163,950 matches
-
tradițional, urmând directivele sovietice, adoptând politică clasa contra clasa, interzicând orice apropiere de mișcările de stânga ce competitau pe același electorat. A înregistrat succese electorale în 1924 și 1928 datorită discursurilor radicale, însă au pierdut numeroși aderenți , menținându-și fiefurile electorale din suburbiile pariziene și departamentele rurale la vest de Masivul central. S-a dezvoltat Radicalismul, un curent tradițional francez radical ce se definea prin atașamentul față de Republica, laicitatea statului și prin încrederea în Societatea Națiunilor și propunea justiția socială, însă
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
Fiscalitatea împovărătoare descuraja investitorii. Nord-estul, Scoția, Lancashire și sudul Țării Galilor erau afectate de șomaj. În schimb, Midlands și Londra beneficiau de implantări industriale masive și de creșterea ofertei de locuri de muncă. Partidul Conservator britanic domina clasa politică, având scor electoral de 38-55% în plină criză economică, având personalități ca Bonar Law, Stanley Baldwin, Austin Chamberlain, Samuel Hoare și fostul liberal Winston Churchill. Principiile partidului erau axate pe apărarea tradiției, liberă întreprindere, rigoarea financiară și pe ordinea socială. Partidul se dorea
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
având personalități ca Bonar Law, Stanley Baldwin, Austin Chamberlain, Samuel Hoare și fostul liberal Winston Churchill. Principiile partidului erau axate pe apărarea tradiției, liberă întreprindere, rigoarea financiară și pe ordinea socială. Partidul se dorea a fi reformist și era susținut electoral de înalta aristocrație și burghezie, precum și de clasa mijlocie cu nivel înalt de educație și de puțini muncitori, bucurându-se și de sprijinul prestigios al publicațiilor Times, Daily Express, Daily Telegraph și Daily Mail. Partidul Laburist intră și el în
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
300 000 de membri național-socialiști în 1932, Frontul de Fier cu trupe de șoc antifasciste organizate de socialiști (1930) și Frontul Roșu cu trupe paramilitare comuniste cu peste 100 000 de membri, fiind interzis în 1929. Deși dreapta are câștiguri electorale, mișcările extremiste iau amploare. Se formează guverne de coaliție pentru că nici un partid nu obținea majoritate în Reichstag. În 1919-1923 este Coaliția Weimar la guvernare, în 1923-1928-partidele de centru-dreapta, iar în 1928-1930-marea coaliție alcauita inclusiv din socialiști și național-germani. Cabinetele erau
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
În al cincilea tur de scrutin a fost ales pastorul Guib, cu 28 de voturi din cele 47 exprimate. Profesorul Tobler a întrunit în al cincilea tur de scrutin 18 voturi. Dezavantajul acestuia din urmă a constat în reticența adunării electorale de a alege un elvețian la conducerea Bisericii Evanghelice CA din România.
Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană din România () [Corola-website/Science/303233_a_304562]
-
politice pro-secesiune din alte două state au format guverne confederate, deși aceste state au fost considerate de către Nord, Uniunea, ca fiind state ale acesteia: Ca urmare a alegerii președintelui Abraham Lincoln în alegerile prezidențiale din 1860, pe baza unei platforme electorale care se opunea extinderii sclaviei, amenințând a o considera ulterior ilegală, primele șapte state sudice care au secesionat au fost dintre acele state care evident doreau menținerea și perpetuarea sclaviei. La 4 februarie 1861, acestea au format , alegându-l pe
Statele Confederate ale Americii () [Corola-website/Science/303254_a_304583]
-
pe data de 6 februarie 2006. Parlamentul federal este alcătuit din Regină și două camere parlamentare: Camera Comunelor, cu membri aleși, și Senatul, ai cărui membri sunt în general numiți. Fiecare membru al Comunelor este ales dintr-o anumită circumscripție electorală, prin sistemul "first past the post", zis și "the winner takes it all" sau "pluralitate simplă" - candidatul cu cel mai mare număr de voturi într-o circumscripție cîștigă mandatul. Data alegerilor generale este decisă de Guvernatorul General, la sfatul primului-ministru
Politica Canadei () [Corola-website/Science/303258_a_304587]
-
1981, 1985, 1989), în timp ce guvernele Partidului Muncitoresc au fost răsturnate de două ori între alegeri (1986, 1990) și au rămas la putere după un singur scrutin (1993). Alegerile au loc în septembrie și schimbarea guvernelor în luna octombrie a anilor electorali. Liderul conservator Kåre Willoch a format un guvern minoritar după alegerile din 1981. În 1983, la jumătatea distanței dintre alegeri, acest guvern a fost extins pentru o majoritate a coaliției de trei: Partidul Conservator, Partidul de Centru și Partidul Creștin-Democrat
Politica Norvegiei () [Corola-website/Science/303266_a_304595]
-
vot. Senatul are competențe în chestiuni pe termen lung și are drept de vot identic cu Camera în chestiuni constituționale și de ratificare a tratatelor internaționale. Camera Reprezentanților (camera inferioară) este formată din 150 de reprezentanți aleși în 11 arondismente electorale, prin vot proporțional. Este componenta "politică" a parlamentului, camera cere discută și votează majoritatea legilor, bugetul și acordă (sau retrage) încrederea în guvern. Sistemul juridic este bazat pe dreptul civil și își are originile în Codul Napoleonian. Tribunalele civile și
Politica Belgiei () [Corola-website/Science/303277_a_304606]
-
Metoda lui Hondt. Acest lucru face spectrul politic să fie împărțit între mai multe partide inclusiv la nivel regional, coalițiile fiind necesare pentru formarea guvernului. Cu câteva luni înainte de alegeri fiecare partid propune o listă de candidați pe circumscripție. Campania electorală durează aproximativ o lună, cheltuielile și utilizarea afișelor electorale fiind strict reglementate. Votul este obilgatoriu pentru toți cetățenii belgieni. Cetățenii belgieni rezidenți în afara țării trebuie să se înscrie pe liste electorale pentru a putea vota. Votul prin corespondență este posibil
Politica Belgiei () [Corola-website/Science/303277_a_304606]
-
fie împărțit între mai multe partide inclusiv la nivel regional, coalițiile fiind necesare pentru formarea guvernului. Cu câteva luni înainte de alegeri fiecare partid propune o listă de candidați pe circumscripție. Campania electorală durează aproximativ o lună, cheltuielile și utilizarea afișelor electorale fiind strict reglementate. Votul este obilgatoriu pentru toți cetățenii belgieni. Cetățenii belgieni rezidenți în afara țării trebuie să se înscrie pe liste electorale pentru a putea vota. Votul prin corespondență este posibil. Cetățenii Uniunii Europene rezidenți în Belgia au dreptul de
Politica Belgiei () [Corola-website/Science/303277_a_304606]
-
partid propune o listă de candidați pe circumscripție. Campania electorală durează aproximativ o lună, cheltuielile și utilizarea afișelor electorale fiind strict reglementate. Votul este obilgatoriu pentru toți cetățenii belgieni. Cetățenii belgieni rezidenți în afara țării trebuie să se înscrie pe liste electorale pentru a putea vota. Votul prin corespondență este posibil. Cetățenii Uniunii Europene rezidenți în Belgia au dreptul de a participa la alegerile locale și europene, atât ca și electori c^t și ca și candidați. Electorii au cinci opțiuni de
Politica Belgiei () [Corola-website/Science/303277_a_304606]
-
ambivalent în sprijinul acordat principesei Margareta. În 2002, acesta a respins orice rol pentru Principesa Margareta sau soțul ei într-o monarhie restaurată, în timp ce în 2003, filiala Cluj a PNȚCD i-a propus în mod oficial să-i fie candidat electoral în alegerile pentru Senat. Monarhiștii români se spune că ar fi oferit tronul României ASR prințului Charles de Wales, pe care acesta l-ar fi refuzat. Oferta ar putea fi interpretată drept rezultat al deziluziei monarhiștilor români atât față de moștenitoarea
Margareta, Principesă a României () [Corola-website/Science/303303_a_304632]
-
Sistemele electorale sau sistemele de vot întâlnite în întreaga lume sunt strâns legate sistemele de partide din țara luată in considerare. Sistemele de vot reprezintă mecanismul prin care se selectează reprezentanții unei grupări cărora li se deleagă autoritatea de a-și reprezenta
Sistem de vot () [Corola-website/Science/303335_a_304664]
-
considerare. Sistemele de vot reprezintă mecanismul prin care se selectează reprezentanții unei grupări cărora li se deleagă autoritatea de a-și reprezenta alegătorii și de a lua decizii în numele și pentru aceștia din urmă. În cadrul democratic de analiză a procesului electoral se întâlnesc două mari tipuri de sisteme de vot: sistemul electoral majoritar și sistemul electoral cu reprezentare proporțională. În genere, sistemul electoral majoritar este întălnit în acele țări care prezintă democrații majoritariste (de exemplu Marea Britanie, SUA), iar sistemul electoral cu
Sistem de vot () [Corola-website/Science/303335_a_304664]
-
unei grupări cărora li se deleagă autoritatea de a-și reprezenta alegătorii și de a lua decizii în numele și pentru aceștia din urmă. În cadrul democratic de analiză a procesului electoral se întâlnesc două mari tipuri de sisteme de vot: sistemul electoral majoritar și sistemul electoral cu reprezentare proporțională. În genere, sistemul electoral majoritar este întălnit în acele țări care prezintă democrații majoritariste (de exemplu Marea Britanie, SUA), iar sistemul electoral cu reprezentare proporțională este caracteristic țărilor care și-au organizat regimul politic
Sistem de vot () [Corola-website/Science/303335_a_304664]
-
se deleagă autoritatea de a-și reprezenta alegătorii și de a lua decizii în numele și pentru aceștia din urmă. În cadrul democratic de analiză a procesului electoral se întâlnesc două mari tipuri de sisteme de vot: sistemul electoral majoritar și sistemul electoral cu reprezentare proporțională. În genere, sistemul electoral majoritar este întălnit în acele țări care prezintă democrații majoritariste (de exemplu Marea Britanie, SUA), iar sistemul electoral cu reprezentare proporțională este caracteristic țărilor care și-au organizat regimul politic conform unei democrații consensualiste
Sistem de vot () [Corola-website/Science/303335_a_304664]
-
alegătorii și de a lua decizii în numele și pentru aceștia din urmă. În cadrul democratic de analiză a procesului electoral se întâlnesc două mari tipuri de sisteme de vot: sistemul electoral majoritar și sistemul electoral cu reprezentare proporțională. În genere, sistemul electoral majoritar este întălnit în acele țări care prezintă democrații majoritariste (de exemplu Marea Britanie, SUA), iar sistemul electoral cu reprezentare proporțională este caracteristic țărilor care și-au organizat regimul politic conform unei democrații consensualiste (de exemplu Germania, Italia, Belgia). Diferențele dintre
Sistem de vot () [Corola-website/Science/303335_a_304664]
-
procesului electoral se întâlnesc două mari tipuri de sisteme de vot: sistemul electoral majoritar și sistemul electoral cu reprezentare proporțională. În genere, sistemul electoral majoritar este întălnit în acele țări care prezintă democrații majoritariste (de exemplu Marea Britanie, SUA), iar sistemul electoral cu reprezentare proporțională este caracteristic țărilor care și-au organizat regimul politic conform unei democrații consensualiste (de exemplu Germania, Italia, Belgia). Diferențele dintre cele două tipuri de sisteme electorale pot fi corelate așadar cu două interpretări majore ale procesului democratic
Sistem de vot () [Corola-website/Science/303335_a_304664]
-
țări care prezintă democrații majoritariste (de exemplu Marea Britanie, SUA), iar sistemul electoral cu reprezentare proporțională este caracteristic țărilor care și-au organizat regimul politic conform unei democrații consensualiste (de exemplu Germania, Italia, Belgia). Diferențele dintre cele două tipuri de sisteme electorale pot fi corelate așadar cu două interpretări majore ale procesului democratic. Una dintre ele, bazată pe logica deciziei eficiente, privilegiază ideea potrivit căreia, într-un sistem politic democratic, guvernarea se fundamentează pe exprimarea voinței majorității. Cealaltă, pornește de la o cu
Sistem de vot () [Corola-website/Science/303335_a_304664]
-
fundamentează pe exprimarea voinței majorității. Cealaltă, pornește de la o cu totul altă viziune în privința reprezentării politice. Conform principiului proporționalității, nu este suficient ca rezultatul alegerilor să reflecte prezența unei majorității, ci este necesară o inventariere cât mai fidelă a opțiunilor electorale, astfel încât minoritățile semnificative să nu fie dezavantajate. Se organizează în circumscripții uninominale și prezintă următoarele caracteristici. Sistemul electoral majoritar se numește și "the winner takes it all" sau "first past the post", în sensul că acel candidat care obține cel
Sistem de vot () [Corola-website/Science/303335_a_304664]
-
proporționalității, nu este suficient ca rezultatul alegerilor să reflecte prezența unei majorității, ci este necesară o inventariere cât mai fidelă a opțiunilor electorale, astfel încât minoritățile semnificative să nu fie dezavantajate. Se organizează în circumscripții uninominale și prezintă următoarele caracteristici. Sistemul electoral majoritar se numește și "the winner takes it all" sau "first past the post", în sensul că acel candidat care obține cel mai mare număr de voturi, fie printr-o majoritate relativă fie printr-o majoritate absolută, câștigă cursa electorală
Sistem de vot () [Corola-website/Science/303335_a_304664]
-
electoral majoritar se numește și "the winner takes it all" sau "first past the post", în sensul că acel candidat care obține cel mai mare număr de voturi, fie printr-o majoritate relativă fie printr-o majoritate absolută, câștigă cursa electorală, obținând toate mandatele puse în joc în circumscripția respectivă. Cei care pierd, deci, nu vor fi reprezentați, chiar dacă numărul lor depășește 50%. Acest lucru se poate întâmpla când regula câștigării este majoritatea relativă. De exemplu, Candidatul X obține în urma alegerilor
Sistem de vot () [Corola-website/Science/303335_a_304664]
-
relativă. De exemplu, Candidatul X obține în urma alegerilor 37% din opțiunile alegătorilor, fiind plasat pe primul lor în circumscripția uninominală respectivă. El va primi toate mandatele, chiar dacă 63% din totalul alegătorilor nu își regăsesc opțiunile reprezentate de Candidatul X. Sistemul electoral majoritar este foarte competitiv, generând antagonismul părților. Nu se poate vorbi de o colaborare a partidelor sau a liderilor într-un astfel de sistem. Si pentru că majoritatea populației rămâne nereprezentată, sistemul este mai corect denumit: metoda pluralității sau cea mai
Sistem de vot () [Corola-website/Science/303335_a_304664]
-
Nu se poate vorbi de o colaborare a partidelor sau a liderilor într-un astfel de sistem. Si pentru că majoritatea populației rămâne nereprezentată, sistemul este mai corect denumit: metoda pluralității sau cea mai mare majoritate. O altă caracteristică a sistemului electoral majoritar este aceea că distorsionează rezultatele, suprareprezentând partidele mari care câștigă de obicei cursa electorală și subreprezentând partidele perdante, de obicei mai mici. Acest sistem încurajează teoria votului util: diminuează șansele unui partid mic deoarece raționamentul spune că un vot
Sistem de vot () [Corola-website/Science/303335_a_304664]