lucrări, România a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
profesorului Cătălin Zamfir este un serios argument pentru a da un astfel de răspuns, precum: noi ce alegem? Pentru ce ne batem? Pentru cine scriem? Ce direcție de dezvoltare alegem pentru România? Marea problemă a cărții este singularitatea ei. În peisajul ideologic românesc, ea este o apariție excepțională, dar, probabil, lipsită de impact semnificativ, dacă nu reușește să adune În jurul ei o nouă intelectualitate umanistă - producătoare de ideologie. Proiectul științific și academic al cărții nu poate avea succes dacă nu va
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
părți până la rezolvarea dilemei celor două delimitări. Darie Cristea Maria Constantinescu Competența socială și competența profesională, București, Editura Economică, 2004 (350 p.) Tema lucrării semnate de Maria Constantinescu a fost În mică măsură abordată de cercetarea românească actuală. Într-adevăr, peisajul literaturii românești este sărac În lucrări privind competența socială și profesională. Maria Constantinescu și-a propus un asemenea subiect având și marele avantaj că dispune de o Îndelungată și solidă experiență profesională ca psihosociolog de Întreprindere și de cadru didactic
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
perioadei. Un șofer de la Avicola, o studentă, un activist, un polițist lacom și un fotograf sunt cei ce antrenează comedia dându-i naturalețe, dar în același timp evidențiind cele mai amuzante trăsături (forțate) ale răstimpului cu pricina. Nu lipsesc din peisaj scenele ce au consacrat vremea comunismului: cozile la butelii, bananele verzi ținute în cămară în ziar, mitul salamului de Sibiu etc.. Această satiră nu aduce nimic nou în decor; acțiunea este cunoscută oricărui român născut înainte de 89; bineînțeles că au
Apogeul by Ana Maria Echimov () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1805]
-
al cincilea număr și până în mai 1996, redactor-șef al acestei publicații, care va ecplisa revista-mamă, este poetul George Stanca. Din vara lui 1996, gazeta va fi preluată și condusă de Cristian Brencu. După o anumită perioadă, C. dispare din peisajul revuistic pentru a se relua, într-o nouă serie, în februarie 1995, sub aceeași direcție. Publicația deține o cronică ortodoxă, susținută de Dan Ciachir, precum și comentarii despre proză, poezie, eseu, carte străină, teatru, muzică, plastică, vizând de cele mai multe ori doar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286629_a_287958]
-
la transcendență, trebuie să o înfruntăm pînă la urmă direct, cu adîncul de dincolo de istorie și cultură al ființei noastre. Experiența și doctrinele tradiționale nu constituie mai puțin dovada că omul e capabil de absolut. Ele ne încurajează, ne oferă peisajele deja vizitate ale transcendenței, ne pun la dispoziție un dosar prețios, pregătitor în ce privește drumul pe care îl avem de parcurs noi înșine. Iar în acest dosar omul e caracterizat de multe ori ca o făptură în care libertatea are preeminență
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
sensul, legitimitatea, fără ca totuși conștiința distanței să slăbească. Dimpotrivă. Cultura colectivă, în toate aspectele ei, se întemeiază pe schimbul de daruri și de cereri între polii unei distanțe de acum solid instaurate. Dar oamenii dorinței (însingurații, contemplativii, misticii) marchează, în interiorul peisajului social, elanul ascensiunii unitive prezent numai ca ideal, ca orientare, ca speranță eschatologică pentru întreaga comunitate. Pentru cea din urmă, distanța se mărește și se destinde întrucîtva: accesul la Polul superior rămîne pe mai tîrziu, trebuie așteptat pînă la sfîrșitul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]